Blog

  • YouTube de Romania

    Prin filtrul unei analize financiare, e o afacere proasta. In fiecare luna sunt aruncati pe fereastra browserelor in jur de 4.000 de euro, fara a inregistra vreun venit. Cu toate acestea, cei doi fondatori ai site-ului Trilulilu au primit deja o oferta de preluare de 80.000 de euro de la Neogen, unul dintre editorii online semnificativi din Romania.

     

    E usor sa alegi «blue pill», dar ne gandim ca serviciul merita dezvoltat in continuare, pe asta ne concentram acum”, spune Sergiu Biris (24 de ani), directorul general al Trilulilu SRL, explicand de ce a refuzat oferta de preluare din partea Neogen, in asteptarea unei cresteri de valoare a site-ului. Si invoca un precedent incurajator: achizitia unui site care era diferit de www.trilulilu.ro doar prin dimensiunea audientei si caruia i-au fost oferiti anul trecut 1,65 miliarde de dolari din partea Google. Iar YouTube a acceptat pretul.

     

    Privita prin ochii unui investitor de risc, site-ul pe care oricine poate viziona sau adauga videoclipuri de tot soiul, de patru luni incoace, este un startup autentic. Cinci tineri din Cluj cu trei firme de outsourcing – Sergiu Biris, Andrei Dunca, Vlad Gorgan, Bogdan Colceriu si Dragos Bîrlea – s-au asociat si au avut primul brainstorming pe 1 noiembrie anul trecut. Visul lor – sa faca un site de videosharing care sa arate bine si sa ajunga sa fie preferat de utilizatorii romani, deja obisnuiti cu YouTube. Peste alte trei luni, la sfarsitul lui ianuarie, lansau trilulilu.ro pe un Internet romanesc aproape lipsit de concurenta in aceasta zona de activitate. „Am tras foarte tare, pentru ca acum este momentul“, explica Sergiu Biris.

     

    De atunci au fost lansate si alte site-uri care se bazeaza pe modelul YouTube sau altele care fac trecerea mai lina intre televiziunea clasica si cea online. Cel mai important din prima categorie a fost chiar Neogen, care le-a prezentat celor de la Trilulilu situatia foarte direct: se lasa cumparati sau Neogen isi lanseaza propriul serviciu, care oricum era atunci in perioada de testare. Raspunsul Trilulilu a continut si o cifra: clujenii voiau jumatate de milion de euro pentru a-si ceda afacerea, de peste sase ori valoarea ofertei. Ar fi fost o lovitura neasteptata pentru cei cinci tineri ca la patru luni de la lansare sa incaseze de 17 ori suma de 30.000 de euro investita. Dar cei de la Trilulilu spun ca de fapt nici nu se asteptau ca oferta sa fie acceptata si au plusat mai degraba pentru a vedea reactia.

     

    Nepunand in discutie daca Trilulilu merita sau nu jumatate de milion de euro, Neogen nu si-ar permite sa cumpere din resurse proprii un site, fie el si mina de aur, la aceasta valoare. La o cifra de afaceri de 600.000 de euro in 2005, Neogen a obtinut, conform datelor comunicate Ministerului de Finante, un profit net de 20.000 de euro. Si chiar daca principalul actionar, Calin Fusu, a declarat recent ca pe 2006 si-a dublat cifra de afaceri la 1,2 milioane de euro, e greu de crezut ca profitul ar fi putut creste de 25 de ori, pentru a avea lichiditatile necesare. Iar jucatorii din online-ul romanesc care au incercat sa se dezvolte mergand pe credit nu se pot lauda ca s-au intors de la banci cu altceva decat o cafea bauta cu ofiterul de credit, in schimbul unor explicatii gratuite despre cum se fac bani online.

     

    Ar mai cumpara acum Neogen, dupa ce si-a lansat propriul serviciu, care a tras in sus intregul portal Neogen.ro in topul celor mai vizitate spatii web din Romania, intrecand sporadic soft32.com, aflat pe locul 2? Exemplul exista. La momentul achizitiei YouTube, Google avea (si are in continuare) un serviciu propriu, video.google.com. Calin Fusu spune ca nu mai este atat de sigur ca vrea Trilulilu. „Eu nu am stomacul lui Google, sa pot inghiti atat de usor un concurent cu un produs similar.“

     

    Riscul afacerii – alta caracteristica tipica unui startup in domeniul Internetului – este mai mult decat evident. Doar costurile lunare pentru serverele ce servesc utilizatorii si sunt conectate la Internet ajung la 4.000 de euro, iar planul de a obtine bani din publicitate nu a fost inca pus in practica. Dar un posibil finantator sau cumparator ar putea fi atras de scenariul unui „return on investment“ semnificativ. Fondul de investitii american Sequoia Capital a finantat YouTube in perioada de inceput cu 11,5 milioane de dolari, pentru ca doi ani mai tarziu sa primeasca actiuni Google in valoare de 442 de milioane de dolari, mai mult decat cei doi fondatori, Chad Hurley (345 mil. dolari) si Steven Chen (326 mil. dolari). Pe de alta parte, potentialul exista. In vreme ce televiziunile pierd audienta, numarul utilizatorilor de Internet broadband creste. Conform Studiului National de Audienta publicat luna trecuta, aproape un milion de persoane au renuntat in cursul ultimului an sa mai priveasca regulat la posturile de televiziune. In schimb, in decembrie 2006 existau cu 136% mai multe conexiuni la Internet in banda larga decat cu un an in urma, arata rapoartele Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). Aceasta inseamna o crestere de aproximativ un milion de utilizatori de Internet broadband.

