BusinessMagazin

Blog

  • UE îşi schimbă priorităţile pentru următorii cinci ani. Ce conţine noua Agendă a Uniunii Europene

    UE prioritizează apărarea şi va pune deoparte agenda pentru schimbarea climatică. Draftul consultat de Politico nu conţine menţiuni despre salvarea biodiversităţii. 

    Green Deal, absent din noua agendă.
    Noua agendă a UE ocoleşte mediul. Jurnaliştii de la Politico au consultat un document cu lista de priorităţi ale Uniunii. Se trece în mod clar la apărare şi reducerea migraţie. Singura menţiune egată de mediu se referă la cel de afaceri.

    Ce conţine noua listă de priorităţi a UE pentru următorii cinci ani?
    Este vorba de un program aflat încă în lucru, dar care ne indică o schimbare majoră a accentului de la salvarea mediului la apărare şi securitate. Referinţele la schimbările climatice sunt minime, iar biodiversitatea şi natura nu sunt menţionate deloc.

    Lista de priorităţi UE se bazează pe luni de discuţii între Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi liderii statelor membre. Jurnaliştii de la Politico observa o diferenţă marcantă faţă de agenda strategică din 2019, care a pus schimbările climatice în centrul atenţiei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Zelenski mulţumeşte Germaniei pentru livrarea de rachete Patriot într-un “moment critic”

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru livrarea unui sistem de rachete Patriot suplimentar.

    De asemenea, liderul de la Kiev i-a mulţumit cancelarului german şi pentru faptul că Berlinul a furnizat Ucrainei mai multe rachete de apărare antiaeriană într-un “moment critic”, relevă Reuters.

    “O conversaţie productivă cu cancelarul german Olaf Scholz. Fac apel la toţi ceilalţi lideri ai statelor partenere să urmeze acest exemplu”, a arătat Zelenski pe Telegram.

     

  • Tensiunile escaladează: Iranul face prima mişcare în noul conflict cu Israelul, după ce a jurat să se răzbune pentru atacul asupra ambasadei din Damasc

    Gărzile Revoluţionare de elită ale Iranului au confiscat un portcontainer legat de Israel, în cea mai recentă escaladare a ostilităţilor dintre republica islamică şi Israel.

    Capturarea vasului MSC Aries vine în contextul în care Teheranul a promis că va răspunde la un presupus atac aerian israelian asupra clădirii consulare iraniene din Damasc din această lună, care a ucis şapte membri ai gărzilor, inclusiv doi comandanţi de rang înalt.

    Un filmuleţ publicat online arată doi soldaţi ai gărzii alunecând dintr-un elicopter pe frânghii pe puntea navei de containere de 366 de metri lungime, în Golful Oman.

    Nava este operată de Mediterranean Shipping Company, cu sediul la Geneva, cea mai mare companie de transport maritim de containere din lume. Aceasta este deţinută de Gortal Shipping, o companie financiară afiliată la Zodiac Maritime, o companie controlată de familia Ofer din Israel.

    Israel Katz, ministrul israelian de externe, a acuzat Iranul că desfăşoară o “operaţiune de piraterie”.

    IRNA, agenţia de ştiri de stat iraniană, a declarat că forţele navale ale Gărzii au capturat nava după ce au abordat-o cu ajutorul unui elicopter.

     

  • A murit marele actor al României. Nu ne-ar ajunge 10 vieţi să-ţi mulţumim

    Actorul Constantin Cojocaru a murit, sâmbătă, la vârsta de 78 de ani, anunţă Teatrul Odeon.

    Potrivit reprezentanţilor Teatrului Odeon, sâmbătă, actorul Constantin Cojocaru a murit.

