BusinessMagazin

Blog

  • Banca Centrală Europeană semnează un acord pentru cooperarea în materie de supraveghere bancară prin schimbul de informaţii cu şase state membre UE, inclusiv România

    Banca Centrală Europeană (BCE) a încheiat un memorandum cu autorităţile bancare din şase state membre UE, inclusiv România, pentru a consolida cooperarea în materie de supraveghere prin partajarea de informaţii.

    În afară de România, documentul a mai fost semnat de Cehia, Danemarca, Polonia, Suedia şi Ungaria.

    Potrivit BNR, acordul urmăreşte să intensifice în continuare cooperarea în materie de supraveghere la nivel european, pe fundamentul relaţiilor de cooperare deja solide dintre BCE şi statele membre UE care nu participă la supravegherea bancară europeană, dezvoltate prin activitatea desfăşurată de Autoritatea bancară europeană.

    Memorandumul asigură un cadru prin intermediul căruia statele membre vor face periodic schimb de informaţii cu privire la teme şi aspecte din sfera supravegherii care vizează instituţiile transfrontaliere supravegheate, precum şi la metodologii, abordări şi priorităţi aferente acestui domeniu.

    Totodată, Memorandumul încurajează BCE şi autorităţile responsabile din statele membre să se informeze reciproc cu privire la măsurile planificate care pot fi relevante pentru atribuţiile altei autorităţi, ceea ce va putea contribui la reducerea riscurilor de fragmentare pe pieţele bancare europene în perioadele de criză.

    BCE doreşte să consolideze cooperarea cu autorităţile naţionale competente (ANC) ale statelor membre care nu participă la supravegherea bancară europeană deoarece sectoarele bancare ale acestora sunt strâns interconectate. Unele bănci supravegheate de BCE au filiale în statele membre respective sau expuneri semnificative din credite faţă de acestea şi îşi desfăşoară o mare parte din activităţi în ţările respective.

    La rândul lor, unele instituţii cu sediul în statele membre care nu participă la supravegherea bancară europeană au o prezenţă semnificativă în jurisdicţiile aflate sub supravegherea bancară europeană.

     

  • Cum a reuşit un român să transforme o plantă într-o afacere profitabilă. Această plantă este folosita pentru a trata unele dintre cele mai îngrozitoare boli existente

    Cu piaţa produselor bio în plină expansiune şi sesizând noile preocupări ale consumatorilor asupra sănătăţii, Ciprian Stancu, fondatorul brandului Republica Bio, a analizat potenţialul pe care îl au plantele asupra organismului uman şi a decis să creeze o gamă de produse care foloseşte ca substanţă activă canabidiolul (CBD), extractul fitoactiv extras din planta de cânepă. Rezultatul a fost brandul HempAID, dezvoltat de Ciprian Stancu în colaborare cu Viviana Corneţeanu, o tânără antreprenoare cu experienţă în marketing şi vânzări, care activează acum ca COO al companiei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, eficienţa CBD a fost analizată în decursul a peste 20 de ani de experţi de pe întreg globul în mai bine de 3.000 de studii, care s-au concentrat pe demonstrarea efectelor benefice în relaţie cu diverse afecţiuni precum anxietate, depresie, insomnie, ADHD, autism, epilepsie, Alzheimer’s, Parkinson’s şi tratamentele oncologice pentru bolnavii de cancer.

    Investiţia iniţială pentru lansarea HempAID în România, respectiv în dezvoltarea reţetelor, studiile şi analizele preliminare şi punerea pe piaţă a depăşit 200.000 de euro, iar expansiunea la nivel european planificată pentru 2023 şi deja începută pe direcţiile de distribuţie şi integrare cu marketplace-urile va creşte această investiţie până la circa 400.000 de euro.

    În 2023, doar pentru România, Ciprian Stancu şi Viviana Corneţeanu, fondatorii brandului european HempAID, estimează vânzări de 250.000 de euro, iar pentru export încă minim 100.000 de euro pentru 6 luni începând din iunie, lună până la care estimează că vor dura listările în celelalte ţări).

