BusinessMagazin

Blog

  • Romtelecom: Serviciul informatii clienti, cu pana la 50% mai ieftin

    In functie de durata apelului, tarifele serviciului 118932
    Informatii Numere Clienti pot fi chiar si cu 50% mai mici decat
    cele pentru servicii similare practicate la nivelul pietei, releva
    un studiu intern realizat de Romtelecom. Mai exact, pentru un apel
    de doua minute, un utilizator va plati cu pana la jumatate din
    tariful perceput de alti operatori pentru acelasi serviciu.

    Apelurile catre 118932 initiate din retelele Romtelecom, Orange,
    Vodafone si Cosmote presupun un tarif unic de 0,37 de euro per
    apel, la care se adauga costul de 31 de eurocenti pe minut, cu TVA
    inclusa.

    Romtelecom si-a marit recent baza de date printr-un parteneriat cu
    Pagini Aurii, punand astfel la dispozitie utilizatorilor care
    apeleaza serviciul 118932 informatii privind atat datele clientilor
    companiei, cat si cele ale companiilor din Pagini Aurii. In plus,
    din luna august a acestui an compania a lansat si 118300, serviciu
    de Informatii Numere Clienti in limba maghiara.

  • Asesoft Distribution vinde produse HP de 15 mil. euro in 2011

    Incepand cu acest an, compania Asesoft Distribution va distribui
    pe piata locala produse din gama computerelor si echipamentelor
    all-in-one (imprimante, multifunctionale) ale HP, ca parte a unui
    nou contract semnat cu producatorul de echipamente electronice si
    IT. Astfel, pana la finalul anului Asesoft si-a propus sa devina
    cel mai mare distribuitor HP in acest segment de produse si
    estimeaza pentru 2011 venituri de 15 milioane de euro din acest
    contract, potrivit lui Razvan Ziemba, directorul general al
    companiei.

    “Semnarea parteneriatului HP vine in continuarea strategiei de
    extindere a gamei de produse si de consolidare a pozitiei noastre
    pe piata de profil din Romania”, spune Ziemba. Printre partenerii
    adaugati in portofoliu in ultimul an de Asesoft Distribution se
    numara Belkin, HTC, Samsung, Sony Audio-Video si Sony
    Professional.

  • Sase lectii de business de la seful cafenelelor Turabo

    1. A INCHIS 10 CAFENELE, DESCHIDE ALTE
    PATRU.     “7 in galeriile Real si 3 din provincie – Cluj,
    Brasov, Sibiu.” Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul Turabo,
    enumera repede cafenelele pe care a fost nevoit sa le inchida: cele
    mai multe au fost dintre cele cumparate in urma cu trei ani de la
    Dark Cafe, un lant de cafenele care semnase un contract pentru
    dezvoltarea de cafenele in fiecare galerie Real. Tranzactia de
    atunci, estimata la 500.000 de euro, i-a dat ocazia lui Niculescu
    sa faca un salt de la 15 la peste 24 de
    cafenele    , insa criza a demonstrat ca acesta nu era un model
    care sa aduca profit in perioadele mai putin faste din punct de
    vedere economic.


    La fel, deschiderile din provincie, care in perioada de boom
    economic au marcat transformarea lantului Turabo intr-unul cu
    acoperire nationala, s-au aratat destul de putin rentabile in 2009
    si 2010. Astfel, 3 cafenele din centrele oraselor de mai sus au
    fost inchise, fiind deocamdata pastrate cafenelele din aeroporturi
    (Timisoara si Sibiu), cea din Iasi (aflata insa intr-un centru
    comercial, Iulius Mall), dar si proiectele pentru o noua deschidere
    in centrul vechi din Bucuresti si alta la Brasov, in alt
    spatiu.

    “Problema provinciei nu a fost neaparat faptul ca acolo se
    consuma mai putin, ci mai mult inflexibilitatea proprietarilor de
    spatii”, spune Niculescu, dand ca exemplu cafeneaua din Cluj, care
    a fost inchisa cand chiria de 13.500 de euro (pentru 300 de metri
    patrati – jumatate la parter, jumatate la subsol) nu a putut fi
    renegociata mai jos de 8.000 de euro, suma considerata prea mare de
    omul de afaceri. Chiriile in Bucuresti au mai scazut insa,
    Niculescu vorbind despre o chirie medie de 5.000 de euro pentru
    spatiile sale.