    „Născut la 6 mai 1945, în ziua de Paşti şi binecuvântat de Dumnezeu cu talanţi care au făcut din lume un loc un pic mai bun, actorul mărturisea, cu candoarea-i caracteristică, în cadrul emisiunii Dialoguri teatrale @Odeon difuzată chiar de ziua lui, în urmă cu trei ani: „Dacă aş fi un fenomen al naturii, aş fi… ploaia de vară liniştită, cu fulgere şi trăznete care nu te mai înfricoşează, dar au ceva estetic impecabil. Dacă aş fi o stare… starea de drag. Dacă aş fi un verb… aş fi verbul a iubi!”. Iubire a fost şi suntem recunoscători pentru tot”, scriu cei de la Odeon pe pagina de Facebook.

    Constantin Cojocaru a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, în 1966 a fost angajat la Teatrul Tineretului Piatra Neamt, iar 1975 la Odeon.

    A colaborat cu mai multe teatre din Bucureşti şi din ţară.

    La Teatrul Odeon a lucrat cu regizori importanţi: Dinu Cernescu, Alexa Visarion, Alexander Hausvater, Alexandru Dabija, Dragoş Galgoţiu, Mihai Măniuţiu, Radu Afrim. Dintre ultimele sale roluri: cele din „Gaiţele” de Al. Kiriţescu, „joi.megaJoy” de Katalin Thuroczy şi „Jurnalul lui Robinson Crusoe” după Gellu Naum.

    Şi reprezentanţii Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ au transmis un mesaj după anunţul decesului marelui actor.

    „Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a actorului Constantin Cojocaru, unul dintre cei mai importanţi artişti din istoria Teatrului Tineretului! Drum lin printre stele!”, este postarea Teatrului din Piatra Neamţ.
     

  • Se poartă Inteligenţa Artificială. Broşa „Pin” de la compania A.I. Humane a primit primele verdicte din partea specialiştilor

    Dispozitivul Pin de la Humane a primit recenzii negative. La finalul anului trecut, compania a strâns 100 mil. $ pentru proiect.
    Ideea din spatele Pin este să înlocuiască parţial smartphone-ul.

    Ambiţia a fost mare, rezultatele nu prea. Dispozitivul „Pin” de la compania de Inteligenţă Artificială Humane a primit verdictul din partea specialiştilor din tech: nu e ce trebuie.

    La finalul anului trecut, compania a strâns 100 de milioane de dolari ca să înceapă producţia dispozitivului fără ecran şi care se poartă ca o broşă, pe haină. Ideea din spatele lui este să înlocuiască parţial smartphone-ul. Criticii în tehnologie spun că „Pin” este greu de folosit şi nu reuşeşte nici măcar să spună vremea.

    Dispozitivul are problemele şi cu traducerile, o caracteristică pe care Humane a folosit-o mult în campania de marketing. În plus, proiectorul „Laser Ink” are o lumină slabă şi proiectează doar lumină verde, iar bateria ţine mai puţin de o zi, chiar şi cu o baterie de rezervă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Tiger Woods vizează la recordul de şase „Veste Verzi” al lui Jack Nicklaus la Augusta National

    De 15 ori campion la turnee majore, Woods este la şapte lovituri de lider la jumătatea turneului, după ce, cu 72 la egalitate, a depăşit cu un punct baremul de calificare.

    Compatrioţii lui Scottie Scheffler, Max Homa şi Bryson DeChambeau, în vârstă de 48 de ani, conduc cu şase sub par (sub numărul maxim de lovituri impuse).

    “Înseamnă că am o şansă să câştig turneul de golf. Oricine ajunge în weekend are o şansă”, a declarat Woods. „Eu sunt chiar acolo”.

    Woods a venit de la şase lovituri în urmă la jumătatea traseului pentru a câştiga a patra sa „Vestă Verde” în 2005, dar asta a fost înainte de a suferi o serie de accidentări care fac ca corpul său „îl doară în fiecare zi”. Woods, a şocat lumea golfului profesionist, câştigând un al cincilea titlu în 2019, la 43 de ani.