     

    Site-urile de distributie video catre acesti utilizatori sunt insa momentan doar pariuri riscante, iar cei care cumpara publicitate de 300 de milioane de euro in media traditionala s-au tinut deoparte de ele. „Daca in acest moment 5% din bugetul alocat televiziunilor ar merge pe Internet, nu ar avea suficient spatiu de cumparat“, enunta Felix Tataru, presedintele International Advertising Association Romania, problema lipsei de continut original.

     

    Lucrurile incep sa se schimbe. Florin Braghis, cunoscut pentru realizarea emisiunilor „Planeta Moldova“, a investit in LiberTV.ro, un site care difuzeaza prin player-ul descarcabil gratuit cateva filme in format high definition alese dintre cele propuse de utilizatori sau ale caror drepturi de autor au fost achizitionate. In acest moment, aplicatia proprie ce permite vizionarea filmelor a fost descarcata de 16.000 de persoane. Tinta pe care si-au fixat-o cei de la LiberTV este sa ajunga pana la sfarsitul anului la cel putin 50.000 de utilizatori.

     

    O alta investitie – EvoTV – a fost cea facuta de Sorin Stoica, fostul proprietar al retailerului GSM Dasimpex, vandut pe cateva milioane de euro catre fondul de investitii GED Capital. Cu 90.000 de euro in echipamente si aparatura, postul a inceput sa emita de luna trecuta programe realizate de echipa de productie proprie si spera sa ajunga la o audienta de 2 milioane de persoane lunar. Este o tinta cu adevarat indrazneata, daca ne gandim doar ca cel mai popular site in prezent, softpedia.com, este vizitat lunar de aproximativ 3 milioane de oameni.

     

    Dar cresterea traficului inseamna cresterea costurilor. Fara milioanele fondului de investitii, cei doi fondatori YouTube nu si-ar fi permis sa plateasca facturile pentru hosting si conexiuni la Internet. Odata cu popularitatea si numarul mare de vizitatori, aceste costuri ajung la sume considerabile. Cu singura ocazie cand au facut o astfel de destainuire, in mai anul trecut, cei doi fondatori YouTube declarau publicatiei americane Forbes ca platesc un milion de dolari pe luna pentru conectarea la Internet a serverelor. „Trilulilu n-o sa aiba bani sa-si plateasca content-ul, ca noi“, considera Calin Fusu, actionarul majoritar al Neogen. „Un startup nefinantat nu va putea sa reziste. E vorba de investitii de cateva sute de mii de euro pe care ii pierzi si nu cred ca sunt multi cei interesati sa piarda.“ Cu acest gand, Fusu isi permite sa fie relaxat: „Nu vor putea supravietui mai mult de un an, vor deveni o victima a propriului succes. Au nevoie de banii unui investitor“.

     

    Cei de la Trilulilu sustin ca pentru moment au o sursa mai mult decat suficienta in cele trei firme care detin site-ul si care opereaza in paralel, preluand contracte de outsourcing in domeniul dezvoltarii web pentru companii din tari ca Malaiezia si Singapore. NSD Technology, firma detinuta integral de Sergiu Biris, are o participatie de 42% la Trilulilu si a declarat la Ministerul Finantelor in 2005 un profit net de 23.000 de lei (6.500 de euro) la o cifra de afaceri de 33.000 de lei (9.200 de euro). Ceilalti patru fondatori vin cu veniturile generate de alte doua firme – Vuelotech, infiintata in aprilie 2006, si Birlea, Colceriu si Asociatii SRL, aparuta in ianuarie 2007.

     

    Parerea lui Calin Fusu cum ca Trilulilu nu are resursele interioare pentru a rezista este indreptatita insa, daca afacerea nu incepe cat mai repede sa inregistreze venituri. Mai ales ca pe site creste pe zi ce trece numarul utilizatorilor, depasind 350.000 de vizitatori in ultimele 30 de zile. „Ne asteptam sa ajungem la ce suntem acum peste alte 4-5 luni“, isi marturiseste surpriza Andrei Dunca (23 de ani), directorul tehnic al Trilulilu.

     

    Un eventual investitor la Triluliu ar putea fi un alt grup din online-ul romanesc sau strain, un fond de investitii, o companie de distributie digitala de muzica sau filme ori un „angel investor“. Sau – un scenariu care nu ar trebui inlaturat – o companie de telecomunicatii. Desi in Romania, pana de curand, companiile de telefonie sau furnizorii de acces la Internet s-au limitat la o prezenta minima in mediul online (de cele mai multe ori limitata la site-ul companiei), lucrurile se vor schimba. In Franta, site-urile France Telecom, grupul care detine in Romania compania de telefonie mobila Orange, s-au plasat pe locul al treilea luna trecuta din punctul de vedere al traficului, conform analistilor de la compania americana Comscore. Cei 14 milioane de vizitatori atrasi au plasat site-urile operatorului imediat dupa cele ale Google si Microsoft. Mai aproape de Romania, in Ungaria, Magyar Telekom, proprietate a Deutsche Telekom, tinde sa devina unul dintre cei mai importanti playeri online. Au cumparat anul trecut reteaua sociala online iwiw.hu, site-ul cu cel mai mare trafic din tara, si au lansat un site propriu de videosharing asemanator YouTube. Videa.hu este acum serviciul de acest fel care difuzeaza si atrage cei mai multi vizitatori in Ungaria.

