BusinessMagazin

Blog

  • Din 28 mai acţiunile JT Grup Oil pot fi subscrise la BVB

    JT Grup Oil, una dintre cele mai mari companii active pe piaţa distribuţiei de carburanţi şi dezvoltatorul celui mai nou terminal privat de produse petroliere din portul Constanţa, se listează pe piaţa AeRO şi pune la dispoziţia publicului prin intermediul unei Oferte Publice Iniţiale 10 milioane de acţiuni. Listarea la BVB va genera un aport de aproximativ 14 milioane de euro la capitalizarea existentă, iar finanţarea obţinută va permite companiei să îşi extindă gama de servicii şi să investească în noi proiecte şi tehnologii pentru eficientizarea operaţiunilor.

    Jean Paul Tucan, acţionarul majoritar al JT Grup Oil S.A., oferă o perspectivă detaliată asupra companiei şi invită investitorii să subscrie acţiuni în cadrul unei companii solide din puct de vedere financiar, care

    în ultimii zece ani, a înregistrat un profit de 51 milioane de lei şi o cifră de afaceri de aproape 2 miliarde de lei.

     

    1. Care a fost motivul listării pe piaţa bursieră?

    Listarea JT Grup Oil S.A. reprezintă o poartă către noi oportunităţi ample de finanţare fiind, în acelaşi timp, şi un mijloc prin care vom creşte vizibilitatea şi credibilitatea companiei în rândul investitorilor. Prin listarea pe piaţa bursieră vom majora capitalul social al JT Grup Oil S.A., deci banii rămân în companie, lucru ce ne va permite să ne extindem gama de servicii şi să investim în noi proiecte şi tehnologii pentru eficientizarea operaţiunilor. Prin tranzacţionarea acţiunilor pe piaţa AeRO, vom beneficia de o mai mare flexibilitate, în structurarea capitalului şi în gestionarea resurselor financiare, extrem de importante în contextul schimbărilor din industrie şi în faţa oportunităţilor de extindere. În acelaşi timp oferim investitorilor transparenţă în comunicare, dar şi o oportunitate excelentă de a investi într-un business stabil şi atent gestionat, aşa cum este JT Grup Oil. Pentru noi, listarea la bursă este o etapă importantă în parcursul de creştere şi dezvoltare al companiei, care ne ajută să ne consolidăm şi mai mult relaţia cu partenerii de afaceri şi ne oferă toate resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice pe termen lung.

     

    1. Când aţi luat decizia de a aborda această strategie a listării, şi cât a durat până la punerea în practică? Care au fost cei mai importanţi paşi?

    Am pornit discuţiile pentru listarea JT Grup Oil pe BVB, în urmă cu trei ani, mai exact din toamna anului 2021. Am înţeles încă de pe atunci că este un proces complex şi provocator atât pentru acţionari cât şi pentru toate părţile implicate în proces. De aceea, pentru noi, cel mai important pas a fost să alegem momentul listării. Aşadar, această decizie a reprezentat o mişcare strategică, care ne-a permis să accesăm resursele financiare necesare pentru dezvoltarea companiei. Această alegere a reflectat un proces amplu de analiză şi evaluare a opţiunilor de finanţare, care ne oferă beneficii semnificative pe termen lung. În plus, integrată într-o strategie amplă de expansiune şi consolidare a poziţiei pe piaţă, listarea aduce noi oportunităţi de acces la resursele financiare necesare pentru extinderea operaţiunilor şi pentru dezvoltarea de noi linii de business. În ceea ce priveşte procesul de pregătire, acesta a fost unul destul de complex şi riguros. Evaluarea detaliată a performanţei financiare şi operaţionale a companiei, conformarea cu cerinţele stricte de reglementare şi guvernanţă corporativă şi elaborarea meticuloasă a documentaţiei necesare pentru listare au reprezentat etapele premergătoare procesului de listare. Un aspect esenţial a fost şi selecţia partenerilor de consultanţă, care să ofere expertiză şi asistenţă de înaltă calitate în fiecare etapă a procesului, de la evaluarea valorii companiei la pregătirea pentru lansarea efectivă a ofertei publice iniţiale (IPO). În ansamblu, listarea la bursă a necesitat nu doar o planificare meticuloasă şi o expertiză de înaltă calitate, ci şi un angajament ferm faţă de dezvoltarea pe termen lung a JT Grup Oil.

