BusinessMagazin

Blog

  • Care este strategia de dezvoltare a Cris-Tim: Achiziţia unor branduri locale de pe alte pieţe din regiune, modernizarea fabricilor şi continuarea exporturilor

    Producătorul român Cris-Tim are în plan extinderea businessului şi în afara graniţelor României, prin achiziţia unor branduri locale de pe alte pieţe din regiune, în paralel cu modernizarea fabricilor şi continuarea exporturilor,  segment care reprezintă în prezent 14% din producţie.

    ”Ne uităm cum ne putem extinde afară. Ne uităm la branduri mici-medii pe care le putem achiziţiona în regiune şi să creştem businessul prin ele. În paralel, vrem să modernizăm toate capacităţile de producţie pe are le avem”, a spus Radu Timiş Jr, CEO Cris-TIm, în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti 2025.

    În opinia lui, România are de recuperat un decalaj uriaş în zona de management şi tehnologie faţă de companiile de afară, care au o tradiţie mult mai îndelungată. Dar, producătorii români au avantajul de a recupera foarte rapid, având o inventivitate genetică şi capacitatea de adaptare.

    ”Când vor fi la paritate cu tehnologia de afară, atunci vor putea şi companiile de aici să facă saltul în Europa.  Am remarcat că producătorii de acolo sunt în general foarte specializaţi. Noi am făcut puţin din toate. Dar ne lovim pe alte pieţe de jucători care fac din două produse vânzările pe care le facem noi din 300”, mai spus Radu Timiş Jr.

    Cris-Tim exportă în prezent circa 14% din ce produce, fiind una dintre primele firme româneşti care a ieşit pe alte pieţe. La acel moment, în 2005-2006, compania a mizat pe comunităţile de români din ţări precum Spania sau Marea Britanie, care rămân şi acum principalii clienţi, chiar dacă între timp produsele au început să fie căutate şi de comunităţi apropiate, ca cele de polonezi sau sârbi.

    ”Vrem să intrăm în marile reţele de afară cu brandul nostru. Marca privată din reţele de retail nu este o prioritate şi are o cotă mică în producţia noastră”.

    Deşi exportul generează valoare adăugată pentru companie, pe anumite pieţe, e dificil de asigura un preţ competitiv raportat la produsele locale. ”De exemplu, în Spania, noi vindem mai scump, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm aici şi exportăm apoi produsul final. Nu putem avea preţuri mai mici decât cele ale companiilor de acolo. Vânzările de pe piaţa spaniolă sunt mai degrabă emoţionale”.

    Radu Timiş Jr este optimist cu privire la potenţialul României şi al companiilor dezvoltate aici, dar subliniază că este nevoia de un mix bun între mediul privat, antreprenorial şi cel politic. În plus, el crede că, pe zona de consum, mai e puţin loc de creştere în România, iar companiile care au ajuns deja la o anumită dimensiune trebuie să vadă cum pot să se extindă peste graniţă, regional.

    ” Avem campioni naţionali în multe domenii. Avem companii care sunt lideri de piaţă pe domeniul lor, se bat şi câştigă în faţa multinaţionalelor. Putem transforma România într-o ţară care produce valoare adăugată, să exportăm produse finite, să scalăm companiilor locale pe plan extern”. Dar pentru a reuşi, CEO Cris-Tim spune că ar fi nevoie de asigurarea unei baze de cost bună pe plan local. ”Cum putem folosi energia produsă ca să motorizăm economia? Care sunt priorităţile, în cât timp echilibrăm balanţa comercială. Companiile nu pot rezolva toate aceste probleme singure”.  

     Pe plan intern, ultimii ani au adus, odată cu creşterea nivelului de trai pentru o parte însemnată a populaţiei, şi noi aşteptări cu privire la calitatea produselor achiziţionate, chiar dacă principalul criteriu rămâne de cele mai multe ori preţul.

