Blog

  • MAI BOGATI, MAI SARACI

    Compararea nivelului PIB/cap de locuitor in euro arata ca regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace in anii buni si scad mai putin in cei slabi.

     

    Regiunea

    1998

    2000

    2002

    NE

    1.350

    1.300

    1.600

    SE

    1.650

    1.600

    1.900

    Sud

    1.400

    1.450

    1.700

    SV

    1.450

    1.500

    1.700

    Vest

    1.650

    1.800

    2.450

    NV

    1.600

    1.700

    2.150

    Centru

    1.750

    1.900

    2.200

    Bucuresti-Ilfov

    2.700

    3.800

    4.600

    Romania

    1.650

    1.750

    2.350

     

    Nota: Au fost luate In calcul preturi curente, la cursul mediu din anul respectiv; Sursa: SAR

  • CAT SE CASTIGA IN REGIUNI?

    Salariile medii brute (in euro) in regiunile dezvoltate Centru si Nord-Vest nu sunt chiar asa de ridicate pe cat ar prezice-o PIB-ul. Aceasta distorsiune se poate explica, de exemplu, prin ponderea diferita a economiei neoficiale in diverse regiuni.

     

    Regiunea

    1988

    2002

    2004

    NE

    105

    115

    155

    SE

    115

    130

    160

    Sud

    115

    125

    175

    SV

    120

    135

    175

    Vest

    120

    130

    220

    NV

    110

    120

    170

    Centru

    110

    120

    180

    Bucuresti-Ilfov

    135

    155

    320

    Romania

    115

    130

    225

     

    Nota: Au fost luate In calcul preturi curente, la cursul mediu din anul respectiv; Sursa: SAR

  • POPULATIA IN MEDIUL RURAL

    Bulversarea de dupa 1990, cand numeroase zone monoindustriale au fost scoase de sub clopotul de sticla care le proteja, a dus la o usoara crestere a populatiei rurale. Datele sunt exprimate in procente.

     

    Regiunea

    1977

    1995

    2003

    NE

    71

    56

    58

    SE

    55

    43

    45

    Sud

    70

    58

    59

    SV

    66

    55

    55

    Vest

    47

    37

    38

    NV

    62

    58

    59

    Centru

    52

    39

    41

    Bucuresti-Ilfov

    12

    11

    11

    Romania

    57

    45

    47

     

    Sursa: SAR

  • CELE OPT REGIUNI DE DEZVOLTARE

    In Romania exista opt regiuni de dezvoltare, fara statut administrativ sau personalitate juridica, care urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS), avand nivelul NUTS II. Regiunea 1 NE este cea mai populata, iar regiunea 5 V, cea mai putin populata.

     

    Regiunea

    Judete

    populatie*

    1. Nord-Est

    Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui

    3.700.122

    2. Sud-Est

    Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea

    2.855.044

    3. Sud

    Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman

    3.373.562

    4. Sud-Vest

    Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea

    2.342.902

    5. Vest

    Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis

    1.937.964

    6. Nord-Vest

    Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare

    2.731.372

    7. Centru

    Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu

    2.523.156

    8. Bucuresti-Ilfov

    Bucuresti, Sectorul Agricol Ilfov

    2.189.014

     

    sursa: INSSE; * Au fost folosite datele de la recensamantul din anul 2002

  • Sase autografe pe minut

    Bill Clinton si-a lansat sambata memoriile in Romania. Cartea, aparuta intr-un tiraj initial de 5.000 de volume in romana, ar urma sa-i aduca fostului presedinte al Statelor Unite ale Americii, potrivit editurii, venituri din drepturile de autor de circa 10.400 de dolari.

    De 10 secunde a avut nevoie Bill Clinton pentru a semna fiecare autograf pe volumul de memorii pe care l-a lansat sambata in romaneste. Cele 500 de autografe pe care le-a dat sambata au insemnat 500 de carti vandute, adica 10% din tirajul total lansat pe piata romaneasca. Desi a venit in Romania pentru a participa la conferinta „Beyond Borders 2005“ organizata de Brand Academy (pentru care, sustin unele surse, ar fi primit peste 100.000 de dolari), nu a refuzat invitatia grupului editorial Rao de a participa la lansarea volumului sau de memorii. 

    Pana sambata, recordul de vanzari in ziua lansarii pentru o carte publicata de Rao a fost detinut de primul volum de memorii al columbianului Gabriel Garcia Marquez. Volumul, intitulat „A trai pentru a-ti povesti viata“, foarte mediatizat inaintea lansarii, s-a vandut in ziua aparitiei, la targul international de carte Bookarest din vara anului trecut, in circa 150 de exemplare. Cu toate acestea, memoriile lui Bill Clinton, intitulate simplu, „Viata mea“ si „intinse“ pe aproape 1.000 de pagini, au spulberat recordul Rao, vanzandu-se in prima zi in 500 de exemplare. Meritul acestui record l-a avut chiar Bill Clinton, care a acordat autografe pe cele 500 de volume. Cei care au dorit un volumul de memorii cu semnatura autorului au cumparat un tichet in valoare de 749.000 lei (pretul cartii) din orice magazin Diverta din Bucuresti. S-au pus in vanzare 500 de tichete, care au fost cumparate in totalitate, iar posesorii lor au stat mai mult de o ora la coada pentru a primi un autograf de la fostul presedinte american. Mai obosit, mai slabit si ceva mai batran, Bill Clinton a avut rabdarea de a semna cele 500 de autografe si a da mana cu toti cei 500 de cumparatori. 