    „Există parteneri din industria farma care sunt în permanentă căutare de inovaţie, care îşi asumă rolul de formatori şi educatori ai pacienţilor şi care adoptă imediat noile trenduri. Astfel, Grupul Tei (Farmacia Tei şi Bebe Tei) a listat brandul HempAID în prima săptămână de la lansarea acestuia în România. Acum, la 3 luni de la lansare, discuţiile sunt avansate cu mulţi alti parteneri care înţeleg macro trendurile pieţei.”

    Primele pieţe pe care compania le vizează sunt statele din Europa de Vest (Germania, Franţa, UK, Italia, Spania), precum şi Europa Centrală (Cehia, Polonia). „Am angajat deja agentul responsabil cu expansiunea în primele şapte ţări.”

    Ciprian Stancu spune că piaţa pe care a lansat noul brand este una cu multe particularităţi, „aşa că trebuie să lucrezi cu veteranii, nu te bagă nimeni în seamă dacă nu ai diferenţiatori clari ai produselor şi dacă nu te duci de mână la discuţii cu cineva care ştie bine piaţa”.

    Potrivit lui, în Vest această piaţă e deja foarte dezvoltată, „însă aproape inexistentă la noi, în România. Împreună cu medici, farmacişti, asociaţii şi comunităţi creştem în fiecare zi gradul de conştientizare al potenţialului imens pe care îl au instrumentele medicinei alternative”.
     

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie

     Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • În timp ce Europa stă cu ochii aţintiţi pe Ucraina un nou conflict care fierbe de zeci de ani stă să înceapă în mijlocul Balcanilor

    În timp ce Europa stă cu ochii pe conflictul ruso-ucrainean şi pregăteşte noi mutări pentru a ajuta Ucraina, un alt conflict stă să înceapă.  Tensiunile dintre Serbia şi Kosovo au escaldat la niveluri periculoase în ultimul an şi ar putea degenera curând într-o problemă mai mare pentru NATO şi UE, scrie Bloomberg.

    Balcanii au însemnat pentru mult timp volatilitate politică şi etnică, iar situaţia s-a înrăutăţit în ultima perioadă, din cauza războiului în care a fost implicată Ucraina. Tensiunile au escaladat din vară, după ce Kosovo le-a spus sârbilor care trăiesc în ţară că trebuie să adopte aceleaşi cărţi de identitate şi plăcuţe de înmatriculare ca şi majoritatea etnică albaneză.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a petrecut chiar ultimele zile din decembrie încercând să calmeze situaţia, după ce locuitorii din nordul Kosovo au blocat străzile şi s-au confruntat cu poliţia.

    Pentru cei din afara Balcanilor, problema ar putea părea banală. Situaţia în care sunt însă implicate cele două state este îmbibată de viziuni politice şi etnice total opuse şi tocmai pe acest fond poate degenera într-un conflict în toată regula.

    Un diplomat de la Belgrad, care a cerut să rămână anonim, a declarat că este şocant să vezi cum Europa flirtează cu un al doilea conflict în ultimele luni. Un alt diplomat, aflat în capitala Kosovo, Pristina, a declarat că felul în care a evoluat situaţia în ultima perioadă începe să semene din ce în ce mai tare cu tensiunile care au dus la războiul din anii ’90.

    Avertismentul că se pregăteşte ceva mai mare este o amintire a rănilor încă nevindecate din ultimul război din Europa anterior conflictului ruso-ucrainean – şi nu este nicio coincidenţă că tensiunile au început să iasă din noul la suprafaţă în timp ce războiul Ucrainei continua să se desfăşoare de aproape un an.

    Menţinerea păcii în Kosovo este o misiune foarte complicată. Serbia consideră Kosovo o parte vitală a sa, aşa cum Putin vede Ucraina ca un teritoriu care trebuie să se întoarcă la Rusia pentru că acolo îi este locul de fapt. Tensiunile dintre majoritatea albaneză şi cei 100.000 de sârbi care încă trăiesc în nordul ţării au început să oscileze după bombardamentele NATO din 1999 care s-au soldat cu alungarea armatei lui Slobodan Milosevic.