     

    1. Câte acţiuni vor fi puse pe piaţă? La ce valoare estimaţi că vor fi tranzaţionate în primă fază?

    În urma operaţiunii de majorare a capitalului social, am emis 10.000.000 de acţiuni ordinare noi, finanţare pe care o vom aloca pentru dezvoltarea şi consolidarea liniilor de business, de la creşterea volumelor tranzacţionate pe piaţa locală, până la deschiderea de noi puncte de desfacere atât B2B cât şi B2C.

    Valoarea unei acţiuni rezultate în baza raportului de evaluare este de 7,38 lei/acţiune, iar preţul de ofertă la care vor fi tranzacţionate acţiunile este de 6,50 lei per acţiune. Perioada de ofertă va fi de zece zile lucrătoare, iar pentru cererile depuse în mod valabil în primele cinci zile lucrătoare ale perioadei de ofertă, investitorii vor beneficia de o reducere de 16 % din preţul de ofertă şi astfel vor putea subscrie la preţul de 5,46 lei/acţiune. Prima zi de ofertă cu discount va fi 28 mai 2024, iar ultima zi de ofertă va fi 10 iunie 2024.

     

    1. Care este strategia companiei pe termen scurt, mediu şi lung şi ce rol joacă listarea în această ecuaţie? Care sunt scenariile pe care le luaţi în calcul?

    Atent conturată, strategia JT Grup Oil S.A. urmăreşte dezvoltarea sustenabilă a companiei pe termen scurt, mediu şi lung. Planul nostru de business are în calcul multiple opţiuni de creştere prin realizarea de investiţii în noi linii de business, în paralel cu o consolidare a celor existente, iar listarea la bursă este fundaţia acestei strategii care ne va furniza resursele financiare esenţiale pentru realizarea obiectivelor stabilite. Vom implementa o strategie de creştere robustă, axată pe diverse aspecte, precum extinderea operaţiunilor, diversificarea portofoliului de produse, servicii şi clienţi, consolidarea poziţiei pe piaţă şi optimizarea eficienţei operaţionale în cadrul JT Terminal. De asemenea, vom lua în calcul stabilirea de parteneriate strategice şi colaborări cu alte companii semnificative din industrie, care astăzi nu au acces pe piaţa din România, dar care vor crea oportunităţi de sinergie, de inovare şi de extindere pentru JT Grup Oil S.A. Pe termen scurt, vom pune accentul pe consolidarea poziţiei prin extinderea operaţiunilor şi creşterea cotei de piaţă în România şi Europa. Listarea la bursă ne furnizează capitalul necesar pentru a susţine aceste iniţiative şi pentru a alimenta o creştere rapidă a businessului. Pe termen mediu, ne dorim să diversificăm portofoliul de produse, servicii şi clienţi şi să explorăm noi oportunităţi de creştere în sectoare conexe. Pe termen lung, viziunea noastră este să devenim lideri în sectorul energiei la nivel naţional şi regional şi să contribuim la tranziţia către o economie sustenabilă. Astfel, capitalul obţinut prin listare va fi canalizat către investiţii în tehnologii avansate şi în proiecte de cercetare şi dezvoltare care vor alimenta drumul JT Grup Oil către aceste obiective ambiţioase.

    Am luat în calcul multe scenarii şi am evaluat cu atenţie mediul de afaceri în care activăm, ţinând cont de factori precum volatilitatea pieţelor financiare, schimbările legislative, evoluţia preţurilor la energie şi comportamentul concurenţei. În plus, prin implementarea tehnologiilor care au permis automatizarea completă a JT Terminal, costurile vor fi reduse la o treime din valoare actuală, lucru care, implicit va duce şi la o creştere a profitabilităţii companiei, un factor esenţial pentru investitorii noştri. Creşterea cantităţii de produse distribuite va genera o multiplicare a cifrei de afaceri de aproximativ zece ori, de la 300 de milioane, la aproximativ 3 miliarde pe an. Sunt foarte multe avantaje pe care le oferim investitorilor. Inclusiv pentru JT Terminal avem o nouă linie de business care va facilita distribuţia zonală pe vestul şi nordul ţării, zone încă neacoperite care înregistrează costuri ridicate ale produselor.

    Adaptăm, aşadar, constant strategiile pentru a face faţă provocărilor şi oportunităţilor, menţinând, în acelaşi timp agilitatea şi rezilienţa în faţa factorilor externi.

     

    1. Ne puteţi spune, care sunt clienţii şi pieţele deservite în prezent? De asemenea, ce capacitate de stocare are terminalul şi de ce a fost necesară dezvoltarea acestuia?