    Oricum, fara renegocierea chiriilor, numarul cafenelelor inchise
    ar fi fost mult mai mare, spune omul de afaceri. In plus, nici
    aceste 32 de cafenele Turabo care au ramas dupa inchiderea celor 10
    nu sunt ferite: “Am inchis tot ce pierdea bani. Nu cred ca a pierde
    bani pentru a te da mare ca ai multe cafenele inseamna mare lucru.
    Acum lucrez cu bilanturi din trei in trei luni: care pierde bani
    trei luni la rand e inchisa”, spune Niculescu, admitand ca in acest
    ritm nu stie cu cate cafenele va termina 2010. Mai are planificate
    si alte patru deschideri (dintre care una in Bucuresti Mall si una
    in Brasov), cu investitii medii de 100.000 de euro fiecare. Altfel,
    intr-un depozit inchiriat de Niculescu stau pregatite si
    reconditionate “7 cafenele”, adica mobilier si echipamente cu care
    se pot deschide 7 noi spatii.

    2. LUNA AUGUST A FOST GROAZNICA.
    “Credeam ca nu se mai termina luna august, a fost cea mai proasta
    luna de cand am lansat cafenelele Turabo incoace”, povesteste Tudor
    Dragomir Niculescu, convins ca, dupa o luna atat de slaba,
    lucrurile trebuie sa isi revina. In luna august, 15 cafenele din cele 32 pe care le are acum lantul
    au fost pe zero    , restul avand un profit minim. Niculescu spune
    ca in august incasarile au fost cu 50% mai mici decat in februarie
    2010, in conditiile in care si februarie a fost mult sub lunile din
    2007 sau 2008.

    “De fapt, nu a fost nicio luna din ultimul an in care sa nu fiu
    nevoit sa iau o decizie neplacuta: fie sa dau oameni afara, fie sa
    inchid o cafenea, fie sa ma confrunt cu situatii de neplata”, spune
    Niculescu. Dincolo de asta, incasarile proaste din luna august l-au
    pregatit pe Niculescu pentru ce e mai rau: “Stiu acum ca nu am de
    ce sa tin cafenele cu pierderi si ca nu are rost acum sa
    construiesc un portofoliu, chiar daca risc sa pierd cota de piata”.
    Niculescu are in acest sens o singura temere si anume venirea unui
    brand international de cafenele cu sustinere financiara, care poate
    face acum un lant de cafenele cu costuri mici, care i-ar lua mult
    din cota de piata.

  • Proffice mizeaza pe afaceri de peste 35 mil. euro in 2010

    Cresterea nu acopera insa minusul inregistrat anul trecut, cand
    afacerile au scazut cu 47% fata de cifra de 63 de milioane de euro
    raportata in 2008. “Crestem in contextul unei piete care cel mai
    probabil va stagna la nivelul de 250 de milioane de euro din 2009,
    cand a fost consemnata o scadere de 40% fata de anul precedent”,
    sustine Cirjan. In prima parte a acestui an vanzarile companiei
    le-au depasit pe cele din perioada similara a lui 2009, iar de
    obicei, cea mai importanta parte din vanzari este realizata in a
    doua jumatate din an, mai exact perioada septembrie-noiembrie.

    In segmentul papetariei, clientii mari aduc in jur de 40% din
    vanzarile Proffice, cheltuielile lunare ale unei astfel de companii
    fiind in medie de 850-900 de euro pe luna. In 2008 insa, aceasta
    cifra era insa mai ridicata – in companii, cheltuielile erau de
    aproximativ 22 de euro per angajat in fiecare luna, insa
    fluctuatiile de personal si strategiile de reducere a cheltuielilor
    au tras in jos aceasta medie.

    Profiice detine o cota de 20% din piata de papetarie si
    birotica, in conditiile in care primii patru-cinci competitori isi
    asuma impreuna aproape jumatate din intreaga industrie romaneasca.
    “Pe zona de papetarie sumtem de trei ori mai mari decat numarul
    doi”, apreciaza Cirjan.

    Competitorul Dacris, spre exemplu, a realizat o cifra de afaceri
    de 5,8 de milioane de euro in prima jumatate a acestui an, de
    asemenea in crestere fata de perioada similara din 2009 cu
    aproximativ 10%. Piata este insa foarte fragmentata, dupa cum
    comenteaza executivul Proffice, avand in vedere ca exista foarte
    multe companii regionale, dar si locale.

    “Primii zece competitori nu s-au confruntat cu probleme foarte
    mari, insa in randul celor mici, rata de inchidere a fost destul de
    mare in ultimul an”, este de parere Relu Cirjan.