     

    In Romania, atentia pe care marile companii de telefonie o aloca domeniului a inceput sa se concretizeze in lansari si parteneriate cu site-uri deja existente. UPC este cel mai bine pozitionat din punctul de vedere al traficului, gratie portalului Kappa, pe care l-a primit in pachetul achizitiei Astral. Site-ul a ramas neschimbat de atunci si are in jur de 2 milioane de vizitatori lunar. Mai activ a fost Vodafone, care a semnat un parteneriat cu casa de productie Parc Film pentru furnizarea continutului aflat pe site-ul de clipuri video homemade.ro. Clientii romani ai Vodafone vor putea regasi clipurile de pe homemade.ro si pe portalul mobil live!. Si mai articulat a fost Romtelecom, care a inaugurat in aceasta luna un site in concurenta directa cu Neogen sau Trilulilu. GetLoaded.ro vrea sa determine vizitatorii sa filmeze intamplari sau scurtmetraje, incurajandu-i cu cele cateva scurte filme aflate acum pe site, platite de Romtelecom si realizate de producatori profesionisti.

     

    De ce ar fi companiile telecom interesate sa polarizeze comunitati de privitori la filmele facute de amatori investind in site-uri? „E o valoare adaugata. Vindem acces la Internet si vrem sa oferim motive pentru a intra pe Internet“, spune Alfred Borcan, directorul de comunicare-marketing al Romtelecom. Incurajarea consumului de servicii mari consumatoare de banda, cum sunt platformele online de distributie video, este insa o cutie a Pandorei. Intr-o piata dezvoltata, cum e cea din Statele Unite, marile companii telecom au luat directia ofertei de continut de ani buni si continua sa o urmeze si acum. Dar nu putine sunt luarile de pozitie pe langa institutiile de reglementare pentru a impune site-urilor de genul YouTube sa devina partener in costurile pe care telecomurile le suporta din cauza cresterii traficului pe cap de abonat, de pe urma vizionarii si a incarcarii de videoclipuri pe Net.

     

    YouTube are acum mai mult de 100 de milioane de titluri in arhiva de filmulete facute de amatori sau fragmente preluate din productii aflate sub incidenta drepturilor de autor. O mica parte dintre ele sunt videoclipuri filmate si incarcate de utilizatori din Romania. Desi, conform site-ului de masurare a audientelor Alexa.com, privitorii la filmele YouTube din Romania intra la categoria „si altii” (sub 1%), traficul total este suficient pentru ca numarul de utilizatori YouTube din Romania sa conteze, raportat la Internetul romanesc. Cei care cauta pe YouTube continut romanesc vor gasi acolo de toate: scene de la mitinguri politice, fragmente de emisiuni TV, clipuri muzicale sau publicitare, dar si toate filmele „virale” romanesti din ultima perioada, recomandate din e-mail in e-mail – cel cu muncitorul roman emigrat in Spania care si-a cumparat Audi, initiativa celor cativa romani care ofera imbratisari gratuite pe strazile din Bucuresti sau filmul intitulat „O lume fara Romania“, in fapt, o reclama la Ursus.

     

    Asa incat e fireasca intrebarea lui Ciprian Stavar, directorul New Media Agency: „Daca exista YouTube, ce rost mai are sa avem site-uri care reproduc aceeasi idee si aici?“. Raspunsul oferit de Trilulilu si Neogen este „localizare“: pe un site romanesc, majoritatea videoclipurilor sunt romanesti. Pe un site international, o proportie mica este ocupata de clipuri straine, si de cele mai multe ori cautarea specifica dupa originea sau subiectul filmelor nu ofera rezultatele dorite. „Nu as subestima niciodata YouTube, este si va fi cel mai mare din Romania. Dar locul doi va fi al cuiva care ofera continut romanesc“, spune Fusu. Iar perspectiva e incurajatoare. Datorita lansarii acum doua saptamani a serviciului de distributie video, portalul-comunitate Club@Neogen a depasit toate celelalte site-uri din grup, fiind acum in fata noi2.ro, a doizece.ro, a BestJobs sau a site-ului de anunturi al Neogen.

     

    „Business-ul asta se dezvolta intr-un ritm infernal“, remarca la randul lui Sergiu Biris de la Trilulilu. Doar ca momentan businessul lui nu aduce venit. Cei cinci asociati incearca acum sa vada in jurul carei cifre de audienta ajunge site-ul, pentru a-si stabili corect asteptarile – iar cand o va face, daca va fi un spatiu dorit de advertiseri, perspectivele vor fi interesante. Luna trecuta, site-ul a fost fost vizitat de aproape 300.000 de persoane, care au deschis 5,5 milioane de pagini. Cu un singur banner publicitar pe fiecare pagina si la un pret de 7 euro la mia de afisari (CPM), clujenii ar fi putut castiga pana la 40.000 de euro. La doua bannere publicitare, venitul pe o luna ar putea echivala oferta de preluare facuta de Neogen. „Credem ca pentru Romania veniturile anuale dintr-un astfel de site s-ar putea stabiliza la un milion de euro. Poate chiar doua milioane peste un timp“, declara Sergiu Biris. Ce trafic potential are un site ca Trilulilu? Ultimele date prezentate de ANRCTI spun ca in Romania exista 1,7 milioane de conexiuni la Internet in banda larga. Pentru ca serviciile de acest fel au nevoie de standardul broadband pentru a oferi o experienta confortabila de utilizare, le vom socoti doar pe acestea. Renuntand si la conexiunile broadband pe telefoane mobile, raman un milion de conexiuni care pot fi folosite de cel putin un milion de persoane pentru a viziona productii ale site-urilor precum YouTube.