    Avem în prezent un portofoliu vast de clienţi din sectoare diverse pentru care asigurăm zilnic necesarul de produse energetice. Datorită facilităţilor de care dispune, dar şi a capacităţilor de stocare impresionante, opt rezervoare cu o capacitate de 31.500 de tone, JT Terminal are perspective de dezvoltare datorită parteneriatelor încheiate cu cele mai importante companii din industrie la nivel European, care şi-au manifestat deja intenţiile în această direcţie. În plus, terminalul va gestiona barje cu o capacitate de la 3.000 până la 9.000 de tone, 16 vagoane în acelaşi timp, pe două linii ferate paralele şi câte 20 de cisterne simultan în zona de încărcare şi descărcare, ceea ce ne va permite să deservim piaţa din România, Ungaria, Serbia, Austria, Ucraina şi Moldova, o piaţă enormă, care are nevoie acută de creşterea capacităţilor de distribuţie şi stocare. De asemenea, pentru a răspunde în continuare cererii, aşa cum aminteam anterior, ne-am propus să ne consolidăm prezenţa şi în România prin extinderea operaţiunilor, în nordul şi vestul ţării. JT Terminal are o capacitate de manipulare pe oră cuprinsă între 700 şi 1.000 de tone pentru nave, între 300 şi 700 de tone pentru trenuri şi între 80 şi maxim 160 de tone pentru cisterne. În prezent transportăm 400.000 de litri/zi, cu flota proprie de cisterne, pe care deja o dezvoltăm în perioada imediat următoare astfel, vom facilita distribuţia de carburanţi pe plan local, zonal.

    Adesea sunt întrebat dacă este necesară investiţia într-un nou terminal de produse petroliere lichide la  Marea Neagră. În acest moment, portul Constanţa mai are nevoie de cel puţin două terminale, pe lângă al nostru. JT Terminal este o investiţie strategică la nivel naţional şi primul terminal privat de produse petroliere lichide construit în România în ultimii 50 de ani, care va opera produse specifice precum motorină, biodiesel şi bitum cu scopul final de a le distribui pe piaţa internă şi externă de carburanţi.

    Terminalul are o poziţionare accesibilă în portul Constanţa în apropierea canalului Dunăre – Marea Neagră, pe aici realizându-se şi aprovizionarea ţărilor pe care le deservim. Pe de altă parte, odată finalizat, JT Terminal va avea capacităţi de stocare impresionante, ce vor putea să suplinească deficitul de combustibil de pe piaţa din România, care în prezent este la 2,5 milioane de tone/an. În plus, prin extinderea capacităţilor de stocare, vom asigura continuitatea aprovizionării evitând riscul de întârzieri sau penurii de combustibili. Dezvoltarea JT Tereminal va spori şi eficienţa operaţională a companiei, prin diminuarea costurilor de transport şi optimizarea proceselor logistice.

     

    1. Care au fost principalele etape în dezvoltarea companiei de până acum? Care au fost principalele oportunităţi şi dificultăţi cu care v-aţi confruntat?

    Am început activitatea companiei în anul 2001, obiectul principal fiind distribuţia de carburanţi. De asemenea, la momentul respectiv aveam o staţie peco şi o cisternă, cu ajutorul cărora deserveam aproximativ 20-30 de clienţi. În perioada 2004-2005, am construit un terminal de bitum la Medgidia, astfel construirea terminalului din prezent nu este o noutate pentru JT Grup Oil. La scurt timp după recepţie, acesta a fost vândut, iar banii au fost investiţi în dezvoltarea unei reţele de distribuţie carburanţi. Am păstrat cisternele şi am achiziţionat noi staţii de incintă cu ajutorul cărora am început să distribuim carburanţi în zona de Sud-Est a ţării, o zonă accesibilă pentru noi, în acel moment. Trei ani mai târziu, în perioada 2007-2008 am început dezvoltarea reţelei de carburanţi şi am introdus pe piaţă peste 250 de staţii de incintă, dotate cu pompe şi indicatori de nivel. Din 2023 JT GRUP OIL a intrat pe un nou segment de produs – motorina fără acciză – ce deserveşte vasele comerciale (bunkeraj pentru portul Constanţa si Portul Midia) fiind singura companie cu o staţie de bunkeraj în apropierea portului Midia. Recent, am anunţat finalizarea primei etape de dezvoltare a JT Terminal şi închiderea contractului de finanţare obţinut din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (AA POIM), prin care am beneficiat de 11 milioane de euro. În prezent dezvoltăm suprastructura necesară pentru implementarea proiectului, aferentă fazei a doua de construcţie.