    Totul s-a petrecut sub privirea atenta a catorva garzi de corp, mai putine si mai discrete decat cele care-i insotesc pe premierul sau pe presedintele Romaniei. Cat are de castigat fostul presedinte american din vanzarea celor 5.000 de volume lansate pe piata romaneasca? Gabriela Bartic, directorul de marketing al grupului Rao, spune ca in cazul lui Bill Clinton nu s-a facut nici o exceptie de la procedura standard. 

    Adica nu s-a platit nici un avans, iar drepturile de autor, care vor fi achitate dupa epuizarea tirajului, se ridica la 8% din volumul vanzarilor. Asta inseamna ca in cazul in care se vor vinde cele 5.000 de volume, care costa 749.000 de lei, adica circa 26 de dolari, Bill Clinton va incasa 8% din valoarea totala de 130.000 de dolari. 

    Asta ar insemna 10.400 de dolari. Nu suna impresionant, dar pentru piata de carte din Romania suma este mare. Nu sunt multe cartile pe care editurile se aventureaza sa le publice in 5.000 de exemplare, pentru ca tirajul mediu al unei carti in Romania nu depaseste 1.500 de exemplare. Unul dintre succesele pe piata cartii din Romania l-a inregistrat chiar sotia lui Clinton, Hillary, cu volumul sau de memorii „Istorie traita“, publicat tot de Rao acum doi ani. Cartea s-a vandut, potrivit editurii, in doua tiraje consecutive de 5.000, respectiv 3.000 de exemplare, iar acum se pregateste lansarea pe piata a celui de-al treilea tiraj, de 3.000 de exemplare. 

    Tiraje mici, daca le comparam cu cele din SUA. Cartea lui Bill Clinton s-a vandut acolo in 400.000 de exemplare in ziua lansarii si in 935.000 de exemplare in prima saptamana. De la aparitia pe piata si pana acum, doar in SUA, volumul de memorii al fostului presedinte american s-a vandut in peste 2,2 milioane de exemplare, care i-au adus fostului presedinte venituri de peste 5 milioane de dolari. Plus avansul platit de editura care l-a publicat in SUA, Alfred A. Knopf, despre care s-a relatat in presa americana ca i-ar fi platit lui Clinton un avans de 10  milioane de dolari Pana sa va decideti daca va apucati sau nu sa va scrieti memoriile, nu uitati ca in momentul in care cumparati volumul „Viata mea“, 60.000 de lei din banii pe care ii platiti pe carte vor intra in buzunarul unui fost presedinte american.  

  • Agenda lui Putin, reincarcata

    Guvernul rus trebuie sa decida clar care sunt domeniile in care investitorii straini pot sa investeasca fara restrictii. Afirmatia ii apartine presedintelui Vladimir Putin si a fost rostita in ultimul sau discurs despre starea natiunii, preluat de Moscow Times. Putin i-a cerut premierului Mihail Fradkov ca pana la 1 noiembrie sa prezinte Dumei de Stat o lege care sa stabileasca sectoarele si industriile unde investitorii straini nu au acces din motive de securitate nationala.

    De asemenea, pana la 1 septembrie trebuie simplificate procedurile de impozitare. Pana aici toate bune, numai ca seful de la Kremlin reincepe, sub motivul luptei impotriva terorismului, sa ingradeasca libertatile democratice. Putin cere guvernului ca pana la 1 noiembrie sa inainteze un proiect care sa faciliteze lupta impotriva terorismului si deja exista depus la Duma un proiect de lege care imputerniceste autoritatile sa suspende anumite libertati civile, daca Serviciul Federal de Securitate considera ca se poate pune serios in discutie posibilitatea unui atac terorist. Constient, mai ales dupa recentele evenimente din Uzbekistan, ca la originea actelor de terorism sta saracia, Putin a propus masuri de dezvoltare economica in zonele paupere ale Rusiei, in primul rand in republicile Caucazului de Nord. Pe lista de prioritati a presedintelui rus mai figureaza eficientizarea sistemului juridic, stavilirea alcoolismului si a abuzului de droguri, cresterea natalitatii, imbunatatirea calitatii vietii, ba chiar si limitarea deceselor cauzate de accidentele rutiere.

  • Romania, vazuta ca o amenintare

    Un studiu Gallup realizat la sfarsitul anului trecut releva faptul ca pentru 26% dintre moldoveni, Romania e vazuta ca o amenintare. In acelasi clasament, o amenintare mai mare e considerata doar Rusia (35%). Moscova e vazuta insa de 52% dintre respondenti drept cel mai bun partener al Chisinaului, in vreme ce 28% vad Bucurestiul in aceasta pozitie. 