    De atunci a suferit mai multe operaţii, în principal pentru a repara leziunile la picior şi gleznă suferite într-un accident de maşină din 2021, care au pus sub semnul întrebării capacitatea lui de a reveni ân golful profesionist.

    Problemele sale fizice au fost vizibile vineri, când a trebuit să joace 23 de găuri – cinci pentru a termina prima rundă, după ce furtunile au scurtat ziua de deschidere de joi, apoi 18 în runda a doua.

    Americanul s-a luptat cu condiţiile de vânt pentru a se menţine în cursa pentru un al 16-lea turneu major şi a fost ovaţionat în picioare de spectatorii adunaţi în jurul terenului 18, când a terminat.

    Woods a reuşit astfel să îi depăşească în clasamentul mondial al tuturor timpurilor pe legendarii Fred Couples, câştigătorul Mastersului din 1992, şi pe triplul campion Gary Player, care au făcut amândoi 23 de calificări consecutive la Masters.

    Woods se află momentan pe locul 22 şi ştie că istoria este împotriva lui. Doar unul dintre cei 28 de campioni de la ultimele Masters-uri, venind din afara top 10 în această etapă, acesta fiind sud-africanul Charl Schwartzel.

     

  • Conflictul dintre Israel şi Iran. Ce fel de arme are Iranul şi de unde le obţine. Cât de devastator este arsenalul militar al naţiunii cu o populaţie de peste 88 de milioane de oameni

    Timp de decenii, strategia militară a Iranului a fost ancorată în descurajare, punând accentul pe dezvoltarea de rachete de precizie şi cu rază lungă de acţiune, drone şi apărare aeriană. Acesta a construit o flotă mare de nave rapide şi câteva submarine mici, capabile să perturbe traficul maritim şi aprovizionarea globală cu energie care trece prin Golful Persic şi Strâmtoarea Ormuz, potrivit NYT. 

    Iranul are unul dintre cele mai mari arsenale de rachete balistice şi drone din Orientul Mijlociu, a declarat dl Ostovar. Acestea includ rachete de croazieră şi rachete anti-navă, precum şi rachete balistice cu rază de acţiune de până la 2.000 de kilometri. Acestea au capacitatea şi raza de acţiune de a lovi orice ţintă din Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul.

    În ultimii ani, Teheranul a adunat un inventar mare de drone cu rază de acţiune de aproximativ 1.200-1.550 de mile şi capabile să zboare la joasă înălţime pentru a se sustrage radarelor, potrivit experţilor şi comandanţilor iranieni care au acordat interviuri publice presei de stat. Iranul nu a făcut niciun secret din această acumulare, afişându-şi arsenalul de drone şi rachete în timpul paradei militare, şi are ambiţia de a construi o mare afacere de export de drone. Dronele iraniene sunt folosite de Rusia în Ucraina şi au apărut în conflictul din Sudan.

    Bazele şi depozitele ţării sunt dispersate la scară largă, îngropate adânc în subteran şi fortificate cu apărare aeriană, ceea ce le face greu de distrus prin lovituri aeriene, spun experţii.

    De unde îşi procură Iranul armele?

    Sancţiunile internaţionale au tăiat accesul Iranului la armament de înaltă tehnologie şi la echipamente militare fabricate în străinătate, precum tancuri şi avioane de luptă.

    În timpul războiului de opt ani dintre Iran şi Irak din anii 1980, puţine ţări au fost dispuse să vândă arme Iranului. Când ayatollahul Khamenei a devenit liderul suprem al Iranului în 1989, la un an după încheierea războiului, el a însărcinat Gărzile să dezvolte o industrie internă de armament şi a investit resurse în acest efort, care a fost relatat pe larg în presa iraniană. El a vrut să se asigure că Iranul nu va mai fi nevoit niciodată să se bazeze pe puterile străine pentru nevoile sale de apărare.