    În paralel cu dezvoltarea terminalului, am investit în tehnologie şi am implementat soluţii avansate de gestionare a stocurilor şi de eficientizare a proceselor pentru a îmbunătăţi performanţa şi a răspunde cerinţelor clienţilor. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea relaţiilor cu clienţii şi pe extinderea operaţiunilor pe pieţele internaţionale, iar listarea la bursă a reprezentat un moment cheie în parcursul nostru, prin facilitarea accesului la capital suplimentar.

    La fel ca majoritatea companiilor şi noi ne-am confruntat cu diferite provocări precum fluctuaţiile preţurilor la energie, volatilitatea pieţelor financiare şi concurenţa din industrie. Cu toate acestea, ne-am adaptat rapid şi am gestionat riscurile, identificând noi oportunităţi de creştere şi inovare. Acum, urmărim o creştere sustenabilă a afacerii şi noi oportunităţi de expansiune şi inovare în industrie.

     

    1. Care este nivelul de investiţie necesar pentru JT Oil Terminal? Ce facilităţi plănuiţi să aibă?

    JT Terminal a beneficiat de trei surse distincte de finanţare: capital propriu, credit de investiţie oferit de Unicredit Bank şi o finanţare acordată de AA POIM. Valoarea totală a investiţiei în acest proiect se ridică la 25 milioane de euro, din care 11 milioane de euro au reprezentat finanţarea prin AA POIM şi un credit de 9 milioane euro de la Unicredit Bank.  În momentul de faţă avem finanţarea necesară pentru finalizarea terminalului, iar lucrările sunt în grafic şi avansează într-un ritm alert, motiv pentru care, în acest punct, sunt convins că JT Terminal va fi complet operaţional până în luna decembrie. Am finalizat deja primele două rezervoare, într-un timp record, în mai puţin de două luni de la demararea lucrărilor, ceea ce ne oferă un avantaj competitiv în fata concurenţei.

     

    1. Când aţi identificat nevoia certă a acestei investiţii?

    Investiţia în JT Terminal a fost rezultatul unei analize strategice şi a unei monitorizări constante în urma căreia am identificat o nevoie acută de carburanti în Sud-Estul Europei, iar dezvoltarea unui terminal modern, cu rulaje mari şi capacităţi de stocare impresionante era necesară într-un context în care infrastructura existentă nu mai făcea faţă cererii. În plus, pe lângă analizele interne şi discuţiile cu partenerii de afaceri au subliniat importanţa dezvoltării unui nou terminal tocmai pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Astfel, am urmărit îndeaproape cerinţele partenerilor, evoluţia factorilor economici şi ne-am adaptat strategia şi planurile de investiţii pentru a rămâne competitivi şi a răspunde provocărilor şi oportunităţilor în mod constant. Însă, cel mai important, am acţionat proactiv pentru a asigura o creştere sustenabilă a afacerii şi pentru a ne consolida poziţia în regiune. Invităm pe această cale investitorii să ne fie alături şi să aibă încredere în compania noastră.

     

     

     

     

  • Preţurile biletelor de avion ating cote maxime; Europa şi Asia caută să facă economii

    Un dezechilibru la nivel mondial între oferta de zboruri şi cererea reţinută în urma deschiderii traficului aerian după pandemie a dus la creşterea preţurilor biletelor şi a randamentului pasagerilor – o măsură a tarifului mediu plătit pe kilometru de fiecare pasager, potrivit Reuters.

    Dar directorii din industrie, investitorii şi analiştii au declarat că tendinţa de „călătorie cu orice preţ” se echilibrează, unii clienţi devenind mai sensibili la preţuri în timp ce se confruntă cu inflaţia care a dus la creşterea costurilor de trai.

    În această lună, directorul general al companiei aeriene Ryanair, Michael O’Leary, a avertizat că preţurile biletelor vor creşte mai puţin decât se aşteaptă, ceea ce a dus la scăderea acţiunilor companiei aeriene.

    „Este puţin surprinzător faptul că preţurile nu au fost mai puternice şi nu suntem foarte siguri dacă este vorba doar de sentimentul consumatorilor sau de sentimentul de recesiune din Europa”, a declarat O’Leary.