    Uniunea Europeana este de departe visul moldovenilor, 77% dintre ei spunand ca tara trebuie sa adere la UE. In fine, cei mai multi considera ca Stefan cel Mare ar trebui sa fie erou national, el fiind urmat in top de Vlad Tepes, Dimitrie Cantemir, Mircea cel Batran si Stalin.

  • Praga, prea bogata

    Unde e prosperitate, nu mai vin fondurile UE, constata Prague Post: la un an de la aderare, capitala Cehiei inca mai asteapta subventii din partea Uniunii Europene, care par sa nu mai vina, pe motiv ca Praga este prea bogata. „Nici inainte, nici dupa aderare, Praga nu a vazut un euro de la Bruxelles“, sustine primarul capitalei cehe, Pavel Bem. Singura exceptie a fost ajutorul de 86,1 milioane de dolari acordat la inundatiile din 2002. Cele mai cautate fonduri sunt cele structurale, care sustin dezvoltarea economica si sociala a unei regiuni din cadrul Uniunii. O alta categorie importanta sunt fondurile de coeziune, care finanteaza proiecte menite sa imbunatateasca starea mediului inconjurator si sa ajute la dezvoltarea infrastructurii de transport. Cat priveste Praga, aceasta are dreptul la fonduri structurale in valoare de 1,3 miliarde de coroane cehe (peste 43 de milioane de euro) pana in 2006. 

    Insa Bem spune ca procedura de atragere a fondurilor UE este greoaie si complicata, motiv pentru care nici un proiect al Pragai nu a primit aprobarea finala. Praga este singura capitala din randul celor zece noi tari membre care e mai prospera decat media, potrivit Eurostat (oficiul de statistica al UE). Astfel incat e putin probabil sa primeasca fonduri UE in viitorul apropiat.

  • Daca sunt straini, sa plateasca

    Strainii care trag la hotelurile din Bulgaria ar putea plati mai mult decat localnicii inclusiv dupa aderarea tarii la UE, a decla-rat Ilian Ivanov, presedintele consiliului de administratie al Clubului de Management pentru Turism, din care fac parte proprietari si manageri generali ai hotelurilor si restaurantelor din Bulgaria. Proprietarii hotelurilor bulgaresti n-au ajuns, inca, la nici o hotarare in ceea ce priveste uniformizarea preturilor pentru localnici si straini, scrie Sofia Echo. Lanturile hoteliere cunoscute si operatorii straini protesteaza de ani buni impotriva acestor discriminari, sustinand ca nicaieri in lume tarifele nu sunt calculate pe baze discriminatorii. Insa Ivanov riposteaza, spunand ca egalizarea preturilor va fi in folosul strainilor bogati si va cauza pierderi hotelurilor bulgaresti, situatia putandu-se schimba numai atunci cand nivelul de trai din Bulgaria se va imbunatati. 

    Pentru hotelurile mici, care afiseaza un tarif de 20-30 de leva (10-15 euro) pe noapte, chiar si o mica modificare de cinci leva ar avea un impact negativ, mai spune Ivanov. Oficialii cred insa ca patronii de hoteluri nu vor avea castig de cauza, avand in vedere ca in Bulgaria nu se pot afisa preturi diferite pentru acelasi produs sau serviciu, spune Damian Lazarov, seful Comisiei de Stat pentru Comert si Protectia Consumatorului.

  • Sanctiuni rusesti

    Cerealele, fructele si legumele moldovenesti au fost interzise in Rusia. Cu cateva saptamani inainte, de acelasi tratament avea parte si carnea provenita din Moldova. Moscova a oprit importurile de la Chisinau pe motiv ca produsele nu ar indeplini standardele de calitate ruse si internationale. Presedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile tarilor CSI, Andrei Kokosin, a recunoscut insa ca „interzicerea importurilor reprezinta replica la politica pe care Chisinaul o promoveaza, oficial, fata de Tiraspol“. 

    Intre timp, la intalnirea de la Vinita, liderii transnistreni au manifestat o oarecare deschidere catre acceptarea UE si SUA la negocieri, alaturi de Rusia, Moldova si Ucraina. Planul ucrainean de rezolvare a conflictului, prezentat oficial cu acest prilej, prevede democratizarea Transnistriei si alegeri libere, la capatul carora regiunea sa primeasca o larga autonomie in cadrul Republicii Moldova. Oficialii de la Chisinau nu s-au pronuntat clar asupra planului, dar au lasat sa se inteleaga ca acesta, desi perfectibil, poate insemna un inceput de rezolvare a crizei. 

    In acelasi timp, ministrul roman de externe, Mihai Razvan Ungureanu, a readus in discutie ideea ca si Romania sa fie parte a negocierilor. Directa sau indirecta, a nuantat presedintele Traian Basescu. Care a adaugat ca ambasadorul UE pentru Republica Moldova a avut discutii la Bucuresti. „Europei nu-i este indiferenta pozitia Romaniei in problema transnistreana“, a tinut sa precizeze Basescu.

BusinessMagazin