    ”De obicei consumatorii au fidelitate către un produs anume. La noi este Salamul Săsesc, cel mai vândut produs din carne de la CrisTim. Clientul se uită întâi la preţ, apoi la calitate, dar cu cât nivelul de trai a crescut şi am început să călătorim mai mult şi aşteptările legate de produse au crescut. Piaţa s-a premiumizat foarte mult”.

    Discutând despre importanţa imaginii în creşterea companiei, Radu Timiş Jr spune că brandul trebuie să livreze o misiune şi să aibă un scop clar, să fie clar ce promovează, să creeze o emoţie. Răspunderea emoţională a antreprenorilor de a livra zilnic calitate este uriaşă. Marile branduri se identifică cu antreprenorii şi trebuie construit pe această structură”, a încheiat CEO Cris-TIm.

     Cris-Tim Family Holding, unul dintre cei mai mari jucători antreprenoriali din România, se pregăteşte să facă pasul spre piaţa de capital, într-o ofertă publică intermediată de BCR-Erste Group şi BRD – Groupe Société Générale şi care va cuprinde majorare de capital şi vânzarea unor acţiuni deţinute de acţionarul majoritar – familia Timiş.

    Operaţiunea este programată a începe în perioada următoare.

    Producătorul desfăşoară cel mai amplu program investiţional din istoria sa, pe perioada 2026-2030, şi îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 500 mil. euro în 2030, prin creştere organică, dar şi printr-un amplu program de fuziuni şi achiziţii.

    Cris-Tim Family Holding a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde de lei (220 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de 2023. Profitul net a fost de 88 mil. lei (17,6 mil. euro), arată termene.ro.

     

     

  • Gen Z Lifestyle. Care este relaţia tinerilor cu banii şi pe ce sunt mai degrabă înclinaţi să îi cheltuiască? Interesul pentru propria persoană este diferenţiatorul faţă de alte generaţii

    Avantajul de a intra în piaţa muncii într-o perioadă marcată de salarii mari şi şomaj mic este că relaţia ta cu banii este ceva mai relaxată decât a altor generaţii, ceva mai cumpătate.

    Gen Z are un interes mult mai pronunţat în a face achiziţii pentru bunăstarea personală, iar acest lucru îi separă destul de mult de alte generaţii, se arată într-un studiu recent elaborat de Deloitte. Scopul lor este de a trăi bine viaţa, astfel că şi banii lor se duc mult spre zona de experienţe, sănătate sau de dezvoltare a unor abilităţi. Viziunea este că ei sunt cel mai important activ pe care îl au, aşa că acesta este şi driverul principal în materie de achiziţii. Aceste investiţii nu se fac însă la întâmplare pentru că un alt lucru evidenţiat de cercetarea Deloitte este faptul că 38% dintre tinerii din Gen Z au un plan de dezvoltare pe termen de unu-trei ani, procent mai mare decât cel întâlnit în cadrul altor generaţii.

     

  • Raiffeisen Bank semnează un acord de 1 miliard de euro cu compania de reasigurare Munich Re pentru o securitizare sintetică bazată pe un portofoliu de credite retail

    Raiffeisen Bank a finalizat cu succes o tranzacţie de securitizare sintetică în valoare de 1 miliard de euro, realizată în parteneriat cu Munich Re, una dintre cele mai mari companii de reasigurare din lume. Operaţiunea este structurată pe un portofoliu de credite de nevoi personale negarantate şi marchează o premieră pe piaţa locală, fiind cea mai mare securitizare sintetică de acest tip şi prima securitizare sintetică din România având ca activ suport un portofoliu de expuneri retail.

    Colaborarea cu Munich Re va permite Raiffeisen Bank să îşi intensifice activitatea de creditare în conformitate cu strategia sa de a susţine dezvoltarea unei economii reziliente, competitive şi inovatoare în România, spun reprezentanţii Raiffeisen.