    Procesul de reconciliere în care au fost implicate cele două ţări a început să stagneze în 2008, când guvernul de la Pristina a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia. Crearea statului a fost susţinută de aproximativ jumătate ţările lumii, inclusiv de SUA şi de toate statele membre ale UE, cu excepţia a cinci dintre ele, dar, în mod critic, nu şi de Serbia, Rusia şi China.

    Atât pentru Kosovo, cât şi pentru Serbia, obiectivul final este aderarea la UE. Bruxelles le-a transmis clar ambelor naţiuni că realizarea acestui obiectiv ţine de capacitatea celor două state de a ajuns la pace şi stabilitate. Trimişii de la Bruxelles au făcut în 2013 presiuni asupra liderilor Serbiei şi Kosovo pentru a îi determina să accepte un nou acord de pace elaborat de UE.

    Ambele state sunt conduse de lideri cu un trecut politic foarte conflictual. Vucic, în vârstă de 52 de ani, fost ministru al informaţiilor pentru Milosevic, şi-a consolidat poziţia în Serbia cu o victorie electorală zdrobitoare anul trecut. El a echilibrat cu pricepere interesele Serbiei, păstrând un picior pe calea UE şi, în acelaşi timp ţinând  o uşă deschisă pentru cooperarea cu Rusia. Acest lucru a devenit mai dificil de când cu războiul din Ucraina. Vucic a denunţat invazia lui Putin, dar a refuzat să se alăture efortului de sancţionare al UE, în timp ce guvernul său de la Belgrad a menţinut legăturile cu Rusia.

    Albin Kurti, în vârstă de 47 de ani, un radical de stânga care a fost cândva deţinut politic în Serbia, s-a opus acordului UE între Kosovo şi Serbia din 2013. În cel de-al doilea tur al său în calitate de prim-ministru, el a făcut o prioritate din afirmarea suveranităţii Kosovo – chiar dacă asta înseamna să antagonizeze şi mai mult sârbii.

    Pe 27 decembrie şi 28 decembrie, Vucic s-a îndreptat spre Raska, un mic oraş din Serbia, situat la nord de oraşul Mitrovica din Kosovo.

    Populaţia sârbă locală a ascultat apelul său de a demonta toate baricadele, în ciuda tensiunilor care atingeau cote alarmante.

    „Regiunea trebuie să rămâna paşnică, orice alt scenariu ne poate duce pe toţi la dezastru”, spunea Vucic la Raska.

  • Ce simţi cu câteva secunde înainte de a muri. Ipoteza tulburătoare a oamenilor de ştiinţă

    Tot ceea ce înconjoară experienţele din apropierea morţii şi senzaţiile de pace şi linişte trăite de cei care le-au trăit rămâne un mister pentru ştiinţă.
    Recent, cercetătorii din domeniu au reuşit să facă un pas mai departe, dezvăluind unele secrete care, până acum, făceau parte doar din speculaţii.
    O scanare a creierului unui muribund a reuşit recent să facă lumină în acest sens.
    Tot ceea ce înconjoară experienţele din apropierea morţii şi senzaţiile de pace şi linişte trăite de cei care le-au trăit rămâne un mister pentru ştiinţă, care de zeci de ani caută o explicaţie. În tot acest timp, oamenii de ştiinţă au avansat numeroase ipoteze bazate pe anecdote, amintiri sau studii pe animale. Recent, cercetătorii din domeniu au reuşit să facă un pas mai departe, dezvăluind unele secrete care, până acum, făceau parte doar din speculaţii.

    Pentru Dr. Bruce Greyson, profesor de psihiatrie şi ştiinţe neurocomportamentale la Universitatea din Virginia, marea dificultate a experienţelor de moarte apropiată este că este practic imposibil de studiat în timp real, a declarat el pentru Business Insider. Dincolo de ceea ce se poate întâmpla la nivel fizic, asociat cu un eveniment dureros, cum ar fi un traumatism cranian, un stop respirator sau un atac de cord, creierul tinde să închidă senzaţia de durere, sau cel puţin amintirea acesteia.