    În prezent, Iranul produce o cantitate mare de rachete şi drone pe plan intern şi a prioritizat această producţie de apărare, au declarat experţii. Încercările sale de a fabrica vehicule blindate şi nave militare mari au avut rezultate mixte. De asemenea, importă submarine mici din Coreea de Nord, în timp ce îşi extinde şi modernizează flota produsă la nivel naţional.

  • Israelul se pregăteşte pentru un atac direct fără precedent al Iranului în următoarele 48 de ore

    UPDATE UPDATE CNN, citând oficiali americani: Statele Unite vor încerca să intercepteze orice proiectil lansat asupra Israelului, dacă este posibil.

    Mai multe ţări din zona au oprit traficul aerian sau l-au limitat.

    UPDATE Iranul a semnalat aliaţilor şi naţiunilor occidentale că va riposta la atacul aerian presupus israelian asupra consulatului său din Damasc într-un mod “calibrat” pentru a ţine la distanţă un conflict regional total, potrivit unor oficiali informaţi despre discuţii, citaţi de Financial Times

    Este puţin probabil ca Teheranul să vizeze facilităţile diplomatice israeliene din regiune, a declarat un oficial informat cu privire la discuţiile dintre Iran şi Oman, stat din Golf care a facilitat adesea diplomaţia pe canale secundare între Teheran şi Washington.

    Informaţiile americane privind orice atac iminent par să fie detaliate şi specifice, potrivit oficialilor informaţi despre situaţie, oferind Israelului o fereastră pentru a-şi pregăti apărarea.

    Ştire iniţială

    Israelul se pregăteşte pentru un atac direct şi fără precedent din partea Iranului asupra unor obiective guvernamentale chiar de sâmbătă, afirmă surse citate de Bloomberg. O astfel acţiune ar putea declanşa un adevărat război regional.

    Un atac de pe teritoriul iranian este unul dintre principalele scenarii aşteptate de Israel. Un atac cu drone şi rachete ar putea avea loc în următoarele 48 de ore, au spus oficialii pentru Bloomberg.

    Statele Unite au mutat trupe suplimentare în regiune, în timp ce a intensificat eforturile diplomatice pentru a ţine în frâu ostilităţile. Atacul nu a fost încă aprobat de cei mai înalţi oficiali de la Teheran, conform Bloomberg.

    Un atac cu rachete şi drone iraniene ar reprezenta o ripostă la un atac mortal asupra secţiei consulare a ambasadei Iranului din Siria, săptămâna trecută, pe care Republica Islamică îl atribuie Israelului. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat în repetate rânduri că Israelul va fi “pedepsit” pentru acest atac, deşi nu a precizat ce formă ar lua o astfel de ripostă.

    Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat joi că SUA au avertizat Iranul să nu folosească atacul Israelului asupra Siriei ca pretext pentru a intensifica şi mai mult ostilităţile.

    Regimul de la Teheran “are un inventar substanţial de rachete balistice şi de croazieră capabile să lovească ţinte aflate la o distanţă de până la 2.000 de kilometri de graniţele sale”, a transmis Agenţia americană de Informaţii a Apărării.

  • Modificări aduse Codului Rutier, blamate de Opoziţie: permisul, predat după comunicarea deciziei

    O modificare adusă Codului Rutier arată că cel care încalcă legislaţia rutieră va preda permisul de conducere în 30 de zile de la comunicarea deciziei, şi nu în 30 de zile de la decizia instanţei. Această modificare este blamată de USR, care a votat împotriva acestui proiect.

    În Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor, coaliţia a votat o serie de modificări la Codul Rutier care ar putea scăpa şoferii indisciplinaţi de la predarea permisului de conducere. Deputaţii USR au votat împotriva acestui proiect.

    Astfel, astăzi legea spune că, dacă ataci în instanţă suspendarea permisului de conducere şi pierzi definitiv, trebuie să predai permisul în 30 de zile de la decizia instanţei.