     

    Nu e totusi o sarcina usoara si cei de la Trilulilu isi recunosc nehotararea in privinta modalitatii de a monetiza site-ul. „Clientii nu sunt inca foarte deschisi la comunicarea folosind un astfel de mediu si in acelasi timp e greu acum sa gasesti suficient trafic pentru campanii intr-un singur loc“, spune Alin Zainescu de la New Media Agency, agentie specializata in organizarea campaniilor de comunicare in mediul online. Sa gasesti echilibrul intre satisfactia advertiserilor si confortul vizitatorilor nu e un lucru usor. Nu e nici pentru YouTube, care desi a reusit sa se vanda cu 1,65 de miliarde de dolari, a inregistrat anul trecut venituri de doar 11 milioane de dolari.

     

    „Daca vrei sa joci, joaca. Daca vrei sa fii un jucator, trebuie sa mergi pe risc“, spune Sergiu Biris. Si de aceea, eforturile Trilulilu, la fel ca cele ale competitorilor, sunt acum nu de a gasi cat mai multa publicitate, ci de a determina cat mai multe persoane sa le foloseasca produsul. Iar pentru a iesi din umbra YouTube au nevoie de un brand puternic si de continut original oferit in exclusivitate. Chiar daca inca nu foarte cunoscut, Trilulilu este un brand vizual deja definit. Asocierea imaginii unui crocodil se regaseste pe orice produs care are legatura cu site-ul, iar pe cartile de vizita, functiile celor doi tineri care conduc Trilulilu – Biris si Dunca – nu sunt, cum te-ai astepta de la doi tineri entuziasmati, director general si director tehnic, ci „crocodilu’ sef“ si „crocodilu’ tehnic“. Pe site, acelasi crocodil apare tinut in lesa de un personaj pitic si incearca sa muste din cursorul mouse-ului atunci cand este adus peste imagine.

     

    „Am incercat sa facem o comunitate in jurul site-ului, care sa recunoasca usor elementele grafice ce ne definesc, sa fim un brand care sa placa de la primul contact“, spun cei de la Trilulilu. Si spera ca astfel le va fi mai usor sa aduca vizitatori care sa si incarce pe site filme noi, dar si sa ramana aici in momentul cand va fi introdusa publicitatea. „Eu sunt convins ca in cazul in care ne-ai intreba utilizatorii daca sunt de acord sa punem inainte de fiecare videoclip 5 secunde de publicitate, majoritatea ar raspunde afirmativ“, crede crocodilul-sef. Concurentii de la Neogen, judecand dupa numeroasele opinii exprimate in mediul electronic, nu se bucura de un capital de imagine prea favorabil. Cei mai activi dintre bloggeri, daca nu formatori de opinie, cel putin voci influente in online, alatura numelui Neogen mai multe acuze de copiere a unor site-uri straine din punct de vedere grafic. Dar dincolo de acest handicap de imagine, Neogen sta bine cu cifrele. Clubul Neogen, in fapt un set de servicii la care se adauga mereu altele, are 1,5 milioane de membri inregistrati. Promovarea incrucisata in randul acestei mase de utilizatori e un avantaj ab initio de partea celui mai mare portal romanesc. „Eram deja cel mai mare site de video dupa o saptamana de la lansare“, sustine Calin Fusu, referindu-se la numarul de videoclipuri postate. Constructia portalului in jurul unei comunitati ar putea risca sa stanjeneasca intrucatva afluxul de noi membri, dupa cum, in scenariul optimist, ar crea o adevarata masa de utilizatori care comunica unii cu altii, petrec timp online si sunt expusi la publicitate.

     

    Dupa modelul YouTube, portalurile video spera ca un numar cat mai mare de vizitatori isi vor face o pasiune din a-i distra sau informa pe ceilalti prin filmele pe care le vor publica pe site. E o metoda de a scapa de frictiunile juridice implicate de preluarea continutului unor televiziuni sau mari case de productie. Neogen spune ca evita astfel de situatii mentionand in documentul pe care orice producator amator trebuie sa-l semneze inainte de a publica pe site ca toata responsabilitatea privind originea filmelor revine utilizatorului. Trilulilu a avut deja o solicitare din partea unui post de radio de a elimina cateva inregistrari al caror proprietar de drept era.

     

    Esentiala pentru a face valuri si a genera filme virale este incurajarea autorilor sa publice filme facute chiar de ei. Neogen ofera premii in bani celor mai vizionate filme si spune ca in viitor va imparti banii din publicitate cu autorii lor. Trilulilu ofera tricouri cu crocodilul din sigla site-ului si pune gratuit la dispozitia celor interesati un studio de productie video, Biris&Co. sustin ca 7% dintre privitori sunt si realizatori de filme, un procent mult mai bun decat in cazul YouTube (0,16%). Unul dintre cele mai urmarite filme de pe Trilulilu saptamana trecuta a fost interviul luat de un student aflat la iesirea cladirii din care Traian Basescu si-a tinut discursul in fata clujenilor. Videoclipul a fost recomandat in special datorita unei replici a presedintelui suspendat la adresa studentului, pe care l-a apelat „puiut de comunist“. Astfel de videoclipuri sunt cele care genereaza trafic pe site si aduc bani din reclamele ce-si vor gasi aici locul. Si poate ca la un moment dat Trilulilu isi va gasi cumparatorul si pretul corect, devenind in adevaratul sens al cuvantului un YouTube romanesc. Un pui de YouTube.