    Tarifele au rămas stabile în tot blocul comunitar în primele luni ale acestui an, comparativ cu 2023, arată datele grupului de cercetare în domeniul călătoriilor ForwardKeys.

    Imaginea este mai clară în Asia-Pacific, unde tarifele au scăzut cel mai mult, cu aproximativ 16% în perioada ianuarie-aprilie de la an la an, arată datele.

    Singapore Airlines a înregistrat săptămâna trecută un profit anual record, dar creşterea profitului net a scăzut în ultimele trei trimestre. Transportatorul asiatic de referinţă a declarat că se aşteaptă ca randamentele pasagerilor să se mai tempereze, pe măsură ce companiile aeriene îşi extind capacitatea.

    Asia a fost mai lentă decât alte regiuni în ceea ce priveşte ridicarea restricţiilor şi creşterea numărului de zboruri către destinaţii de peste mări.

    „Credem că cererea şi oferta se vor reechilibra de la sine… tarifele aeriene vor continua să se normalizeze pe parcursul anului 2024”, a declarat în martie Ronald Lam, directorul general al Cathay Pacific, cu sediul în Hong Kong, Ronald Lam.

    Călătoriile către pieţe precum Europa, America şi Australia din China nu şi-au revenit. Economia Chinei este slabă, iar zborurile internaţionale rămân la aproximativ 70% din nivelurile de dinainte de pandemie – doar 16,5% pe rutele SUA-China.

    Flight Centre Travel Group a anunţat că tarifele aeriene internaţionale vândute în Australia au scăzut cu 12,8% faţă de anul trecut în primele trei luni ale anului.

  • Britanicii au găsit satul în care găinile fac legea şi îi terorizează pe localnici: „Nu le mai daţi de mâncare, că nu mai scăpăm de ei!”

    Britanicii din satul Snettisham sunt terorizaţi de găini. Satul a fost invadat de peste 100 de pui sălbatici. Localnicii se plâng că găinile cotcodăcesc toată noaptea. Autorităţile îndeamnă turiştii să nu mai hrănească păsările.

    Britanicii au găsit satul în care găinile fac legea şi îi terorizează pe localnici! Sătenii din Snettisham au făcut un apel către turişti, după ce peste 100 de pui sălbatici le-au invadat satul şi le-au distrus grădinile şi somnul, anunţă The Guardian.

    Oamenii se plâng că puii, veniţi dintr-o pădure din apropiere, se înmulţesc pe zi ce trece şi că pe lângă mizeria pe care o fac prin sat, nu-i lasă nici să doarmă – cotcodăcesc toată noaptea. În plus, localitatea s-a umplut şi de şobolani, de la resturile de mâncare pe care turiştii care vin să vadă puii le aruncă pe străzi.

    Printre localnici, părerile sunt însă împărţite – unii spun că găinile au fost acolo înaintea celor mai nou-veniţi în sat – grupul cel mai vocal împotriva invaziei păsărilor. Autorităţile locale aşteaptă sfaturi de la specialişti şi speră să poată muta găinile la o fermă. Până atunci, au montat panouri prin care le cer oamenilor să nu mai hrănească păsările.

  • Burduja, melodie-manifest: Îţi dau şi geaca, chitara şi motorul, doar nu-mi lua viitorul

    Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, a publicat o melodie-manifest. „Străzile sunt pline de capace, gropi adânci/Ai maşină nouă şi-n loc să te bucuri, plângi!/Şi ferească Domnul să nu ajungi la spital/Vii cu o entorsă şi pleci cu serviciul funerar”, sunt versurile de început.

    Sebastian Burduja a postat pe Youtube o melodie-manifest pentru Bucureşti şi bucureşteni, intitulată „Visuri în bagaj – revoluţia turcoaz”.

    „Străzile sunt pline de capace, gropi adânci/Ai maşină nouă şi-n loc să te bucuri, plângi!/Şi ferească Domnul să nu ajungi la spital/Vii cu o entorsă şi pleci cu serviciul funerar!/ Poţi să-mi iei haina, banii de chirie,/ Poţi să-mi iei planurile că am încă o mie!/ Îţi dau şi geaca, chitara şi motorul, / Îţi dau orice vrei, doar nu-mi lua viitorul! / Hei! Hei! Hei”, sunt versurile primei strofe.

    Burduja acuză şi lipsa apei caldă şi a căldurii din sistemul centralizat.