    Printre cele mai frecvente episoade experimentate se numără vederea celor dragi, atât în viaţă, cât şi a celor decedaţi, precum şi vederea unei lumini strălucitoare la capătul unui tunel. Alte senzaţii corporale includ părăsirea corpului şi plutirea, sau faptul de a fi atras în tunelul cu lumina de la capăt.
    O scanare a creierului unui muribund a reuşit recent să facă lumină în acest sens. Cercetarea, publicată în Frontiers of Aging Neuroscience, a reuşit să măsoare semnalele electrice produse la un bărbat de 87 de ani care a murit în urma unui atac de cord în timp ce era conectat la o electroencefalogramă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • S-au scumpit benzina şi motorina. Din nou! Cea mai mare creştere de anul acesta

    Ziua de 25 ianaurie vine cu o veste proastă pentru şoferi. S-au scumpit benzina şi motorina.

    Benzina şi motorina s-au scumpit din nou, pentru a şasea oară de la începutul anului 2023. Aceasta este cea mai mare majorarea a preţului, aproape 10 bani pe litru, din 2023.

    Astfel, un litru de benzină costă între 6,43 lei şi 6,73 lei. Motorina pleacă de la 7,59 lei şi ajunge la 7,84 lei.

    Faţă de începutul anului, carburanţii sunt cu 60 de bani mai scumpi – adică un plin costă cu 30 de lei mai mult, mai notează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cine este românul care a construit cel mai mare LANŢ DE CAFENELE din ţară. Face milioane de euro vânzând cafea de 5 lei

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 029. Radu Savopol, Cofondator, 5 to go

    #coffeelover #magicnumber #antreprenorinhoreca

    Deşi la bază este designer de interior, fiind pasionat de arhitectură, numele lui este legat de deschiderea primului lanţ românesc de cafenele axat pe conceptul de cafea la preţ fix, pe care l-a lansat, în 2015, alături de Lucian Bădilă, şi care în prezent a ajuns la circa 450 de unităţi deschise în 90 de oraşe. Prima experienţă antreprenorială a fost însă la Sinaia, unde a deschis un pub inspirat de bunicul lui, poreclit Old Nick, care a devenit personaj central al poveştii afacerii sale, dând şi numele acestui prim business. În 2019 a făcut un nou pariu de business, preluând, împreună cu antreprenorii Lucian Bădilă şi Andrei Alecu, businessul Cereal Crunch, primul cereal bar din România. Din toamna anului 2022, 5 to go a devenit şi partener oficial al Federaţiei Române de Fotbal.


     

  • Cum a reuşit Elon Musk să facă 11 miliarde de dolari în doar două zile

    În timp ce Elon Musk trecea prin a doua zi de mărturii, la San Francisco, în procesul legat de tweetul său din 2018 privind privatizarea Tesla Inc., averea sa cunoştea cea mai mare creştere din ultimele două luni de zile, a raportat Bloomberg.

    De vineri, averea lui Musk a crescut cu aproximativ 10,6 miliarde de dolari, ajungând la 145,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, cea mai mare creştere din ultimele două luni de zile. Averea multimiliardarului şi-a revenit în acest an, împreună cu majoritatea celor mai bogate 500 de persoane din lume, pe măsură ce pieţele îşi revin după turbulenţele de anul trecut.

    Elon Musk, în vârstă de 51 de ani, se confruntă cu un proces de fraudă, situaţie generată de tweet-ul său din august 2018, în care a spus că „ia în considerare posibilitatea de a privatiza Tesla la 420 de dolari per acţiune”. Investitorii susţin că Musk a minţit când a declarat că are banii necesari pentru a privatiza producătorul de maşini electrice, fapt care a generat pierderi semnificative în rândurile lor. Miliardarul a susţinut că nu există nicio legătură de cauzalitate între tweet-urile sale şi evoluţia preţului acţiunilor (acţiunile Tesla au crescut cu până la 13,3% în ziua tweet-ului). 

    Nu este clar în ce direcţie se va desfăşura procesul în cauză. Musk le-a spus investitorilor saudiţi în 2018 că nu deţine suficient de mult din Tesla pentru a o privatiza de unul singur, potrivit unei transcrieri a conversaţiei dezvăluite luni în instanţă. Musk a susţinut că Fondul public de investiţii cu sediul la Riad „a dorit fără echivoc să privatizeze Tesla” şi l-a acuzat pe Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran de investiţii al Arabiei Saudite, că a dat înapoi.

