BusinessMagazin

Blog

  • Unde se va produce Logan

    De la lansare, peste 50.000 de autoturisme Dacia Logan au fost vandute sau comandate in Romania si la export. La sfarsitul lui 2005, Logan va fi exportat in 35 de tari si va fi produs in alte cateva. 

    • Rusia: In prima faza, centrul de subansamble Dacia va face exporturi catre uzina Avtoframos din Moscova. Capacitatea de productie a uzinei din Rusia va fi de 60.000 de masini Logan pe an.
    • Maroc: Incepand din vara lui 2005, vor incepe exporturile catre Maroc. Subansamblele vor fi transportate pe calea ferata pana la Constanta si de acolo cu vaporul spre Maroc. Uzina de la Casablanca va produce anual 30.000 de masini.
    • Columbia: Expedierea propriu-zisa catre uzina din Envigado Columbia va incepe din aceasta toamna. 
    • Iran: De la sfarsitul anului, componente vor fi exportate si in aceasta tara.

  • Lacat la depozitele in lei?

    Bancile nu mai au ce face cu leii. E vorba de aceleasi banci care, de ani de zile, se straduie sa-i convinga pe romani sa scoata banii de la saltea sau sa schimbe valuta si sa-si faca depozite in moneda nationala.

    Cine s-ar fi gandit, acum cativa ani, ca se va ajunge si la momentul in care bancile nu se vor mai lupta „cu toate armele din dotare“ sa atraga banii romanilor in seifurile lor? Inceputul lui 2005 le-a adus in situatia de a fi „inundate“ de prea multi lei care, daca nu se „misca“ – adica daca nu sunt plasati mai departe in credite –  inseamna pentru banci costuri importante.

    „Faptul ca sunt multi lei in piata creeaza mari dificultati pentru banci“, spune presedintele UniCredit Romania, Rasvan Radu. Astfel ca, desi 2004 a adus o crestere importanta a economisirii in lei, banca pe care o conduce nu a urmarit sa atraga „aceasta crestere“, completeaza el. 

    In perioada ianuarie 2003 – ianuarie 2004, depunerile romanilor in lei din banci au crescut cu aproape 40%. 

    „Resimtim si noi aceasta crestere de lichiditate in lei“, spune Claudiu Cercel, directorul directiei Operatiuni de Piata de la BRD-SocGen, care crede ca lucrurile nici nu se vor schimba prea mult pe termen mediu. „Supra-lichiditatea aceasta a avut ca efect si scaderea dobanzilor la depozite.“ Nici scaderile de dobanzi din ultima perioada, nici anuntarea unei noi cote de impozitare, de 10% din mai anul acesta, pentru castigurile din dobanzi nu i-a facut pe romani sa renunte la depozitele in lei.

    Scaderea dobanzilor si cresterea impozitului au fost contrabalansate, spune Rasvan Radu, de reducerea impozitului pe venit, care inseamna mai multi bani in fiecare luna. „Erau obisnuiti cu un anumit nivel de cheltuieli lunare, care nu a crescut brusc“, spune Radu, completand ca „in mod evident, banii s-au dus catre economisire“. Rezultatul? Doar in ianuarie 2005, depunerile romanilor in moneda nationala de la banci au crescut cu aproape 3% fata de luna precedenta, ajungand la 131 de mii de miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). In valuta, depozitele la termen ale populatiei totalizau, la sfarsitul lunii ianuarie, doar jumatate din aceasta suma: 71.663 de miliarde de lei (1,8 miliarde de euro). 

    Si atunci, ce „scartaie“ in sistemul bancar romanesc? Raspunsul unanim – apetitul exagerat al romanilor pentru credite in valuta. 

    De ce prefera romanii sa se imprumute in valuta? Pentru ca dobanzile sunt cu mult mai mici decat la creditele in lei, fiind in unele cazuri la jumatate din acestea. Pe talerul celalalt al balantei – la capitolul economisire – situatia este exact pe dos. Dobanzile platite la lei sunt superioare celor la valuta, cel putin pentru moment. 

    Cat vor mai ramane asa? „E o situatie care poate continua atat timp cat bancile vor putea accesa usor finantari in valuta si cat dobanzile vor ramane mai mari la creditele in lei decat cele la valuta“, crede Cercel. In plus, aprecierea fara precedent pana acum a monedei nationale ii face pe romani mai putin sensibili la riscul valutar.