    “Pionieratul acestei noi clase de active pe piaţa tranzacţiilor de SRT (Transfer Semnificativ al Riscului) din România evidenţiază sustenabilitatea modelului nostru de afaceri şi cadrul solid al băncii de administrare a riscurilor. Noul parteneriat cu Munich Re reprezintă un pas important în strategia noastră de a susţine dezvoltarea economiei româneşti şi de a sprijini succesul clienţilor noştri la o scară mai mare.”, subliniază Alina Rus, CFO, Raiffeisen Bank.

    Tranzacţia este structurată pe un portofoliu de credite personale negarantate în valoare totală de 5,05 miliarde lei (aproximativ 1 miliard de euro). Portofoliul de credite securitizate va rămâne în bilanţul Raiffeisen Bank şi este împărţit în trei tranşe de risc: senior, mezanin şi junior.

    În cadrul tranzacţiei, riscul de credit al tranşei mezanin este transferat printr-o garanţie financiară către Munich Re prin intermediul subsidiarei sale de asigurări specializate Great Lakes Insurance S.E.

    “Pe parcursul procesului de structurare a tranzacţiei, am dobândit o înţelegere mai amplă a fundamentelor solide ale pieţei româneşti şi a practicilor robuste de gestionare a riscurilor de către bancă. Această tranzacţie consolidează şi mai mult relaţia noastră de lungă durată cu grupul Raiffeisen, cu care am colaborat în tranzacţii SRT de succes în multiple jurisdicţii.”, adaugă Michael Heckl, Director al filialei irlandeze a Great Lakes Insurance S.E.

    Oficialii băncii estimează că tranzacţia va avea un impact pozitiv iniţial de aproximativ 110 puncte de baza asupra ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază, respectiv 220 puncte de bază asupra ratei MREL la nivel consolidat pentru Raiffeisen Bank România.

    ”Securitizările sintetice reprezintă un instrument important pentru gestionarea în mod eficient a capitalului şi susţinerea intermedierii financiare. Dezvoltarea unei pieţe eficiente de securitizare poate îmbunătăţi accesul la finanţare pentru sectorul nefinanciar, prin reducerea costului şi creşterea vitezei de rotaţie ale capitalului băncii. Acest parteneriat inovator cu Munich Re este un reper important în acest sens, punând bazele pentru continuarea dezvoltării pieţei de SRT din România prin diversificarea şi extinderea bazei de investitori.” concluzionează Romulus Mircea, Director Executiv Trezorerie, Raiffeisen Bank.

     

  • Embrion uman care produce celule sanguine creat în laborator de cercetători

    Modelul de embrion cultivat în laborator ar putea ajuta cercetătorii să producă celule stem sanguine pentru transplanturi, să testeze medicamente şi să înţeleagă afecţiuni ale sângelui, cum ar fi leucemia.

    Celulele stem sanguine umane, cunoscute şi sub denumirea de celule stem hematopoietice, sunt celule imature care se pot dezvolta în orice tip de celule sanguine, inclusiv celule roşii care transportă oxigen şi diferite tipuri de celule albe esenţiale pentru sistemul imunitar.

    „A fost un moment emoţionant când culoarea roşie a sângelui a apărut în vas – era vizibilă chiar şi cu ochiul liber”, a spus dr. Jitesh Neupane, cercetător la Institutul Gurdon al Universităţii din Cambridge şi primul autor al studiului publicat în revista Cell Reports.

    Structurile asemănătoare embrionilor, pe care oamenii de ştiinţă le-au numit „hematoizi”, încep să producă sânge după aproximativ două săptămâni de dezvoltare în laborator, imitând procesul de dezvoltare al embrionilor umani.

    Deşi produce celule stem sanguine, spre deosebire de embrionii reali, structura nu are mai multe ţesuturi embrionare, precum şi sacul vitelin şi placenta necesare pentru dezvoltarea ulterioară.