  • EOS: 31% din companii au probleme cu lichiditatile

    O companie din trei care desfasoara activitati pe piata din
    Romania s-a confruntat in ultimul an cu probleme de lichiditate pe
    fondul platilor neefectuate de clienti sau a intarzierilor de
    plata, potrivit unui studiu desfasurat de compania de colectare de
    creante EOS KSI in zece tari europene. Dintre companiile din
    Germania, doar 9% s-au confruntat cu astfel de probleme de
    lichiditate.

    In Europa Centrala si de Est, problemele au fost ceva mai grave,
    in conditiile in care 16% dintre companiile din Slovacia si 23%
    dintre cele din Grecia, tara cu a doua cea mai mare cota la nivel
    mondial, au avut probleme cu lichiditatile, potrivit studiului EOS
    2010 realizat pe un esantion format din 2.200 de companii din zece
    tari.

    In Romania, cele mai afectate au fost companiile din domeniul
    comertului, 39% dintre acestea avand probleme din cauza creantelor
    neincasate, nivel mai mare decat in urma cu trei ani, cand numai
    16% dintre companii erau afectate de asemenea probleme. “Conditiile
    economice s-au inrautatit foarte mult in 2009. Companiile s-au
    confruntat tot mai des cu problema refinantarii, iar volumul
    creantelor neachitate a crescut, valoarea acestora ajungand la
    nivelul maxim de peste un miliard de lei in octombrie 2009”,
    sustine Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI Romania.

    Astfel, termenele de plata au crescut in ultimul an, ajungand la
    o medie de 33 de zile, in timp ce pentru clientii persoane
    juridice, intervalul mediu pentru plata facturilor a ajuns la 40 de
    zile. Doar in Spania si Grecia companiile acorda un termen de plata
    mai mare, de 70, respectiv 106 zile, iar cele mai scurte intervale
    de plata se regasesc in Rusia si Germania, unde companiile au la
    dispozitie in medie 24 de zile pentru a-si plati facturile. In
    Romania, media este de 23 de zile.

    In ce priveste urmatorii doi ani, aproximativ 38,6% dintre
    companiile participante la studiul EOS prevad o inrautatire a
    comportamentului de plata al clientilor, in timp ce 41% prevad o
    evolutie constanta, ceea ce inseamna ca problemele de lichiditate
    vor ramane cel putin similare cu cele din ultimul an. “Multe
    companii asteapta in continuare prea mult pana adreseaza problema
    managementului creantelor. Cu cat se actioneaza mai repede in
    vederea colectarii facturilor cu termen de plata depasit, cu atat
    probabilitatea de recuperare este mai mare, iar problemele cu
    lichiditatile pot fi evitate”, spune Kovacs.

    Aproximativ 27% dintre companiile romanesti au externalizat pana
    acum colectarea de creante catre o companie specializata.

  • Bancile refuza sa crediteze statul sub 7%

    Motivul anuntat oficial de catre Finante este ca celelalte
    oferte au depasit dobanda maxima de 7% pe an, pe care statul este
    dispus sa o acorde bancherilor. Lucrurile au stat la fel si la
    licitatia de titluri de stat cu maturitatea de un an pe care
    ministerul a facut-o pe 12 august. Din suma initiala programata de
    800 de milioane de lei, ministerul a reusit sa imprumute doar 115
    milioane de lei, motivul fiind acelasi: refuzul bancherilor de a
    credita statul sub o dobanda de 7% pe an.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum incepe scoala in 2010. Funeriu ii pune pe elevi sa astepte. Boc le spune sa lase serialele

    Elevi care “beneficiaza” de unul dintre cele mai mici bugete
    alocate in spatiul UE si ale caror rezultate sunt direct
    proportionale cu investitia pe care statul le-o acorda. Conform
    costului standard introdus de ministrul Daniel Funeriu, costul pe
    care ministerul il suporta cu instruirea fiecarui elev este de
    2.857 de lei in cazul scolilor din mediul urban si 3.494 de lei in
    cazul scolilor de la sate. Adica de cinci ori mai putin decat
    primesc elevii francezi si spanioli si de sase ori mai putin decat
    finantarea pe care o suporta Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Companiile pregatesc scumpirea RCA. Motivele: fraude, daune si TVA mai mari