    „Creditarea in valuta presupune un risc. Privind insa catre Europa Centrala si de Est vezi ca, in mai toate tarile, moneda nationala s-a apreciat inainte de intrarea in  UE“, spune Radu. Astfel ca, anul trecut, „75% din cresterea creditului neguvernamental (acordat populatiei – n.r.) s-a datorat valutei si doar 25% leilor“, afirma Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din trezoreria Raiffeisen Bank. Si asta in vreme ce cresterea resurselor atrase s-a realizat pe seama economisirii in moneda nationala, care a avut o contributie de 62%, fata de doar 38% pentru valuta. Prin urmare, bancile au ramas in „vistierie“ cu leii atrasi de la populatie, in cea mai mare parte, nefolositi. De ce? Pentru ca exista reguli clare ce impun bancilor sa acorde credite intr-o anumita moneda doar din depozitele atrase in aceeasi valuta. Rezultatul imediat –  un excedent din ce in ce mai mare de lei in piata pe care l-a plasat, in lipsa unor variante mai profitabile, la BNR, in depozite sau in certificate de depozit. „Daca adaugam la acestea si rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie la banca centrala“, spune Mihail Ion, „vom constata ca pe totalul sistemului bancar, la sfarsitul anului 2004, peste 50% din resursele in lei atrase de banci de la clienti erau plasate la BNR“.

    Dar castigurile din plasamentele la BNR nu sunt la fel de interesante ca cele obtinute din plasarea banilor, in credite, la populatie. Spre exemplu, la un credit pentru nevoi personale in lei, o banca obtine, in medie, o dobanda de 20% pe an. Pentru un credit imobiliar – care poate dura si pana la 25-30 de ani – bancile solicita o dobanda de 15-20% pe an, fara a include si comisioanele incasate de la clienti.

    Pe de alta parte, la inceputul anului, BNR a redus dobanda platita pentru rezerve de la 6% la 4% iar dobanda de interventie, cea la care sunt atrase depozitele de catre BNR, a scazut de la 21% anul trecut la 14,5% in prezent.

    Rezultatul? Dobanzile la depozite in lei au scazut dramatic: s-a ajuns chiar la dobanzi care sa nu depaseasca cu prea mult nivelul prognozat de inflatie pentru acest an, 7%. Ceea ce, pentru clienti, poate insemna castig zero, adica dobanzi real negative – pentru prima data in istoria recenta a sistemul bancar romanesc. 

    „Viteza de scadere a dobanzilor este foarte rapida si ma tem sa nu se repete scenariul de anul trecut, cand au scazut si apoi au inceput sa urce din nou“, spune Rasvan Radu. (In ianuarie 2004, BNR a decis majorarea dobanzii de interventie la 21,25%, dupa ce pe finalul anului 2003, aceasta coborase chiar si sub 17%). Dar cum pot dezamorsa bancile bomba excesului de lei pe care stau acum? Greu de crezut ca vreo banca si-ar putea refuza clientii cand vor veni cu lei pentru depozite.

    „Principala functie a bancilor este atragerea de resurse si plasarea acestora, asadar bancile sunt in continuare interesate sa atraga depozite in lei“, spune Mihail Ion. Solutia? Tot la banci ar trebui cautata. Stimularea creditului in lei – ceea ce, in final, va duce la diminuarea marjei dintre dobanzile la credite si cele la depozite. Startul a fost deja dat de cateva banci care incearca sa tenteze romanii cu credite pentru locuinte, de exemplu, cu dobanzi care coboara, la lei, si pana la 13%. 

    Dar, la fel cum cu o floare nu prea se face primavara, nici cu doua-trei tipuri de credite atractive nu se pot deturna cei 75% dintre romani cu credite in valuta catre imprumuturile in lei. Cine planteaza urmatoarea floare?

  • La credite, romanii prefera valuta

    In ianuarie, creditele in lei au crescut usor fata de luna precedenta. Totusi, fata de inceputul anului 2004, creditul in valuta a urcat cu 44%, in timp ce imprumuturile in lei – cu doar 17%.