    Dr. Geraldine Jowett de la Institutul Gurdon al Universităţii din Cambridge, coautoare a studiului, a explicat că „hematoizii captează a doua etapă a dezvoltării sângelui, care poate da naştere la celule imune specializate sau celule limfoide adaptative, precum celulele T, deschizând perspective interesante pentru utilizarea lor în modelarea dezvoltării sângelui sănătos şi canceros”.

    Celulele stem umane utilizate pentru dezvoltarea hematoizilor pot fi create din orice celulă din organism, ceea ce înseamnă că există potenţialul de a produce sânge compatibil cu organismul pacientului.
    Deşi există şi alte metode de creare a celulelor stem în laborator, această metodă imită procesul natural de dezvoltare şi nu necesită proteine suplimentare pentru a susţine creşterea celulelor stem.

    Descoperirile au revelat că celulele sanguine din hematoizi se dezvoltă până la un stadiu care corespunde aproximativ săptămânilor patru-cinci de dezvoltare embrionară umană, când organele şi sistemul sanguin încep să se formeze. Acest stadiu foarte timpuriu al vieţii nu poate fi observat direct într-un embrion uman real, deoarece la acest moment el s-a implantat deja în uterul mamei.

    Echipa a observat că, până în a doua zi de creştere a hematoizilor, aceştia s-au auto-organizat în trei straturi germinative – numite ectoderm, mezoderm şi endoderm – care constituie fundamentul planului corpului uman şi sunt esenţiale pentru formarea fiecărui organ şi ţesut, inclusiv a sângelui.

    Până în a opta zi, s-au format celule cardiace bătătoare, care în cele din urmă dau naştere inimii într-un embrion uman în dezvoltare. Până în a treisprezecea zi, echipa a observat apariţia unor pete roşii de sânge în hematoizi.

    Cercetătorii au dezvoltat, de asemenea, o metodă care a arătat că celulele stem sanguine se pot diferenţia în diferite tipuri de celule sanguine, inclusiv celule imune specializate, cum ar fi celulele T.

  • Google anunţă lansarea unui centru AI în India, cel mai mare din afara SUA

    Google va construi un campus de centre de date de 1 gigawatt în oraşul portuar Visakhapatnam, combinând infrastructura de inteligenţă artificială, surse de energie la scară largă şi o reţea extinsă de fibră optică.

    Se preconizează că marţi va fi semnat un acord oficial.

    Măsura vine pe fondul intensificării concurenţei între marile companii de tehnologie, care cheltuiesc sume considerabile pentru construirea unei noi infrastructuri de centre de date, pentru a răspunde cererii în creştere pentru servicii de inteligenţă artificială.

    „Într-o eră în care datele sunt noul petrol, astfel de iniţiative vor constitui un avantaj strategic”, a declarat ministrul statului pentru tehnologia informaţiei, Nara Lokesh, citat de Reuters.

  • Maşinile de aprovizionare, curierat şi salubrizare, interzise între anumite ore în Capitală

    Potrivit unui comunicat al primăriei Capitalei, încălcarea prevederilor va constitui contravenţie şi va fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei, aplicate de către Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti, de poliţiile locale de sector şi de personalul împuternicit de Primarul General, în condiţiile legii.

    Vor fi exceptate, fără a necesita derogare prealabilă, autovehiculele aflate în misiune ale serviciilor de urgenţă şi ordine publică – ISU/IGSU (pompieri), SMURD, ambulanţe publice şi private, Poliţia Română (inclusiv Poliţia Rutieră), Jandarmeria Română, Poliţia Locală, în misiune, atunci când se află în misiune. Sunt exceptate şi structurile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, inclusiv Poşta militară, în misiune, precum şi serviciile de intervenţie tehnico-edilitare pentru avarii sau urgenţe – operatori de utilităţi publice (energie electrică, gaze, termoficare, apă‑canal, salubrizare stradală, telecomunicaţii) şi administratorul drumului, pe durata intervenţiei. De asemenea, sunt exceptate activităţile de deszăpezire, combaterea poleiului, degajarea carosabilului, transportul materialelor antiderapante şi utilizarea utilajelor speciale de iarnă. Totodată, se exceptează transportul de medicamente, produse sanguine, organe sau ţesuturi pentru transplant, consumabile critice pentru unităţi medicale, precum şi aprovizionarea de urgenţă a acestora.