    „N-ai ce să ne mai iei!/ Văd ruine când scot capul pe geam/ Şi Bucureştiul cum se spală în lighean!/ Hei! Hei! Hei! N-ai ce să ne mai ieeeeiii!/ Şi toată iarna ţurţuri în dormitor,/ Ne pierdem vieţile la un semafor./ O, ooo, ooo, ooo, oooo, /
    O, ooo, ooo, ooo, oooo!/ Avem atâtea visuri mari ce ajung pan’ la nori/ Hai împreună să-mbrăcăm oraşul în culori/ Îţi spun că un vot schimbă tot, dar ţine de obraz,/ Să vii cu noi să facem revoluţia turcoaz”, sunt alte versuri ale melodiei postate de Burduja.

  • AnimaWings, companie deţinută de fraţii Cristian şi Marius Pandel, fondatorii Christian Tour, anuntă o nouă rută externă, Bucureşti – Stockholm, operată din 1 octombrie 2024

    AnimaWings, companie deţinută de fraţii Cristian şi Marius Pandel, fondatorii Christian Tour, anuntă extinderea retelei de destinatii cu o nouă rută, Bucureşti – Stockholm, operată din 1 octombrie 2024.

    Biletele pentru această cursă sunt deja la vânzare.

    Cursa Bucureşti – Stockholm va fi o rută regulată, cu o frecvenţă săptămânală de 3 zboruri, iar aeronavele vor ateriza pe aeroportul Stockholm Arlanda.

    Anterior, compania a anuntat curse noi spre Cluj Napoca, Iaşi, Oradea, Paris (Charles de Gaulle) şi Larnaca. În perioada următoare, AnimaWings va continua să introducă destinaţii noi odată cu lansarea programului de iarnă.

     „Suntem extrem de încântaţi să anunţăm această nouă rută regulată către Stockholm, o destinaţie deosebit de atractivă atât pentru călătoriile de afaceri, cât şi pentru cele de agrement. Extinderea rapidă a reţelei noastre de zboruri demonstrează angajamentul nostru continuu de a oferi mai multe opţiuni de călătorie şi de a răspunde nevoilor diverse ale clienţilor noştri.”, a spus Marius Pandel, acţionar Animawings.

    Toate zborurile vor fi efectuate cu aeronave noi, Airbus 220-300, achiziţionate de compania aeriană în acest an.  

    AnimaWings îşi va mări flota în acest an cu 2 avioane de tip Airbus A220-300, iar în următorul an cu încă 4 aeronave, dintr-un plan total de achiziţii de 12 aeronave de acest tip.

     

  • Românii au făcut în primele 4 luni aproape 14 milioane de plăti prin statiile SelfPay, în valoare de 2,2 miliarde lei. Taxele şi impozitele către stat au depăşit 250 milioane lei

     

    Românii au plătit în primele patru luni ale anului taxe şi impozite în valoare de peste 250 de milioane de lei prin Staţiile de Plată SelfPay, pentru persoane fizice sau juridice, fiind înregistrate 1,5 milioane de tranzacţii de acest tip.

    Pe lângă taxele şi impozitele locale, românii au plătit prin aceste aparate tarifele pentru rovinietă, pentru eliberarea paşaportului, a permisului de conducere, respectiv a certificatului de înmatriculare, valoarea totală a plătilor de acest tip depăşind 96 de milioane de lei în ianuarie-aprilie.

    Compania SelfPay SA operează în România peste 11.000 de Staţii de Plată amplasate în mai mult de 2.000 de localităţi, iar utilizatorii pot plăti 63 de tipuri de taxe şi impozite (faţă de doar 47 la finalul lunii aprilie 2023). La acestea se adaugă diferite taxe fără debit şi alte impozite şi taxe către 57 de instituţii publice locale (faţă de 41 la sfârşitul lunii aprilie 2023).

    În total, Staţiile de Plată SelfPay au procesat aproape 14 milioane de plăţi în primele patru luni din 2024, în valoare totală de circa 2,22 miliarde de lei.

    „Creşterea numărului serviciilor de plată disponibile în reţeaua de Staţii de Plată SelfPay se reflectă în avansul volumelor plăţilor efectuate”, spune Adrian Badea, CEO SelfPay.

    Ponderea plăţilor către stat în totalul celor realizate prin intermediul Staţiilor de Plată SelfPay în primele patru luni ale anului a ajuns la 10,7% ca număr de tranzacţii, respectiv 11,5% ca valoare.