  • Cum sa ajungi tar

    Castigurile bancherilor din bancile de investitii de pe piata ruseasca au ajuns la 5 milioane de euro pe an si chiar peste, fata de 1,5–2 milioane de euro cat obtin colegii lor din Statele Unite.

     

    Cea mai mare cautare o au specialistii cu experienta si care vorbesc limba rusa. „Piata este fierbinte, fierbinte, fierbinte, iar daca vrei sa-ti pastrezi talentele, trebuie sa platesti serios“, a declarat pentru Bloomberg Peter Necarsulmer, CEO al PBN, o companie care consiliaza firme precum British Petroleum sau Merrill Lynch in investitiile pe care le fac pe piata rusa.

  • TWWW

    Tot mai multi bani sunt investiti in site-uri ce aduc filme, emisiuni si stiri pe ecranul monitorului. Gradul de risc implicat este mare, pentru ca majoritatea lor inca nu obtin venituri.

     

    Serviciu video

    Compania

    Investitie (euro)

    EvoTV

    New Business Media

    90.000

    i-TV

    Synco Telecom

    100.000

    GetLoaded

    Romtelecom

    100.000

    LiberTV

    Torrent Media

    100.000

    Trilulilu

    Trilulilu

    30.000

    Video.Neogen

    Neogen

    70.000

     

    Sursa: companiile

     

  • Arta digitala

    Prima galerie de arta digitala  din sud-estul Europei s-a deschis la Bucuresti. Desenele au coborat de pe monitorul calculatorului pe panza, si acum, inramate si expuse, isi asteapta admiratorii.

     

    Galeria 115 prezinta  in colectia Art: Part Two lucrarile a 91 de artisti digitali din 34 de tari. Sunt clasicii de maine, care astazi arata ca arta digitala si a facut loc in spatiul sacru al desenului clasic.

     

    Admiratorii genului pot achizitiona lucrarile preferate, preturile variind intre 700 si 4.500 de lei.

     

    Silvana Bratu, curatorul Galeriei, a declarat ca acest proiect s-a nascut  „din dorinta de a oferi artistilor digitali din intreaga lume oportunitatea a-si expune operele si pentru a putea oferi publicului romanesc acest nou tip de exprimare vizuala”.

     

    Galeria introduce si un nou concept, acela de remix. Astfel sunt expuse 115 lucrari, toate remixuri de arta digitala  pornind de la lucrarea „Robots Are Forever” a lui Mihai Apostolescu.

  • De la Gradinita direct la Cannes

    Gradinita, un proiect al biroului Cannes in Romania, si-a ales “copiii” ce o vor reprezenta la Festivalul International de Publicitate Cannes Lions 2007. Cea de-a 54-a editie a festivalului celor mai bune idei se va desfasura intre 17-23 iunie.

     

    In urma interviurilor succesive, Adina Basag si Diana Cristea formeaza echipa care va reprezenta tanara Romanie. Celelalte doua echipe finaliste ale acestei competitii – Safari team  cu Stefan Gutue si Laszlo Kovacs si echipa formata din Catalina Raileanu si Alexandra Anghelache – vor participa la toate seminariile, workshopurile, expozitiile si proiectiile festivalului.

     

    Filosofia Gradinitei, scoala alternativa de gandire creativa, este aceea de a genera ierarhii valorice si de a cultiva viitoarele elite din publicitate. Principiul pe care se bazeaza este “putin si bun”, principiu care se reflecta si in selectarea echipelor finaliste ale competitiei Young Creatives. Alegerea s-a facut in spiritul Cannes Lions si a urmarit descoperirea si cultivarea acelor tineri cu potential real pentru performanta. 

     

    Anul acesta, in afara de Roger Hatchuel Academy si Young Creatives, a fost adaugat un nou proiect pe lista celor care ii vizeaza pe tineri. E vorba de «15 pentru Cannes». Aproape 20 de tineri se vor bucura de oportunitatea frecventarii acestei scoli a Rivierei care impulsioneaza anual, la nivel global, evolutia industriei de comunicare.

     

    “Mi-am fixat un obiectiv curajos: sa pregatesc, prin folosirea oportunitatilor locale, dar si cele ale Cannes-ului, o noua generatie de comunicatori: pasionati, fara limite auto-impuse candvine vorba de cunoastere. Mai putin aplecati catre interesele de moment si mai motivati de performante,” considera Teo Migdalovici, reprezentantul festivalului in Romania.

     

    Gradinita selecteaza anual echipe de tineri cu potential, confirmati ulterior si de alte competitii. Industria nu ramane niciodata indiferenta la performantele lor. Pasul urmator, post-festival, e afilierea echipelor finaliste la agentii care fac parte din Gradinita, un mediu propice recrutarii.

  • Batalia electorala se muta online

    La chemarea tobosarului, taranii se adunau pe vremuri in centrul satului si aflau cele mai noi informatii despre domnie, taxe si biruri direct din gura reprezentantului puterii politice. In zilele noastre, nicio campanie electorala dintr-o tara dezvoltata nu poate fi conceputa fara a lua in considerare postarea unor filme publicitare pe website-uri ca www.youtube.com, sau fara angajarea unui blogger profesionist, care sa sustina un jurnal online credibil, in numele candidatului.