    Proiectul a fost lansat în dezbatere publică şi poate fi consultat pe site-ul Primăriei Capitalei.

    Maşinile de aprovizionare, carierat şi salubrizare ar urma să fie interzise între anumite ore în Capitală, potrivit unei propuneri a primarului general interimar Stelian Bujduveanu.

    Stelian Bujduveanu susţine marţi, într-o postare pe Facebook, că, în ultimii zece ani, numărul maşinilor înmatriculate în Bucureşti a crescut cu peste 40%, ajungând la peste 1,7 milioane de autovehicule. La acestea se adaugă, zilnic, spune el, aproximativ 300.000 de maşini din judeţele vecine.

    „Oraşul nu a fost proiectat pentru un asemenea volum. Rezultatul este vizibil pentru toţi: blocaje constante, poluare accentuată şi timp pierdut în fiecare zi. Este o problemă de mobilitate, dar mai ales de calitate a vieţii”, scrie primarul general.

    El propune interzicerea circulaţiei autovehiculelor de aprovizionare, curierat şi salubrizare între orele 07:00–10:00 şi 16:00–19:00.

    „Prin aplicarea acestei reguli, traficul din orele de vârf s-ar reduce cu peste 150.000 de vehicule, permiţând un flux mai fluent pentru transportul public şi pentru deplasările esenţiale ale cetăţenilor”, adaugă Stelian Bujduveanu.

  • Un vaccin experimental opreşte dezvoltarea formelor agresive de cancer

    Cercetătorii de la University of Massachusetts Chan Medical School au dezvoltat nanoparticule lipidice care transportă doi agenţi imunostimulatori, denumite „super-adjuvanţi”, care pot fi administrate împreună cu antigene tumorale sau lizat de celule canceroase.

    Sistemul combină agonişti ai căii STING şi ai receptorului TLR4 pentru a promova producţia sinergică de interferoni de tip I şi alte citokine proinflamatorii în celulele care prezintă antigenul. Aceste nanoparticule au dimensiuni mici, de aproximativ 30-60 nanometri, ceea ce le permite să se dreneze rapid către ganglionii limfatici şi să fie absorbite eficient de celulele dendritice.

    Studiul, publicat în revista ştiinţifică Cell Reports, a testat sistemul pe mai multe modele de tumori agresive la şoareci, inclusiv melanom, cancer pancreatic şi cancer mamar triplu negativ.

    Rezultatele au fost remarcabile. Pentru melanom, 69% dintre şoarecii vaccinaţi au respins tumorile. În cazul cancerului pancreatic, 88% dintre şoarecii vaccinaţi au eliminat tumorile, iar pentru cancerul mamar triplu negativ, 75% dintre şoareci au respins provocarea tumorală.

    Nanoparticulele au promovat creşterea celulelor T polifuncţionale, precum şi a celulelor B, creând un răspuns imunitar amplu împotriva cancerului. Toţi şoarecii vaccinaţi care au supravieţuit provocării iniţiale au rămas fără tumori şi după o a doua provocare sistemică cu celule canceroase.

    Sistemul a fost testat şi pe celule umane de la trei donatori independenţi, confirmând capacitatea sa de a promova producţia semnificativă de interferon, ceea ce extinde relevanţa şi potenţialul de aplicare clinică al acestei descoperiri.

    Cercetătorii au subliniat că platforma este modulară şi personalizabilă, putând fi adaptată pentru diferite tipuri de cancer fără a fi necesară secvenţierea întregului genom sau screeningul bioinformatic complex.