    CREDITE IN VALUTA

    Soldul creditului in valuta a scazut in ianuarie fata de decembrie 2004 cu 2,5%, pana la 246.058 mld. lei (echivalentul a 6,5 mld. euro). Imprumuturile in valuta raman atractive datorita diferentialului inca mare de dobanzi. Motiv pentru care multi debitori prefera sa isi asume riscul valutar, mai ales in conditiile in care leul se apreciaza. 

    DEPOZITE IN VALUTA

    Depozitele la termen in valuta ale populatiei totalizau la sfarsitul lunii ianuarie 71.663 mld. lei (echivalentul a 1,8 mld. euro), in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

    CREDITE IN LEI

    Creditele in lei au crescut pe parcursul lui ianuarie cu 1%, pana la 163.478 de miliarde de lei (echivalentul a 4,3 miliarde de euro). Cea mai mare pondere o au aici creditele de consum, al caror sold in lei a inregistrat in ianuarie 55.769 mld. lei (echivalentul a 1,5 mld. euro) si in valuta 24.433 mld. lei (echivalentul a 0,6 mld. euro).

    ECONOMII IN LEI

    In aceeasi perioada, economiile populatiei in moneda nationala au inregistrat o crestere de 38%, pana la 131.060 mld. lei (echivalentul a 3,4 mld. euro).

  • PARIUL PE EXPORT

    PARIUL PE EXPORT

    Producatorii romani de incaltaminte sunt concentrati aproape exclusiv pe exporturi, atrasi de avantajele de a produce in lohn: piata de desfacere si materiile prime asigurate, plata pe loc din partea clientilor, lipsa cheltuielilor de creatie si proiectare. Eliminarea taxelor vamale pentru UE la produsele de pielarie-incaltaminte din Romania a permis cresterea exporturilor si a importurilor din si in UE. 


     Anul                                                              1989                              2003 
    Valoarea productiei (mil. $)                1.000                     1.611 
    Valoarea exporturilor (mil. $)             301                         1.567 
    Ponderea exporturilor                        30%                        97,3%

    SURSA: MEC, Directia Generala Politica Industriala

    IN PROCENTE

    Industria pielariei si a incaltamintei continua sa fie un sector industrial important in Romania, sub toate aspectele. 

    5,2% din salariatii din industria romaneasca lucreaza in acest sector (94.300 in 2004) 
    8,9% din exporturile Romaniei constau in exporturi de incaltaminte  
    4,5% din importurile Romaniei au constat in incaltaminte  
    1,6% din productia industriala a Romaniei se realizeaza in acest sector SURSA: MEC Si INS


     

  • JUSTITIE SI AFACERI: "Legea salarizarii functionarilor publici ar trebui sa rezolve problema opacitatii si fragmentarii actualelor aranjamente salariale:

    La nivelul omului de rand, o schimbare in bine se va simti atunci cand functionarii publici cu care au de a face vor fi mai putin corupti, mai amabili si, in orice caz, mai eficienti. Partea cu coruptia se poate rezolva oferind functionarilor salarii mai mari, spun reprezentantii sindicatelor din domeniu. Idee agreata inclusiv de directorul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Jozsep Birtalan. In plus, spune el, atunci cand functia publica va deveni atragatoare si pentru persoane inalt calificate, va creste, implicit, nivelul acestora.

    De altfel, adauga Birtalan, legea salarizarii functionarilor publici este unul dintre angajamentele incluse in acordurile de cooperare cu UE si Banca Mondiala. Noua lege ar trebui sa rezolve problema „opacitatii si fragmentarii actualelor aranjamente salariale, dominate de numeroase sporuri, bonusuri si stimulente“, mai spune Birtalan. „Exista numeroase categorii de functionari publici pentru care partea variabila a salariului (sporuri, bonusuri, stimulente) reprezinta de 2-3 ori salariul de baza, in vreme ce reglementarile UE prevad ca salariul de baza sa reprezinte minimum 70% din totalul veniturilor unui functionar public.“ 

    O alta schimbare importanta se refera la depolitizarea functiei publice. Discutiile sunt in toi, iar opiniile sunt diverse. Parerea lui Bogdan Chiritoiu, consilier prezidential, este ca nu-i buna nici aplicarea unui algoritm pana la femeia de serviciu, dar nici nu trebuie trecuta cu vederea realitatea romaneasca; pana la urma, nu pot exista functionari publici in functii importante complet apolitici.