     

    Fata de acum 150 de ani, politicienii au la dispozitie multe alte instrumente de comunicare si, la alegerile viitoare din Romania sau din alta parte, rolul new media va creste substantial. Simplele website-uri nu mai sunt suficiente, acum ele trebuie adapatate la noile tehnologii disponibile.

     

    In Statele Unite ale Americii, Internetul ofera candidatilor la fotoliul de la Casa Alba o platforma excelenta pentru mai multe activitati importante. Primarul New York-ului, Rudolph Giuliani, un posibil candidat al republicanilor pentru alegerile prezidensiale din 2008, si-a concentrat prezenta pe Internet la adresa www.joinrudy2008.com. Acolo isi prezinta programul politic, publica luarile de pozitie in format audio-video despre diferite probleme importante, reda testimonialele audio ale sustinatorilor, strange fonduri, ofera platforma de coagulare a grupurilor de suporteri si vinde suveniruri fanilor. Contracandidatul sau din Partidul Democrat, Barack Obama, detine in plus si un blog oficial si e mai orientat spre implicarea sustinatorilor. Pe site-ul sau, www.barackobama.com, cei interesati gasesc metodele pentru a intra in legatura cu alti fani din America, pentru a organiza evenimente de sprijin, pentru a deveni voluntari si pentru a-si crea propriul blog de sustinere. Obama cauta sa-si transforme votantii din spectatori pasivi in membri activi.

     

    Pentru un candidat, principalul avantaj adus de Internet este posibilitatea de a comunica cu un numar foarte mare de oameni la costuri nesemnificative. Acelasi lucru este insa valabil si pentru contracandidatii lui, asa ca adevaratul cAstigator este cel care stie sa foloseasca cel mai bine noile instrumente de comunicare. Pe youtube.com, cel mai vizionat film despre favoritul alegerilor prezidentiale din aprilie 2007 din Franta, Nicolas Sarkozy, este o productie intitulata „Adevarul despre Sarkozy”, in care acesta este acuzat de populism, demagogie, ultraliberalism si incitare la violenta. Filmul a fost vizionat de aproape 250.000 de ori. Si in cazul presedinteului anerican Bush, cea mai votata productie se intituleaza „Este Bush idiot?” si a fost descarcata de peste 700.000 de ori. Ce se stie despre cei care au postat acele imagini? Aproape nimic, doar un pseudonim – ayokassam in cazul lui Sarkozy, care nu ajuta deloc. Nu exista nicio metoda prin care adversarii unui candidat sa fie impiedicati sa posteze mesaje negative acolo, daca acestea respecta regulile elementare ale site-ului.

     

    Youtube.com poate fi folosit si in beneficiul candidatilor, care isi posteaza propriile creatii electorale video, sperand ca vor fi suficient de atractive pentru a fi descarcate de cAt mai multi vizitatori. In strainatate, acest lucru se intAmpla de mult, insa moda de abia a ajuns si in Romania. Primul care a preluat-o a fost Gigi Becali. Un sustinator al acestuia a postat un film de noua minute, „Becali! De ce presedinte?”, realizat semi-profesionist, in care prezinta donatiile acestuia pentru cei afectati de inundatii. La cautarea „Becali”, filmul se plaseaza pe pozitia 38, dupa alte productii mai critice la adresa lui. Pe site-uri gen youtube.com sau video.yahoo.com este o democratie perfecta, in care doar utilizatorii decid, prin notele acordate, ce filme sunt interesante de vazut si care nu. Pentru a avea succes, stafful politicienilor nu are decAt sa se adapteze cerintelor new media: reclamele postate trebuie facute inteligent, sa atraga atentia prin umor sau prin mesajul socant. Comunitatea online nu accepta sa raspAndeasca gratuit un mesaj prin bloguri, forumuri sau e-mail-uri decAt daca este foarte bine facut. Secretul succesului este implicarea cititorilor. Acestia trebuie incurajati sa se transforme din utilizatori in creatori sau distribuitori ai mesajelor. Ei pot fi invitati sa-si realizeze propriile bloguri de sustinere a candidatului, sa comenteze, sa se grupeze in asociatii si sa interactioneze. Politicienii romani nu au ratat ocazia de a folosi noile tehnici de comunicare cu ocazia referendumului pentru demiterea presedintelui. Site-ul lui Basescu, neactualizat de la alegerile din anul 2004, a fost refacut imediat dupa suspendarea presedintelui de catre parlament si Imbunatatit continuu In timpul campaniei electorale pentru referendum. In forma lui finala el cuprindea inclusiv o galerie de imagini si filme, jocuri pentru sustinatori si testimoniale de la diferite personalitati publice. Conceput si ca mijloc de comunicare extrem de eficient cu romanii din diaspora, site-ul a prezentat si lista sectiilor de votare din strainatate. Vizitatorii site-ului au fost Incurajati sa contribuie la campania lui Basescu prin realizarea de postere electorale, prezentate apoi Intr-o galerie electronica, prin trimiterea de felicitari on-line sau tiparite de pe site si prin deschiderea unui forum de discutii. A fost publicat si un cont bancar unde se puteau face donatii pentru sprijinirea campaniei presedintelui. Jurnalul de campanie sustinut de Basescu pe site nu poate fi considerat un blog pentru ca nu a permis vizitatorilor sa posteze comentarii. In plus, GMP a realizat si spotul video „Voteaza” – construit pe ideea ca „Exista ceva mai rau decat oamenii rai. Indiferenta oamenilor buni”. Spotul, care a convins oamenii sa participe la votul din 19 mai, se gaseste pe situl www.basescu.ro  si pe YouTube.