    Deşi rezultatele sunt promiţătoare, oamenii de ştiinţă recunosc că sunt necesare studii suplimentare pentru evaluarea completă a siguranţei şi eficacităţii pe modele animale mai mari înainte de a trece la studii clinice pe oameni.

    Studiul a fost finanţat de Institutul Naţional al Cancerului, Institutul Naţional de Imagistică Biomedicală şi Bioinginerie şi Institutul pentru Ştiinţe Aplicate ale Vieţii.

  • Amazon concediază un inginer palestinian care a protestat împotriva contractului cu Israelul

    Ahmed Shahrour, inginer software la sediul din Seattle, a primit un e-mail în care era informat despre concedierea sa, la cinci săptămâni după suspendare. Compania a declarat că decizia a fost luată în urma unor postări pe canalele interne Slack, prin care acesta critica legăturile Amazon cu Israelul.

    Ancheta Amazon a stabilit că Shahrour a încălcat standardele de conduită ale companiei, politica de comunicare scrisă şi politica de utilizare acceptabilă. Compania susţine că inginerul „a utilizat în mod abuziv resursele companiei, inclusiv prin postarea a numeroase mesaje care nu aveau legătură cu munca şi care se refereau la conflictul israelo-palestinian”.

    „În următoarele 24 de ore, veţi primi un e-mail cu informaţii detaliate despre concedierea dvs., inclusiv informaţii despre beneficiile şi salariul final”, se arată în mesajul departamentului de resurse umane al Amazon, obţinut de CNBC.

    „Apreciem contribuţiile pe care le-aţi adus în timpul petrecut la Amazon şi vă dorim succes în viitoarele dvs. proiecte”.

    Shahrour a protestat faţă de contractul de 1,2 miliarde de dolari încheiat de Amazon cu guvernul şi armata israeliene, cunoscut sub numele de Proiectul Nimbus. Acest contract prevede furnizarea de instrumente de inteligenţă artificială, centre de date şi alte infrastructuri către guvernul israelian. El a protestat şi a distribuit fluturaşi la sediul Amazon din centrul oraşului Seattle.

    „Concedierea mea este un act flagrant de represalii menit să reducă la tăcere vocile palestiniene din cadrul Amazon şi să protejeze colaborarea Amazon la genocid de controlul intern”, a declarat Shahrour pentru CNBC.

    Purtătorul de cuvânt al Amazon, Brad Glasser, a precizat că firma nu tolerează „discriminarea, hărţuirea sau comportamentul sau limbajul ameninţător de orice fel la locul de muncă”. „Când este semnalat un comportament de această natură, îl investigăm şi luăm măsurile corespunzătoare pe baza concluziilor noastre”, a spus Glasser.

    Concedierea are loc în aceeaşi zi în care gruparea militantă palestiniană Hamas a eliberat primii şapte ostatici israelieni supravieţuitori, marcând prima etapă a unui acord de încetare a focului negociat cu ajutorul preşedintelui american Donald Trump. Ca parte a acordului, Israelul urma să elibereze aproape 2.000 de deţinuţi şi prizonieri palestinieni mai târziu în aceeaşi zi.

    În întreaga industrie tehnologică, angajaţii au devenit mai vocali în criticile lor faţă de relaţiile comerciale cu armata israeliană. Joi, un inginer Microsoft şi-a dat demisia după 13 ani la companie, susţinând că aceasta continuă să vândă servicii cloud armatei israeliene. Scott Sutfin-Glowski a declarat într-o scrisoare adresată colegilor că „nu mai pot accepta să facilitez ceea ce ar putea fi cele mai grave atrocităţi ale epocii noastre”.

    Microsoft a concediat în august doi angajaţi care au participat la o acţiune de protest în sediul companiei. În aprilie 2024, Google a concediat 28 de angajaţi după o serie de proteste împotriva condiţiilor de muncă şi a implicării sale în Proiectul Nimbus.