    Este in discutie inclusiv soarta prefectilor. Exista opinii radicale (de pilda cea lansata de URR in campania electorala), care spun ca nu avem nevoie de prefecti. Si exista opinii mai ponderate, potrivit carora prefectul n-ar trebui sa fie om politic, ci specialist in administratie locala. In orice caz, descentralizarea si autonomia locala vor face tot mai mult parte din realitatea de zi cu zi a romanilor. Este posibil sa asistam chiar la un fel de revolutie administrativa. Pe de o parte, este vorba despre introducerea unor zone metropolitane, in preajma marilor aglomerari urbane. „E o idee interesanta, pentru ca nu este normal sa avem 20% din forta de munca captiva in mediul rural. Poate ca solutia metropolitana ar putea reprezenta calea prin care sa oferim infrastructura si sanse acelei forte de munca“, a declarat Bogdan Chiritoiu.

    Romania ar putea cunoaste si o mutare a centrului de greutate de la nivelul judetelor la cel al regiunilor de dezvoltare. Cele opt regiuni de dezvoltare, entitati specifice fara statut administrativ si fara personalitate juridica, sunt necesare pentru a permite accesul la fonduri de dezvoltare regionala a tarilor candidate. Importanta lor, oricum mult sporita in urmatoarea perioada, va creste enorm daca noul Cod electoral va adopta ideea PNL: micsorarea numarului de circumscriptii electorale de la 42, corespunzatoare judetelor, la opt, corespunzatoare regiunilor de dezvoltare. 

    Un alt pariu in cadrul capitolui Justitie si Afaceri Interne il reprezinta aplicarea cu succes a acquis-ului Schengen, al carui rezultat este eliminarea controalelor la granitele interne ale UE. Caci romanii nu se vor putea bucura imediat dupa aderare de dreptul de a circula absolut liber. Iar acest lucru nu se negociaza. Decizia va fi luata doar daca si atunci cand statul roman va dovedi ca este capabil sa rezolve „in stil european“ probleme legate de controlul la frontiere, cooperarea in domeniu politienesc si judiciar, protectia datelor si recunoasterea reciproca a sentintelor judiciare. 

    Caci statele UE nu se tem atat de valurile preconizate ale imigrantilor romani ci de un tsunami afro-asiatic. Cu alte cuvinte de imigratia clandestina, care atrage dupa sine nu doar probleme legate de forta de munca si somaj. Ci creeaza premise favorabile criminalitatii organizate, traficului de droguri sau spalarea banilor. Este motivul pentru care o mare parte din investitiile perioadei urmatoare vor merge tocmai spre securizarea frontierelor externe ale UE. In momentul aderarii, doua treimi din lungimea totala a granitelor Romaniei vor fi granite externe UE (681,3 km cu Republica Moldova, 649,4 km cu Ucraina, 546,4 km cu Serbia-Muntenegru si 193,5 km cu Marea Neagra). Pentru UE, este foarte important ca aceste frontiere sa reprezinte un filtru important. Este pariul Romaniei si al celor aproximativ 23.000 de angajati ai politiei de frontiera, respectiv al celor in jur de 4.300 de angajati ai administratiei vamale romane. Profesionalizarea lor si eliminarea coruptiei din vami sunt necesare si sunt angajamente asumate in cadrul negocierilor de aderare.

    Daca intrarea in si iesirea de pe teritoriul Romaniei va trebui atent controlate, la fel de importanta ramane siguranta cetatenilor si ordinea publica. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAI, Politia Romana are, in prezent, 51.000 de angajati din care 10.000 de ofiteri si 37.000 de subofiteri. In medie, fiecarui politist ii revin 409 cetateni. Pentru ca Romania sa ajunga la standardele propuse, pana la data integrarii trebuie ocupate 7.000 de posturi vacante in politie si 18.000 in jandarmerie.