     

    Ca lider al opozitiei, Mircea Geoana (PSD) si-a reactivat blogul mai vechi, lansat in decembrie 2006. Daca pana In aprilie 2007 scrisese In total noua mesaje, In luna mai a mai adaugat alte zece, despre suspendarea presedintelui Basescu. Pentru autenticitate Geoana nu si-a Inregistrat un domeniu propriu, cum ar fi www.geoana.ro, ci a preferat solutia aleasa de multi bloggeri, cea oferita gratuit de domeniul blogspot.com. Site-ul lui Mircea Geoana ofera trimitere catre galeria personala de fotografii de pe flickr.com, catre fisierele video gazduite de google si, pentru prestigiu, link-uri catre site-urile lui John Kerry (SUA), Al Gore(SUA) si Ségolcne Royal (Franta).

     

    New media relanseaza dezbaterea politica, ajungandu-se la categoriile de public cu interes scazut pentru acest subiect: tinerii. Desi aduc avantaje evidente, cum ar fi transmiterea cu repeziciune a mesajelor critice sau crearea unor forme de interactiune Intre sustinatori, noile instrumente de comunicare aduc mai mult rau decat bine celor care nu stiu sa le foloseasca corect

  • Top 5 prezidentiabili (extern)

    Candidat

    tara – alegeri

    Filme youtube

    Blog

    Barack Obama

    SUA – noiembrie 2008

    11.100

    Da, oficial

    Hillary Clinton

    SUA – noiembrie 2008

    7.300

    Da, oficial

    Rudolph Giuliani

    SUA – noiembrie 2008

    1.630

    Da, neoficial

    Nicolas Sarkozy

    Franta – aprilie si mai 2007

    13.600

    Da, oficial

    Ségolene Royal

    Franta – aprilie si mai 2007

    8.120

    Da, oficial

     

  • Top 5 prezidentiabili (Romania)

    Candidat

    tara – alegeri

    Filme youtube

    Blog

    Traian Basescu

    Romania – 2009

    340

    Nu

    Gigi Becali

    Romania – 2009

    239

    Nu

    Adrian Nastase

    Romania – 2009

    6

    Nu

    CP Tariceanu

    Romania – 2009

    31

    Nu

    Mircea Geoana

    Romania – 2009

    13

    Da, oficial

     

  • Cand vom scrie ca ea?

    Iuliana Roibu, colega noastra de la BUSINESS Magazin, a castigat premiul Clubului Roman de Presa, la sectiunea «Jurnalism Economic», pentru articolele «Candvom trai ca ei», «Mergem la razboi» si «Miliardul invizibil»

     

    Jurnalismul nu este o profesie. Nu are proceduri, foi de pontaj sau rapoarte.  Este o joaca de cuvinte, care insemnate pe hartie sau tastate in word nasc mesaje serioase. Jurnalismnul inseamna sa dai nume unor experiente sau observatii si sa le ordonezi intr-o poveste, sa transmiti o emotie, sa spui niste fapte. Inseamna sa iti conservi curiozitatea, bucuria de a descoperi si savoarea de a povesti mai departe. Singura conditie este sa faci toate aceste lucruri cu onestitate, si atunci numele tau va deveni semnatura.

     

    In acest numar, M&A va prezinta un astfel de exemplu. Este semnatura Iulianei Roibu, colega noastra de la BUSINESS Magazin, care a castigat premiul Clubului Roman de Presa din acest an, la sectiunea «Jurnalism Economic».

     

    Este un moment pe care, poate, fiecare profesionist in domeniu il vrea in portofoliu, dar nu este neaparat pe lista ta de criterii, atunci candalegi o cariera. «Primul motiv care m-a impins spre domeniul acesta a fost contextul in care a trebuit sa decid la ce facultate vreau sa merg. La Iasi, in 1998, erau putine variante si voiam o facultate unde sa pot combina tot ce ma pasiona pe mine la vremea aceea: istoria, exprimarea usoara in scris si lecturile economice pe care abia le descoperisem. Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii Al.I. Cuza abia se infiintase si la inceput am fost sceptica, dar apoi mi-am dat seama ca a fost o decizie foarte buna, care m-a impins spre un domeniu de care sper sa nu ma plictisesc in curand», spune Iuliana.

     

    Experienta Iulianei in presa a inceput in vara lui 2002, la Evenimentul zilei. Inainte mai lucrase in facultate, in doua radiouri locale, la Iasi, timp in care a facut reclame si a citit stiri. «La Evenimentul zilei am ajuns intr-un moment in care ziarul era in varf si in echipa erau foarte multi jurnalisti buni. Am lucrat pana la sfarsitul lui 2004 ca redactor in departamentul economic, apoi, dupa “micul cutremur “ cauzat de plecarea unei parti a echipei, am preluat coordonarea departamentului pana in vara lui 2005, candam decis sa vin la BUSINESS Magazin.» 

     

    Iuliana a descoperit ce te califica cel mai bine pentru jurnalism: pasiunea. «Ar fi culmea sa nu imi placa o meserie in care treaba mea este sa ma vad toata ziua cu oameni din business, sa povestesc cu ei, sa citesc presa sau studii de specialitate si apoi sa scriu… Jurnalismul, mai ales cel economic, nu prea are cum sa devina o munca plictisitoare sau rutinanta, te tine la curent cu tot ce se intampla, te lasa sa ai idei pe care poti sa le si pui in practica si te lasa sa povestesti cat vrei tu de nonconformist o poveste foarte serioasa. Acesta din urma vine din avantajul ca scriu pentru o revista .»