    “In mod normal ar trebui sa se scumpeasca (tarifele la
    RCA-n.red.). Cu cat nu pot estima, tine de politica fiecarei
    companii. Odata la trei luni firmele umbla la tarife. Dar tinand
    cont de faptul ca TVA s-a majorat, iar pe de alta parte daunele au
    crescut, la fel si fraudele, care s-au amplificat pe criza, trendul
    normal ar fi de scumpire a politelor RCA”, a declarat pentru Gandul
    Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de
    Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR).
    Pana acum, majorarile anuale au fost de 10%-30%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Trambitele apocalipsei economice suna peste Occident

    Albert Edwards, strateg de investitii in Londra pentru Société
    Générale, considera dezbaterea despre crestere economica si
    austeritate bugetara o pierdere de vreme. Pur si simplu, el
    estimeaza “o recesiune sangeroasa si profunda” care va produce o
    cadere a burselor cu 60% cel putin, urmata de ani de inflatie de
    20-30%, pe masura ce disperarea bancilor centrale care tot tiparesc
    bani ca sa imbunatateasca situatia va face preturile sa urce
    nemasurat.

    Sandalele de piele si chicotelile lui Edwards ii mascheaza
    reputatia de probabil cel mai cunoscut pesimist al burselor – sau
    “permabear”, in jargonul specific (investitor aflat permanent in
    dispozitie pesimista, simbolizata la burse de urs, in contrast cu
    taurul) – o specie care s-a dezvoltat multa vreme la marginile
    industriei financiare, dar arareori in interiorul marilor banci ale
    sistemului.

    Dar aceasta situatie nu mai e valabila. Cu socul crizei
    financiare din 2008 inca proaspat in mintea oamenilor si cu
    economisti plini de pesimism ca Nouriel Roubini, care au dobandit
    statutul de vedete pop-cult, chiar si pesimisti cu state vechi
    precum Edwards – care anunta de prin 1997 o prabusire in stil
    japonez a bursei americane – sunt tratati cu un proaspat descoperit
    respect.

    In multe cercuri ale investitorilor, a pleca urechea catre
    acesti pesimisti a ajuns la moda, in special acum, cand
    ingrijorarile cu privire la sustenabilitatea zonei euro inca
    persista, temerile ca Statele Unite s-ar putea prabusi la loc in
    recesiune cresc si cand se zvoneste ca pana si motorul economiei
    chinezesti s-ar putea sa se inece. Dar pentru unii, popularizarea
    unor previziuni extraordinar de sumbre e deja prea mult.
    “Nimic nu mai pare ridicol acum”, spune Philippe Jabre, executiv de
    fond de investitii cu grad ridicat de risc din Geneva. “Nu e niciun
    dubiu ca in aceste zile, analizele incheiate cu concluzii negative
    au devenit tot mai acceptate.”

    Multe dintre aceste cercetari care i-au cazut sub ochi lui Jabre
    se remarcau printr-o partinire negativa evidenta, si era greu sa
    gasesti in ele idei folositoare, cu o componenta pozitiva. “Acesti
    insi consolideaza convingerea din randul multora care investesc in
    fonduri speculative, cum ca ar trebui sa ramana speriati”, explica
    el. Nou-descoperita popularitate a lui Edwards reflecta aceasta
    tendinta. Daca odinioara i se arata frecvent usa de catre clientii
    neincrezatori, Edwards a reusit recent sa atraga 600 de investitori
    la o conferinta in Londra.

    La fel, Bob Janjuah, singurul strateg din Londra ale carui
    prognoze sunt privite de unii drept si mai prapastioase decat ale
    lui Edwards – “si pe mine ma apuca depresia cand le citesc”, s-a
    confesat Edwards – spune ca a fost curtat de 5-6 banci de
    investitii in aceasta vara, inainte de a decide sa-si paraseasca
    postul de la Royal Bank of Scotland ca sa se alature gigantului
    bancar japonez Nomura, unde va incepe sa lucreze din octombrie.

    “Clientii sunt mai predispusi acum sa asculte concluziile sumbre
    ale unei analize de investitii”, spune Janjuah, care se asteapta ca
    in cele mai dezvoltate economii ale lumii, cresterea economica sa
    treaca doar putin de 1% in urmatorii cinci ani.

    Mai incolo, Raoul Pal, un fost expert al Goldman Sachs in
    domeniul derivativelor si manager de fond de risc, atrage o multime
    tot mai mare de adepti cu buletinul lui lunar in care, cel mai
    recent, a prezis o recesiune in Statele Unite similara cu cea din
    anii ’30 si probabilitatea de faliment in cazul Marii
    Britanii.