    Alte probleme de rezolvat se refera la acquis-ul in materie de azil, politica in domeniul vizelor (ultimii vecini ne-UE carora le vom aplica vize, de la data aderarii, sunt cei din Republica Moldova), inclusiv probleme legate de readmisie, expulzare/returnare, criminalitate organizata, combaterea spalarii banilor, lupta impotriva terorismului, cooperarea politieneasca si vamala si cea juridica. 

    La capitolul justitie ar trebui, de asemenea, sa se schimbe multe lucruri care sa duca la un sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient. Dincolo de declaratiile frumoase pe aceasta tema, Ministerul Justitiei a avut de luat masuri concrete de reforma in doar cateva luni. Adoptarea strategiei de reforma a sistemului judiciar a fost considerata un succes. Ce va insemna aplicarea intocmai a acestei strategii? Cand va da ea roade? Termenele sunt destul de stranse si se intind pana cel mult la momentul aderarii propriu-zise. Daca lucrurile vor merge ca la carte, sistemul juridic din Romania va avea un cadru legislativ coerent, o practica judiciara unificata si de magistrati responsabili, care sa garanteze aplicarea legii. Ar trebui sa avem o distribuire aleatorie a cauzelor, astfel incat sa fie eliminata o sursa de coruptie din sistem. Prin reducerea duratei procedurilor judiciare, a volumului de activitate  si a numarului de dosare restante la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar trebui sa creasca eficienta sistemului judiciar. In total, reforma justitiei din Romania ar costa, in 2005, conform estimarilor ministerului condus de Monica Macovei, 56.986.000 de euro la care se adauga 22 de milioane de dolari componenta cofinantare Phare 2000.   

    Toate aceste masuri sunt putin spectaculoase, birocratice si greoaie. Dincolo de ele se afla o realitate: UE reprezinta o zona de libertate, securitate si justitie. De respectarea celor trei principii in toate statele membre depinde reusita procesului de extindere. Rezolvarea problemelor JAI este punctul-cheie al eforturilor de integrare.

  • Sapte conditii

    Una dintre clauzele de salvgardare are o pondere prioritara pe capitolul 21 JAI. Clauza poate fi activata pentru neindeplinirea oricareia dintre urmatoarele 7 cerinte si poate intarzia cu un an data aderarii: 

    IMPLEMENTAREA Planului de Actiune Schengen;
    SUPRAVEGHEREA si controlul la viitoarele granite externe ale UE si redactarea unui plan multianual de investitii; 

    REFORMA sistemului judiciar pe baza unui Plan de actiune si a unei Strategii integrate;
    ACCELERAREA luptei anticoruptie, in special impotriva coruptiei la nivel inalt;
    AUDIT independent asupra rezultatelor si impactului Strategiei Nationale Anticoruptie; 

    COOPERAREA politie-jandarmerie intr-un cadru legislativ clar si completarea deficitului de personal din aceste structuri;
    STRATEGIE multianuala coerenta impotriva criminalitatii.


  • Opt regiuni de dezvoltare

    Impartirea teritoriala a Romaniei este adaptata Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS). Cele opt regiuni de dezvoltare (entitati teritoriale specifice, fara statut administrativ si fara personalitate juridica) corespund nivelului NUTS 2 si au, in medie, o populatie de 2,8 milioane de locuitori.  

    NUTS 1: Romania
    NUTS 2: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane de locuitori 


    NUTS 3: 42 judete
    NUTS 4: nu se foloseste, deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale 


    NUTS 5: 265 municipii si orase, 2.686 de comune cu 13.092 de sate

  • DUPA ADERARE

    ACQUIS-UL SCHENGEN: Cetatenii romani vor putea calatori fara control la granitele UE numai daca si atunci cand Romania si-a securizat frontierele externe UE.

     

    SALARIZAREA: Este de asteptat ca eficienta si calitatea functionarilor publici sa creasca si datorita unui nou sistem de salarizare unitar.

     

    JUSTITIA: De reusita reformei in Justitie depinde inclusiv succesul luptei impotriva coruptiei, in special a celei la nivel inalt.