    Musk a declarat că deţinea la momentul respectiv aproximativ 19% din Tesla şi, posibil, 25% dacă ar fi exercitat unele opţiuni, potrivit transcrierii. În prezent, el deţine aproximativ 13%, după ce a vândut acţiuni în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2021 pentru a plăti taxe şi pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei Twitter.

    Miliardarul a insistat, de asemenea, că numai acţiunile sale Space Exploration Technologies Corp. ar fi asigurat finanţarea necesară pentru a privatiza Tesla. SpaceX a devenit o parte din ce în ce mai crucială a averii sale – participaţia sa de 42% în compania cu acţionariat restrâns valorează aproximativ 49 de miliarde de dolari, potrivit indicelui de avere Bloomberg.

    Musk a devenit luna trecută prima persoană care a pierdut 200 de miliarde de dolari din averea sa netă.

  • Nu cred că merită să pleci în America, să lucrezi pentru 3.000 de dolari pe lună. Chiar dacă mai iei 1.000 de dolari din bacşiş, tot nu merită. În Bucureşti, chiar dacă câştigi mai puţin, poţi să obţii mai multe lucruri cu banii care îţi rămân, plus că ai familia şi prietenii aproape

    O discuţie cu un chelner din Bucureşti: Uite, la americani a crescut salariul mediu la chelneri.

    Tocmai citeam în The Walll Street Journal, principalul ziar de business de la americani, în numărul din 27 decembrie, că salariul mediu al chelnerilor din restaurante (sit-down restaurant) a crescut la 18,7 dolari/oră, faţă de 5,4 dolari/oră înainte de pandemie. Adică o creştere de 21%. Pentru cei care lucrează în fast-food-uri creşterea a fost de 24%, ajungându-se acum la 15,17 dolari/oră.  

    În America, în sectorul de restaurante şi fast-food lucrează 11,9 milioane de oameni, această industrie fiind printre cele mai reprezentative pentru pulsul economiei.

    Înainte de pandemie lucrau 12,1 milioane de oameni, iar în martie 2020, când s-a închis economia, au rămas doar 6 milioane de oameni în acest sector. Pe măsură ce restricţiile se ridicau iar restaurantele reveneau la viaţă, numărul celor care lucrau în acest sector a crescut, dar încă nu a atins nivelul de dinainte, cu toate că economia americană şi-a revenit integral. Problema în America (dar şi la noi) este că atunci când au fost daţi afară în timpul pandemiei, mulţi s-au dus către alte sectoare, unde era de lucru, renunţând la joburile din restaurante, acolo unde o bună parte din câştig vine din bacşiş, veniturile fiind, în acest mod, extrem de volatile.

    Pentru a readuce din nou oamenii să lucreze în restaurante, patronii au fost nevoiţi să majoreze salariile mult mai mult decât ar fi vrut, cel puţin aşa susţine articolul din Wall Street Journal. Este greu la americani să acomodezi o creştere salarială de peste 20% în doi ani.

    Citind articolul din Wall Street Journal, am început să discut cu chelnerul de la Bucureşti pe tema câştigurilor din America: am pus imediat pe hârtie cam cât se câştigă acolo, ca să facem o comparaţie cu câştigul lui din Bucureşti.

    La 240 de ore pe lună – o zi da, de la 08.00-24.00, o zi stat acasă – rezultă un câştig de 5.000 de dolari brut. Dacă punem taxele, impozitele, rezultă 3.000 de dolari net. De aici începem să scădem o chirie de 700 de dolari (asta dacă stai la o oră şi ceva de job), 600 de dolari asigurările sociale, 500 de dolari transportul, 900 de dolari mâncarea (30 de dolari pe zi), dacă mai pui nişte haine şi nişte cheltuieli neprevăzute, rezultă că ai cheltuit 3.000 de dolari pe lună. Şi asta doar muncind. Lucrând în restaurant mulţi trăiesc din bacşiş, deci să punem 1.000 de dolari pe lună bani curaţi. De fapt acesta este şi câştigul pe care un mexican îl trimite acasă pe lună.