  • O romanca, noul responsabil cu compensarea si motivarea angajatilor la Coca-Cola HBC

    Ultimii doi ani au impus un efort suplimentar de cautare a celor
    mai potriviti oameni care sa coordoneze activitatile-cheie ale
    marilor companii. Drept urmare, pe piata de resurse umane au avut
    loc mutari importante – in unele cazuri, expatii au venit sa
    inlocuiasca romani, iar in altele, managerii romani au fost
    expatriati pentru a conduce, de afara, departamente cu bugete si
    responsabilitati uriase. Simona Popovici, cea care pana la
    inceputul acestei saptamani a condus departamentul de resurse umane
    pentru Romania si Moldova al Coca-Cola HBC Romania, este cel mai
    recent exemplu de manager format in Romania, dar care pleaca sa-si
    desavarseasca experienta profesionala in strainatate.


    Mai exact, Popovici a fost promovata in functia de director of
    rewards (compensare si motivare a angajatilor) in grupul Coca-Cola
    Hellenic, iar de la inceputul anului viitor se va muta in Grecia,
    unde va face parte din echipa de management de resurse umane a
    intregului grup. “Ma mut pe o noua arie de competenta, mult mai
    specifica si cu responsabilitati mult mai mari, pe tot grupul”,
    spune Popovici. Concret, noua functie presupune coordonarea
    dezvoltarii si administrarii politicilor de comunicare, motivare si
    angajament, precum si a celor de compensatii si beneficii pentru
    cele 28 de tari in care compania este prezenta. Va fi singurul
    roman din departamentul de resurse umane din Grecia, iar echipa pe
    care o conduce are 10 oameni.


    Dincolo de o oportunitate profesionala pe care multi o asteapta
    o viata intreaga, noua functie implica si o serie de schimbari in
    plan personal, cum ar fi mutarea intregii familii in Grecia si
    adaptarea la un nou stil de viata. La 41 de ani si cu peste 15 ani
    de experienta in domeniu, Simona Popovici spune ca nu a stat nicio
    clipa pe ganduri si ca a acceptat imediat noua numire, care facea
    oricum parte din planurile sale de dezvoltare pentru anii urmatori.
    Mandatul pe care l-a acceptat in Grecia se va derula pe o perioada
    nelimitata, iar deocamdata Popovici spune ca nu si-a conturat pasul
    urmator. Nu exclude intoarcerea in Romania, dar mult mai probabila
    pare varianta ca dupa aceasta experienta sa urmeze o noua relocare
    intr-o tara straina.


    Ba, mai mult, ar accepta si propuneri mai exotice decat aceasta:
    “M-am format profesional pe o piata complexa, asa ca nu as refuza
    nicio oferta intr-o tara care sa imi ofere experiente similare”.
    Inainte de a se alatura echipei Coca-Cola, cu patru ani in urma,
    Simona Popovici a lucrat pentru Connex-Vodafone, unde, timp de sase
    ani, a ocupat diferite pozitii in departamentul de resurse umane,
    fiind astfel familiarizata cu doua piete importante – cea telecom
    si a bunurilor de larg consum.

    Urmatoarele sase luni vor reprezenta pentru deja fostul director
    de resurse umane de la Coca-Cola HBC pentru Romania si Moldova o
    perioada de tranzitie, in care va face naveta intre Romania si
    Grecia pentru a preda si prelua stafeta, iar 1 ianuarie 2011 va fi
    prima sa zi cu drepturi si responsabilitati depline la noul loc de
    munca. Noul sef de resurse umane de la Coca-Cola HBC Romania este
    Simona Simion-Popescu, care pana de curand a condus departamentul
    de resurse umane al Xerox, inclusiv pentru Romania si Moldova.

    Alegerea unui succesor a fost una dintre sarcinile importante de
    care Popovici a trebuit sa se ocupe in ultima jumatate de an, de
    cand a primit vestea promovarii. Desi cautarea a durat ceva vreme,
    iar “castigatorul” a fost ales dintr-o plaja destul de larga,
    decizia n-a fost foarte dificila, pentru ca “piata este mica si ne
    cam stim intre noi”, spune Popovici, a carei inlocuitoare a
    coordonat in ultimii doi ani activitatea de resurse umane a Xerox
    in noua tari din Europa Centrala si de Est, Israel si Turcia si a
    acumulat o experienta de peste zece ani in
    domeniu.