  • Cei sapte ani de acasa

    Ce-i mana pe romani sa munceasca in strainatate? In primul rand, salariile incomparabil mai mari. Si, de asemenea, teama de somaj. Dar Nicolae Idu, director al Institutului European din Romania (IER), respinge categoric ideea ca aderarea la UE va duce la cresterea somajului. Nu s-a inregistrat o asemenea crestere semnificativa in cazul nici uneia dintre tarile primului val. „Somajul va creste nu fiindca vine UE peste noi, ci pentru ca noi nu ne-am rezolvat la timp problemele de restructurare a economiei. Polonia a rezolvat asta in 1993-1994, sub forma unei terapii de soc; noi am mers pe gradualizare“, afirma Idu. 

    El mai spune ca principalul avantaj al integrarii este acela ca „UE ne ofera un model, expertiza si sprijin pentru a produce aceasta transformare si acesta e lucrul cel mai important, mai important ca banii ce vin pentru agricultura sau alte sectoare“. Directorul IER da exemplul Irlandei, Ungariei si al Cehiei, care au orientat o mare parte din fondurile comunitare catre cresterea resurselor umane. „Daca nu vom face asta si nu vom reforma invatamantul superior, vom plati un tribut important dupa aderare“, mai spune Idu.

    Cei mai multi romani nu au insa vreme de subtilitati. Principala lor asteptare legata de integrarea in UE ramane faptul ca vor putea sa circule liber in tarile UE, la munca sau la studii. O arata toate sondajele de opinie si studiile efectuate in ultima vreme. Este cel mai mare orizont de asteptare dintre toate tarile care au aderat sau urmeaza sa adere la UE, releva ultimul Eurobarometru de Opinie Publica in UE. La intrebarea „Ce inseamna pentru dumneavoastra personal Uniunea Europeana?“, cei mai multi (64%) au indicat tocmai libertatea de a circula. (In cazul tinerilor, asteptarea este de 75%.) De asemenea, exista o asteptare foarte mare (60%) la capitolul prosperitate economica. 93% dintre romani isi doresc si spera ca sa creasca rolul UE in viata de zi cu zi a romanilor, iar 67% considera ca prioritare in actiunile UE ar fi cele privind combaterea saraciei.

    Asteptarile romanilor nu sunt numaidecat naive. Letonii, de exemplu, spun, la un an de la aderare, ca principalul avantaj al apartenentei la UE este tocmai libertatea de deplasare si posibilitatea gasirii unui loc de munca in strainatate, potrivit unui sondaj de opinie dat publicitatii zilele trecute. De data aceasta, sondajele nu pot fi puse la indoiala. Se estimeaza ca exista deja aproape trei milioane de romani care lucreaza in strainatate (care au trimis in tara cel putin doua miliarde de euro, anul trecut). Multi lucreaza „la negru“. Asta in conditiile in care Romania inca nu e membru UE. 

    Or, in momentul in care tara noastra va fi aderat la Uniunea Europeana, toti cetatenii romani vor deveni cetateni europeni. Ceea ce le confera dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre, conform Constitutiei europene. „Fiecare cetatean al Uniunii are dreptul de a-si cauta un loc de munca, de a lucra, de a se stabili sau de a-si oferi serviciile in oricare stat membru“, se arata in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, la capitolul „Libertatea profesionala si dreptul la munca“.

    In vreme ce noii cetateni UE isi doresc din rasputeri sa gaseasca slujbe in Occident, pentru occidentali aceasta este cea mai mare ingrijorare, releva, de asemenea, sondajele de opinie. Teama ca romanii si altii ca ei vor da navala pe piata de munca occidentala a determinat Uniunea Europeana sa ceara, in cadrul negocierilor, perioade de tranzitie, dupa sistemul 2A3A2, inainte ca statele membre sa acorde acces deplin la locuri de munca. Adica, fiecare stat membru poate cere blocarea accesului est-europenilor la locurile de munca occidentale; la inceput, pentru doi ani, „pentru toata piata muncii sau numai in acele domenii in care considera ca afluxul de lucratori le-ar pune in pericol piata muncii“. La capatul celor doi ani, pe baza unor analize, aceasta perioada se poate prelungi cu alti trei ani, dupa care, daca se constata ca „pe piata fortei de munca din respectivul stat membru se produc sau exista riscul sa se produca perturbari grave“, se mai poate cere o perioada de tranzitie de inca doi ani, se precizeaza in textul Tratatului de aderare. 