    Să vedem cât se câştigă în Bucureşti, cazul chelnerului meu fiind, să zicem, particular: 2.000 de lei net pe cartea de muncă, adică salariul minim, plus 5.000-6.000 de lei pe lună din bacşişuri, bani curaţi. După părerea lui, impozitul pe bacşiş introdus acum de guvernul Ciucă este o foarte mare prostie. La capitolul cheltuieli trecem 1.500 de lei o rată la bancă, asta dacă nu cumva părinţii/bunicii i-au lăsat apartamentul, nu există cheltuieli cu sănătatea şi asigurările sociale că le plăteşte patronul, 160 de lei este transportul – 80 de lei abonamentul la metrou pe lună, plus 80 de lei abonamentul lunar la STB -, 1.500 de lei mâncarea, adică 50 de lei pe zi, 300 de lei pentru haine, cheltuieli neprevăzute 500 de lei, deci 4.000 de lei. Aşa că la finalul lunii rămân net cel puţin 3.000 de lei-4.000 de lei (700-800 de dolari).

    Nu e nicio diferenţă faţă de cât îţi rămâne într-o variantă fericită în America.

    Pentru această diferenţă nu merită să pleci în America să munceşti, aici ai familia, aici ai copiii, aici ai prietenii, ai casa ta (pe care în SUA nu poţi s-o ai) etc.

    Bineînţeles că acest caz, al chelnerului meu, este poate o excepţie având în vedere câştigul din bacşiş.

    Dar el a lucrat şi în Italia şi tot spune că este mai bine în România, cel puţin în Bucureşti.

    Piaţa de restaurante din Bucureşti a crescut foarte mult în ultimul deceniu, pentru că au crescut veniturile celor din Capitală. În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 900 de euro net, adică 4.500 de lei, peste salariul mediu din economie, de 3.900 de lei net.

    Dacă vă uitaţi, în “criza actuală” restaurantele din Bucureşti sunt arhipline, ca şi cum nu ar fi nicio criză. Pentru amicul meu, perioada de acum este una mai bună decât 2019/2020.

    Aşa că nu merită să mergi să lucrezi în America pentru 3.000/4.000 de dolari, departe de casă şi de familie. Vaţa din Bucureşti este mult mai bună şi obţii mult mai multe lucruri.

  • Cine vine/cine pleacă

    Alexandra Rîştariu

    Din România, în toată Europa de Sud-Est

    ► Alexandra Rîştariu, care deţinea anterior funcţia de managing director pentru Mondelez România, va fi marketing director of bakery and meals pentru întreaga regiune South Central Europe (SCE), care include 12 pieţe: România, Bulgaria, Grecia, ţările din estul Adriaticii şi Cipru;

    ► Alexandra Rîştariu va gestiona activităţile de marketing pentru 11 branduri globale şi locale din regiune. Ea lucrează pentru Mondelez de
    14 ani;

    ► A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019 şi a fost premiată de Business MAGAZIN în gala de lansare a catalogului;

    ► Ea nu se află la prima experienţă internaţională din carieră, anterior experienţei locale a lucrat în Polonia şi Austria, de unde s-a întors în România pentru oportunităţile profesionale găsite aici.

     

    Mateja Podgornik

    Ascensiune dulce

    ► Mondelez International, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul dulciurilor, a numit-o pe Mateja Podgornik în funcţia de managing director pentru Mondelez România şi Slovenia în cadrul Mondelez International începând cu ianuarie 2023;

    ► Mateja Podgornik a deţinut anterior funcţia de category planning & activation lead SCE, după o perioadă în care a gestionat activităţi de achiziţie şi integrare a companiei Chipita, din funcţia de senior manager M&A project, commercial planning. Mateja are o experienţă extinsă şi variată în Mondelez, fiind în companie de 14 ani;

    ► Mondelez are în portofoliu branduri precum Oreo, belVita, LU, Milka, Toblerone şi Trident;

    ► Compania Mondelez România Snacks Production (fosta Chipita România) a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de aproape 566,6 mil. lei, iar Mondelez România a avut o cifră de afaceri de 670 de milioane de lei în 2021, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.