     ”În acest moment există doi mari jucători cu acoperire naţională pe piaţa serviciilor de plăţi către bugetele publice: Ghiseul.ro şi reţeaua de Staţii de Plată SelfPay. În platforma Ghiseul.ro, o soluţie strict online, sunt înrolate în prezent 1.464 de instituţii publice centrale şi locale, dintre care 1.368 sunt înrolate pentru plata impozitelor şi taxelor locale. După cele mai recente date, Ghiseul.ro are circa 2,2 milioane de utilizatori activi şi de la începutul anului până la finalul lunii aprilie a înregistrat circa 2,5 milioane de tranzacţii, colectând aproximativ 1,5 miliarde de lei. Prin comparaţie, tot în primele patru luni din acest an SelfPay a procesat 1,5 milioane de tranzacţii în valoare de peste 250 milioane de lei, cu doar 63 de servicii de tip taxe şi impozite. Ceea ce demonstrează că în continuare există un segment semnificativ de utilizatori care au nevoie de servicii de plată precum cele pe care le oferim – în primul rând cu prezenţă fizică, dar cu avantajul accesibilităţii şi uşurinţei în utilizare.”, a adăugat Adrian Badea

    Staţiile de Plată SelfPay se află în marile reţele de retail (Mega Image, Profi, Kaufland, Carrefour, Penny), centre comerciale, pieţe, benzinării, magazine de proximitate, în sedii ale băncilor partenere, dar şi în primării şi alte instituţii publice.

     

  • Cod galben de ploi torenţiale şi grindină în mai multe judeţe, până joi. Care sunt zonele vizate

    Meteorologii au emis o averizare Cod galben de ploi valabilă până miercuri după-amiaza în 17 judeţe din ţară.

    Sunt vizate judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoşani, Mureş, Harghita, Iaşi, Neamţ, Covasna, Bacău, Vaslui, Vrancea, Buzău, Prahova, Braşov, Dâmboviţa şi Argeş.

    Conform ANM, în cea mai mare parte a Moldovei, estul Transilvaniei, în Carpaţii Orientali şi jumătatea de est a Carpaţilor Meridionali vor fi perioade cu averse şi cu caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 25-30 l/mp şi pe alocuri de peste 40-50 l/mp.

    Avertizarea este în vigoare de marţi de la ora 16.00 până miercuri la ora 16.00.

    De asemenea, marţi la ora intră în vigoare o informare meteorologică valabilă în toată ţara până joi la ora 20.00.

    Aria ploilor va fi în extindere treptată şi va cuprinde cea mai mare parte a ţării. Vor fi mai ales averse, însoţite de descărcări electrice şi pe alocuri de intensificări de scurtă durată ale vântului şi
    grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de 15-25 l/mp şi pe alocuri de peste 40 l/mp.

  • Premier Energy a debutat la Bursa de Valori Bucureşti cu un preţ în creştere cu 12% faţă de cel din ofertă. Jose Garza, CEO: Nu subestimaţi forţa investitorilor de retail!

    Acţiunile furnizorului şi distribuitorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (PE), la care fondul ceh de investiţii Emma Holding este acţionar majoritar cu 71%, iar recent NN Pensii a anunţat achiziţia a 5,6% prin intermediul ofertei de listare, a debutat pe 28 mai 2024 la Bursa de Valori Bucureşti la un preţ superior celui din ofertă.

    Astfel în primele minute de tranzacţionare acţiunile PE se tranzacţionau la 20,65 lei, plus 11,4% faţă de cel de 19,5 lei la cât a fost închisă ofertă. Tranzacţiile în primele 10 minute erau de 15 mil. lei, arată datele BVB.

    “Una din lecţiile învăţate în timpul acestui IPO a fost să nu subestimăm micul investitor român. Reprezintă un activ extrem de important pentru piaţa de capital şi pentru ţară”, a spus Jose Martin Garza, CEO Premier Energy.

    Un investitor care a subcris 100 de acţiuni PE în timpul ofertei de listare a primit într-un final de 12 acţiuni în contextul în care valoarea investiţiilor pe tranşa investitorilor de retail a fost de circa 1,1 mld. lei. Această tranşă avea alocate 20% din ofertă însă suma subscrisă într-un final era de ajuns să acopere întreaga tranşă cu 30%.

    “Călătoria noastră a început în urmă cu 11 ani când am venit în România pentru a ne da seam ace putem face cu un business mic de gaze. Am ajuns la concluzia că deşi businessul nu era atractiv, România era însă foarte şi încă este atractivă. România are potenţial, are resurse naturale, moştenire bazată pe industrie şi cel mai important are oameni talentaţi. Am decis să ne asumăm un riscul şi să investim şi acum, la 11 ani distanţă, decizia a fost bună”, a spus Jose Martin Garza.