     

    Asadar, ca la foarte multi din profesie, scrisul a fost cheia. Este primul lucru care te imprieteneste cu acest domeniu. Te ordoneaza, uneori iti poate fi refugiu, oricum ar fi, iti ofera cele mai mari satisfactii. «Imi place sa scriu. De fapt, mi-a intrat mie in cap, canderam in gimnaziu si extrem de timida, ca ma exprim mult mai bine in scris decat vorbind. Dupa o perioada in care am practicat chestia asta pana la extreme (si nu a fost prea bine, ca media dintre zece la lucrari sau teze si patru la oral nu era prea fericita), am continuat sa o practic in varianta moderata. Acum, faptul ca munca mea inseamna sa scriu ma bucura pentru ca fac ceva ce imi place. Iar daca din asta reusesc sa simt si cresteri din punct de vedere profesional, cu atat mai bine.

     

    Premiul l-a primit cu bucurie, pentru ca, de fapt, el sintetizeaza aprecierea celor din jur. Iar acest lucru alimenteaza pasiunea cu care dai urmatorul titlu de articol. «Premiul CRP a fost foarte neasteptat, dar a picat excelent. Doua au fost aspectele care m-au bucurat cel mai mult candl-am luat: faptul ca am mentinut traditia ca in fiecare an de candexista BUSINESS Magazin un premiu CRP sa ajunga la noi in redactie (in 2005 premiul pentru jurnalism economic a fost luat de Ioana Ursu, iar in 2006 cel pentru jurnalism IT a fost luat de Ionut Ancutescu) si faptul ca am primit multe-multe mesaje de felicitare de la oameni cu care am lucrat in ultimii ani sau de la profesori din facultate care s-au simtit mandri de mine.»

  • Magazinification

    Este un cuvant inventat – desigur, dar care descrie foarte bine un trend in dezvoltarea globala a ziarelor.

     

    Unele interventii recente pe forumuri sau pe bloguri, fie ele ale specialistilor in domeniul mass-media, fie ele ale oamenilor obisnuiti, care sunt preocupati de evolutia presei, vorbesc despre pericolele unei anume „magazinification of newspaper”/ „magazinification du journal”. Termenul nu exista ca atare nici in engleza, nici in franceza. Daca ar fi sa-l traducem in limba romana, ar trebui sa inventam si noi unul: „magazinificare”.

     

    CuvAntul este folosit, de obicei, in sens peiorativ, intrucAt se refera la o pervertire a jurnalismului de informare. „Magazinificarea” ziarelor inseamna abordarea unor strategii editoriale care avantajeaza stirile si articolele „soft” (din aria divertismentului, a timpului liber, a vietii vedetelor) in detrimentul celor „hard” (din aria politica sau economica).

     

    Acest lucru se vede cel mai bine In cazul editiilor de week-end ale ziarelor, editii care seamana tot mai mult la continut cu revistele-magazin.

     

    Si in Romania, cotidiene generaliste importante produc editii de duminica, reduse ca format si pline de articole tip reportaj, portret sau feature. „Magazinification” seamana izbitor cu „infotainment” (information&entertainment), termen folosit prima oara in 1980 pentru a semnala amestecul elementelor de divertisment in presa de informare.

     

    Un alt sens dat cuvantului „magazinification” este acela de orientare a ziarelor spre strategii de marketing privind lansarea de suplimente de tip revista. Incet-incet, ziarele au renuntat la suplimentele care faceau parte din ziar, erau tiparite pe acelasi tip de hArtie si aveau materiale serioase, de investigatie sau de analiza a unui anumit eveniment politic, economic sau social (campania electorala, de pilda) si au conceput suplimente sub forma de revista. Primele suplimente de acest fel au fost ghidurile TV.

     

    In Romania, ziarele s-au orientat si ele spre lansarea de suplimente-reviste. Toate cotidienele ofera spre sfArsitul saptamAnii cAte un ghid TV. Cel mai interesant exemplu este Jurnalul National care are in fiecare zi a saptamAnii cAte un supliment. Mai mult, Ziarul Financiar a lansat mai multe suplimente de succes – Descopera, ProMotor, Go4IT! care au devenit ulterior reviste de sine statatoare.     

     

    Pentru Jacques François, conferentiar la Université Libre de Bruxelles si la Université Catholique de Louvain, „magazinificarea” ziarelor are ca motiv principal modificarea comportamentului de lectura al cititorilor: „continutul se diversifica, mai ales la nivelul politicii de suplimente si al tabloidizarii care antreneaza amAndoua o anume «magazinificare» a ziarului care duce la cresterea spectrului cititorilor potentiali”

    (http://jacfran1.skynetblogs.be).

     

    Pentru Jenny McKay, jurnalista si cercetatoare la Media Research Institute, Stirling University, „magazinificarea” ziarelor reprezinta o concesie facuta publicitatii (The Magazines Handbook, Routledge, 2001). Adevarul este ca un supliment sub forma de revista atrage mai usor reclamele decAt pagina de politica externa a unui ziar. Este vorba pe de o parte de beneficiile aduse de hArtia de mai buna calitate, dar si de continutul „soft”, prezent in suplimente. AmAndoua atrag si cititori, si publicitate.