    Amazon nu a recunoscut contractul Nimbus, declarând doar că furnizează tehnologie clienţilor „indiferent de locul în care se află”. Google a declarat anterior că furnizează guvernului israelian servicii de cloud computing disponibile în general, care nu sunt „destinate sarcinilor extrem de sensibile, clasificate sau militare”.

  • Starship, cea mai mare rachetă a companiei SpaceX, a fost lansată cu succes în spaţiu

    Cea mai mare rachetă construită vreodată, Starship, dezvoltată de compania americană SpaceX a lui Elon Musk pentru a ajunge pe Lună şi pe Marte, a decolat luni din Texas pentru un nou zbor de testare, potrivit Le Figaro.

    Gigantul de 120 de metri înălţime a decolat la scurt timp după ora locală 18:25 (23:25 GMT), conform unei transmisiuni video în direct, sub supravegherea atentă a lui Elon Musk.

    Acest al unsprezecelea zbor de testare are loc într-un moment de tensiune crescândă, cu tot mai multe voci care se exprimă împotriva întârzierilor care ar putea costa Statele Unite visul lunar.

    După o serie de explozii la începutul acestui an, SpaceX a finalizat cu succes un zbor complet controlat al megarachetei sale în august.

    Rămân însă multe etape de parcurs, inclusiv realimentarea acesteia odată ce se află în spaţiu, o manevră extrem de complexă care nu va fi încercată în timpul acestui nou zbor de testare. În schimb, compania îşi propune să colecteze mai multe date despre propulsorul şi nava spaţială a rachetei sale, care nu vor fi recuperate luni, dar se aşteaptă ca în cele din urmă să fie complet reutilizabile.

  • Vaticanul numeşte judecători pentru procesul unui artist iezuit, acuzat de abuzuri sexuale

    Cazul preotului Marko Ivan Rupnik a pătat grav moştenirea Papei Francisc, având în vedere sugestiile conform cărora papa iezuit, ordinul religios iezuit şi biroul Vaticanului pentru abuzuri sexuale, condus de iezuiţi, l-ar fi protejat pe unul de-al lor timp de decenii, respingând acuzaţiile de abatere disciplinară împotriva sa.

    Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, biroul Vaticanului care gestionează cazurile de abuz sexual comise de clerici, a declarat că cei cinci judecători numiţi să audieze cazul Rupnik într-o instanţă canonică includ femei şi preoţi care nu deţin funcţii în birocraţia Vaticanului.

    Acesta a precizat că o astfel de componenţă a fost „efectuată pentru a garanta mai bine, ca în orice proces judiciar, autonomia şi independenţa instanţei menţionate anterior”.

    Declaraţia sugera o recunoaştere implicită a faptului că, până acum, modul în care Vaticanul a gestionat dosarul Rupnik nu fusese deloc autonom sau independent.

    Mozaicurile lui Rupnik împodobesc unele dintre cele mai vizitate altare şi sanctuare ale Bisericii Catolice din întreaga lume, inclusiv la altarul din Lourdes, Franţa, la Vatican, o nouă bazilică din Aparecida, Brazilia, şi capela ordinului religios augustinian al Papei Leon al XIV-lea din Roma.

    Scandalul Rupnik a explodat public pentru prima dată la sfârşitul anului 2022, când blogurile italiene au început să relateze afirmaţiile unor călugăriţe şi ale altor femei care au declarat că au fost abuzate sexual, spiritual şi psihologic de către acesta, inclusiv în timpul producţiei operelor sale de artă.

    Ordinul religios iezuit al lui Rupnik a recunoscut curând că acesta fusese excomunicat pentru scurt timp în 2020 pentru că a comis una dintre cele mai grave crime ale Bisericii Catolice – folosirea confesiunii pentru a absolvi o femeie cu care avusese relaţii sexuale. Dar el a continuat să lucreze şi să predice.