    Asadar, semnul „interzis romanilor“ poate fi valabil timp de cel mult sapte ani. Aceasta este jumatatea goala a paharului. 

    Jumatatea plina a paharului este aceea ca, cel mai tarziu la sapte ani de la aderare, cetatenii romani vor putea lucra fara restrictii in statele membre UE. In plus, cei care deja lucreaza intr-una dintre tarile membre vor fi admisi inca de la aderare pe piata fortei de munca din acel stat, dar nu si din alte state. Chiar si asa, in statele care vor solicita tranzitia, se va putea munci pe baza unor acorduri bilaterale. Exista si posibilitatea ca unele state sa deschida de la bun inceput piata fortei de munca pentru romani. Asa au facut, bunaoara, Marea Britanie si Irlanda.

    Pana acum, acest sistem a fost aplicat tuturor tarilor din primul val, cu exceptia a doua dintre ele, Malta si Cipru. Explicatia: numarul lucratorilor din aceste tari este foarte mic si nu poate produce perturbari ale pietei muncii din UE.

    In orice caz, un alt proces important, acela al recunoasterii europene al diplomelor si calificarilor obtinute in Romania, are sanse sa dureze mult mai putin. Deocamdata, primii pe lista sunt avocatii, arhitectii, medicii, stomatologii, farmacistii, medicii veterinari.

    Oricum, cei sapte ani de acasa ai muncitorilor romani, spera autoritatile tarilor occidentale, ar putea sa mai tempereze entuziasmul emigrationist al romanilor. Chiar temperat, acest entuziasm va avea multa vreme caracter de masa. „Sper ca vor ramane destui romani si in tara“, declara, mai in gluma, mai in serios, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. 

    Dar Romania nu se va goli, chiar daca e de asteptat ca numarul celor care vor pleca sa munceasca in Occident va fi semnificativ (cel putin inca un milion, alaturi de cei care lucreaza deja in strainatate). Pentru ca piata muncii din Romania va deveni, pentru cetatenii statelor din afara UE, o piata de munca europeana. Este de asteptat, asadar, o crestere importanta a imigratiei, dinspre statele africane sau asiatice, precum si dinspre cele europene care inca nu sunt membre UE.

    Privit la nivel global, chiar daca migrarea fortei de munca va fi temperata, se va putea vorbi despre un fenomen care va intari perceptia ca strainii vin sa fure locurile de munca ale localnicilor. Acest lucru, plus tensiunile dintre europenii crestini de rasa alba si toti ceilalti, vor genera un curent de opinie favorabil impunerii de restrictii impotriva imigrarii din statele non-europene, apreciaza specialistii organizatiei americane Stratfor. Potrivit estimarilor Stratfor pentru deceniul 2005-2015, „este posibil sa asistam la deportari masive ale imigrantilor ilegali, posibil chiar a celor legali si chiar recurgerea la solutia taberelor de azil. 

    Europenii vor fi bucurosi sa-i alunge pe non-europeni daca vor constata ca mana de lucru va fi asigurata de est-europeni“, se arata in previziunile Stratfor.

    Oricum, mai arata studiul american, perspectivele nu sunt prea imbucuratoare, pentru ca Europa se va confrunta cu o grava problema demografica, din cauza sporului natural scazut sau chiar negativ. In contextul imbatranirii populatiei, pensiile tot mai numeroase vor inghiti o parte tot mai mare din bugetele nationale. Iar forta de munca ieftina a est-europenilor va avea un efect de bumerang: salarii mai mici inseamna contributii mai mici la fondurile de pensii. 

    Un cerc vicios din care, pana la urma, fiecare tara va trebui sa iasa pe cont propriu. Cu expertiza europeana si inclusiv pe baza celor sapte ani de munca acasa.

  • DUPA ADERARE

    TRANZITIE: Statele membre pot cere o perioada de tranzitie de 2-7 ani pana la deschiderea totala a pietei muncii pentru cetatenii noilor state UE.

     

    DIPLOMELE: Diplomele si calificarile obtinute in Romania vor fi recunoscute, pe baza de reciprocitate, in toata Europa.

     

    IMIGRATIE: Cetatenii tarilor nemembre UE din Europa, Asia si Africa vor fi atrasi de piata muncii din Romania.