    Update:

     

     ​

     

  • Berarii Europei, organizaţie care reuneşte peste 10.000 de producători de bere de pe continent, şi-au ales secretar general din România: Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României, va prelua mandatul din august

    Mandatul de secretar general al Berarilor Europei, organizaţie care reprezintă peste zece mii de producători de bere de pe continent, va fi preluat de la 1 august de Julia Leferman, actualul Director General al Asociaţiei Berarii României.

    Anterior, mandatul Berarii Europei, una dintre cele mai vechi organizaţii patronale europene, reunind asociaţii ale producătorilor de bere din 28 de state europene, a fost deţinut, începând din 2010, de Pierre-Olivier Bergeron.

    ”Berarii inovează responsabil şi cu atenţie la mediul înconjurător, unind comunităţi întregi. Este momentul ca rolul lor să fie mai mult recunoscut, încurajat şi preţuit la nivel de politici publice”, spune Julia Leferman.

    Julia Leferman deţine poziţia de Director General al Berarilor României din 2017, având o experienţă de peste 20 de ani în consultanţă de afaceri publice şi management.

    În timpul mandatului său la Berarii României s-au pus bazele celui mai mare proiect de mediu din ţară – Sistemul de Garanţie Returnare.

    În noua funcţie, Julia Leferman va coordona direcţia strategică a organizaţiei, colaborând strâns cu asociaţiile naţionale ale berarilor, companii producatoare de bere, parteneri de industrie şi autorităţi. Responsabilităţile cheie ale mandatului sunt activitatea de lobby şi reprezentare în relaţia directă cu autorităţile europene, în efortul de dezvoltare a unor politici sectoriale cu impact în domeniu.

    În paralel, Asociaţia Berarii României derulează un proces de recrutare a viitorului Director General al organizaţiei, care include un transfer al responsabilităţilor, astfel încât activitatea asociaţiei să-şi urmeze cursul.

     

  • Este oficial: CTP a parafat tranzacţia cu Globalworth prin care cumpără 270.000 mp de centre logistice şi 30 ha de teren pentru dezvoltări viitoare. Depozitul Dacia de la Oarja ajunge la Remon Vos

    CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar şi administrator de spaţii industriale şi logistice listat din Europa, a achiziţionat de la Globalworth, principalul investitor de birouri din Europa Centrală şi de Est (ECE), un portofoliu industrial de 270.000 mp GLA şi 30 ha teren în şase locaţii cheie din România.

    Portofoliul este compus din şase parcuri industriale, oferind un mixt adecvat de locaţii în vecinătatea parcurilor CTP (Bucureşti, Arad), precum şi locaţii complementare care consolidează prezenţa CTP în zonă (Piteşti, Oradea, Timişoara).

    “Această achiziţie extinde semnificativ portofoliul nostru din România prin adăugarea a peste 270.000 mp şi introduce 40 de noi nume în lista noastră diversificată de chiriaşi. Suntem mândri să primim fiecare nou chiriaş în familia CTP. În plus, achiziţia include 30 de hectare de teren excedentar, ceea ce ne permite să ne continuăm angajamentul faţă de dezvoltarea organică în vestul României. Această dezvoltare nu va aduce beneficii doar chiriaşilor noştri, ci va contribui pozitiv şi pentru comunităţile locale”, a spus Remon Vos, CEO al CTP Group.

    Această achiziţie reprezintă o etapă semnificativă pentru portofoliul românesc al CTP, deoarece atinge pragul de 2,91 milioane mp GLA al depozitelor moderne sustenabile Clasa A. Această expansiune poziţionează CTP pentru creştere şi extindere continuă.

    “Prin vânzarea acestor active secundare, Globalworth îşi reafirmă angajamentul de a se concentra asupra segmentului clădirilor de birouri, unde deţine avantaje competitive atât la nivel local, cât şi regional. Această decizie strategică va facilita alocarea mai multor resurse către extinderea operaţiunilor noastre principale, pentru a inova şi a oferi plus valoare chiriaşilor şi acţionarilor noştri. De asemenea, ne va creşte semnificativ lichiditatea, oferind companiei capitalul necesar pentru a profita de oportunităţile strategice viitoare”, spune Dennis Selinas, CEO al Globalworth.