    „Conform modificării PSD-PNL, predarea permisului se va face în 30 de zile de la comunicarea deciziei. Doar că Poliţia nu ştie când este comunicată decizia instanţei către şofer, ca să înceapă să calculeze cele 30 de zile. Drept urmare, organele de poliţie nu vor avea dreptul legal de a suspenda permisul de conducere pentru şoferii indisciplinaţi cu decizie definitivă în justiţie”, arată USR, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă.

    „Te-a prins poliţia băut la volan? Ai depăşit pe linie continuă? Ai trecut pe roşu la semafor sau la barieră la tren? Ai circulat cu 100+ km/h prin localitate sau nu ai acordat prioritate maşinilor şi pietonilor? Poţi sta liniştit, PSD şi PNL tocmai te-au scăpat basma curată, să conduci în continuare bine mersi. De ani de zile asta e viziunea partidului comasat român PSD-PNL, cu sprijinul tacit AUR: în ţara europeană cu cei mai mulţi morţi pe şosele, şmecherii şi specialii au prioritate. Restul, ghinion”, explică efectul modificărilor Horaţiu Cosma, fost secretar de stat USR în Ministerul Transporturilor.

    Proiectul urmează să intre pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi poate intra la vot săptămâna viitoare.

  • FMI o reconfirmă pe Kristalina Georgieva în funcţia de director general

    Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a anunţat vineri că directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, a fost numită „prin consens” pentru a rămâne în fruntea instituţiei pentru un al doilea mandat de cinci ani.

    Noul mandat al lui Georgieva va începe la 1 octombrie 2024, la finalul mandatului actual, a precizat FMI într-un comunicat citat de boursorama.com.

    „Luând această decizie, Consiliul de administraţie recunoaşte conducerea puternică a doamnei Georgieva în timpul mandatului său, menţinând cursul în pofida unei serii de şocuri globale majore. Doamna Georgieva a pus în aplicare răspunsul fără precedent al FMI la aceste şocuri”, au comentat Afonso Bevilaqua şi Abdullah BinZarah, membri ai Board-ului citaţi în comunicat.

    „Sunt extrem de recunoscătoare pentru încrederea şi sprijinul Consiliului de Administraţie, care reprezintă cei 190 de membri ai noştri, şi sunt onorată să îmi pot continua misiunea în fruntea FMI în calitate de director general”, a reacţionat imediat Kristalina Georgieva, într-o declaraţie separată.

    Economistă bulgară născută la Sofia în 1953, dna Georgieva conduce FMI din octombrie 2019, după ce a fost director general al Băncii Mondiale (BM) timp de aproape trei ani. Înainte de a se alătura instituţiilor financiare internaţionale, Kristalina Georgieva a fost comisar european timp de şase ani, iniţial responsabilă de cooperarea internaţională în cadrul Comisiei Europene, sub conducerea lui José Manuel Barroso, apoi de buget şi resurse umane sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, înainte de a deveni vicepreşedinte al Comisiei de la sfârşitul anului 2014 până la sfârşitul anului 2016.

    Reconfirmarea Kristalinei Georgieva încheie procesul de numire a noului director general al FMI, care a fost lansat la 13 martie şi care trebuia iniţial să dureze până la sfârşitul lunii aprilie.

    Astfel, Georgieva este confirmată în funcţie înainte de începerea reuniunilor de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale, care încep marţi cu publicarea actualizării World Economic Outlook (WEO) şi se vor desfăşura până vineri.

    În mod tradiţional, directorul general al FMI este candidatul propus de ţările europene, în timp ce preşedintele BM este candidatul propus de Statele Unite. Aceasta este o diviziune pe care marile ţări emergente, începând cu China şi India, o pun din ce în ce mai mult în discuţie în mod deschis.

    Dar distribuţia capitalului în aceste două instituţii conferă în continuare Statelor Unite şi UE o putere predominantă.

    Acest proces are loc la un an de la numirea noului preşedinte al Băncii Mondiale, Ajay Banga, în urma unei proceduri similare după demisia predecesorului său, David Malpass.