Blog

  • Ce va ureaza Elena Udrea de Craciun: “Vor veni timpuri mai bune”. Cum comentati?

    “Le doresc tuturor romanilor sa aiba parte de liniste si
    implinire alaturi de cei dragi. Gandurile bune si curate sa-i
    insoteasca oriunde s-ar afla. Sa aiba grija de ei si de cei
    apropiati lor si incredere ca vor veni timpuri mai bune. Craciun
    fericit tuturor!”, scrie ministrul pe www.elenaudrea.ro

    Pe pagina sa oficiala, Udrea se descrie ca fiind o femeie
    normala, cu o viata obisnuita: “Cine isi imagineaza ca mananc
    zilnic caviar si imi petrec timpul intre coafor si shopping se
    inseala. (…) Am o mama care se necajeste zilnic de neadevarurile
    care se scriu despre mine si pe care incerc s-o consolez cum pot.
    Uneori am emotii. Alteori sunt stresata. Am zile in care ma simt
    grozav si zile in care nu ma simt in forma, ca oricare om.”

    Ministrul Elena Gabriela Udrea este si deputat de Bucuresti al
    Partidului Democrat Liberal si presedintele organizatiei PDL din
    Capitala.

  • Julian Assange a semnat un contract de 1,2 milioane de euro pentru autobiografia sa

    Intr-un interviu publicat de Sunday Times, Julian Assange a
    explicat ca aceasta suma il va ajuta sa se apere impotriva
    acuzatiilor de agresiuni sexuale care ii sunt aduse de doua femei
    in Suedia. “Nu vrea sa scriu aceasta carte dar trebuie sa o fac”,
    afirma el. “Am platit 200.000 de lire sterline cheltuieli judiciare
    si trebuie sa ma apar si sa pastrez WikiLeaks pe linia de plutire”,
    adauga el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sta in spatele cozonacilor Boromir. Povestea lui Constantin Boromiz

    Constantin Boromiz a decis sa fie propriul sau patron dupa ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, dupa terminarea Facultatii de Tehnologie a Constructiilor de Masini din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti. La acea vreme (1991) isi dorea sa castige macar salariul de inginer, astfel incat, impreuna cu fratele sau (Gheorghe Boromiz) si cumnatul sau (George Frintu), a infiintat o companie care a rezistat insa doar pana in 1994. |n acel an au schimbat profilul de activitate si, cu bani luati cu imprumut de la rude si banii de la nunta, au inceput activitatile in domeniul moraritului si al panificatiei.

    Moraritul era deja o traditie in familie, care ajunsese deja la a patra generatie cu activitati in aceasta arie. In 1995,Constantin Boromiz a cumparat o brutarie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. In 1997, compania a ajuns la un profit de un milion de dolari, dupa ce contractase multe credite pentru investitii. Din 1998, firma s-a extins prin achizitii de pachete de actiuni in firme cu activitati similare – Moara Cibin din Sibiu, Comcereal Valcea, Comcereal Sibiu, Boromir Prod Buzau si moara de la Deva.

    Cea mai grea decizie de pana acum a fost achizitia companiei Boromir Prod, pentru ca a riscat emitand bilete la ordin pentru intreaga suma inainte de finantare. Constantin Boromiz a hotarat recent sa-si restructureze afacerile, urmand ca din cele opt companii pe care le are in prezent, pana la sfarsitul lui 2011 sa ramana doar trei (Boromir Prod Buzau, Boromir Ind Ramnicu Valcea si Moara Cibin din Sibiu) in urma unei serii de fuziuni.

  • Gadgetul anului 2010 pentru Wall Street Journal, iPad

    Pe locul doi in topul WSJ se afla conceptul de “reţele 4G”,
    reţele ce promit sa faca faţa noilor telefoane si tabletelor al
    caror trafic de date par sa fi stors actualele reţele. 4G au
    inceput sa apara pe piaţa americana, reţelele avsnd viteze aproape
    duble faţa de reţelele 3G.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Financial Times: Romania si Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate

    Letonia si Romania sunt singurele state membre ale Uniunii
    Europene care au scazut simultan salariile cu aproximativ 30%, au
    majorat TVA si au redus numarul angajatilor din sectorul public cu
    circa 20%.

    Astfel, atat Romania, cat si Letonia par a fi experimente
    controlate pentru ipoteza ca beneficiile unor politici indraznete
    de austeritate vor fi mai mari, intotdeauna, decat impactul negativ
    al declinului veniturilor din taxe, la care reducerile de
    cheltuieli au contribuit in prima faza, afirma Cornel Ban, doctor
    in relatii internationale si politici comparate la Universitatea
    din Maryland, SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi ce locuri de munca iti aduc 100 de dolari pe ora (GALERIE FOTO)


    Sunt doua categorii de angajati care se pot lauda ca sunt bine
    platiti – managerii, ale caror salarii anuale ajung la cateva sute
    de mii de euro sau dolari si cei care lucreaza pentru proiecte
    punctuale sau misiuni extrem de riscante si meticuloase, dar pentru
    care sunt foarte bine platiti.

    Nu oricine se poate incadra usor intr-una dintre cele doua
    categorii, insa cei care reusesc, se pot lauda ca au trecut prin
    criza fara probleme majore.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Cum arata Craciunul la 17 grade

    Daca vineri si sambata temperaturile ajung la 17 grade Celsius,
    fiind insorita mare parte a tarii, mai putin partea de vest si
    nord-vest, duminica, in timpul zilei, se anunta precipitatii, iar
    temperaturile vor fi intre -2 si 8 grade Celsius.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Julian Assange se teme ca ar putea fi ucis intr-o inchisoare americana, in cazul extradarii in SUA

    Intr-un interviu acordat cotidianul The Guardian, Assange a
    apreciat ca daca Statele Unite vor reusi sa obtina extradarea lui
    pentru a-l incarcera, are “sanse mari” sa fie asasinat in
    inchisoare “in stilul Jack Ruby”. Ruby l-a asasinat pe Lee Harvey
    Oswald la 24 noiembrie 1963, la doua zile dupa ce Oswald a fost
    arestat pentru asasinarea presedintelui Kennedy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriza Craciunului din cinematografe – Little Fockers (VIDEO)

    Premisele sunt stravezii. A cincea aniversare a “micilor
    Fockeri” reuneste intregul clan Focker-Byrnes la Chicago, iar
    aceasta provocare este cam singura scoasa la inaintare de catre
    scenaristi. Mai mult, bunicul Jack (De Niro) ar fi dispus sa
    renunte la statutul de lider (autoales) al intregii familii, daca
    ginerele Greg (Stiller) s-ar dovedi demn de aceasta onoare. In rest
    totul este cam la fel: Jack este la fel de bagaret si paranoic, iar
    Greg la fel de patetic de obsedat sa se ridice la nivelul
    asteptarilor intregii familii. Prin cadru trec si cei mai tineri
    membri ai familiei, Henry si Samantha, dar contributia lor nu
    justifica titlul partii a treia, unul mult mai corect fiind,
    probabil, “The Same Fockers”.


    Cand miza unui intreg film este organizarea unei petreceri, stii
    de la inceput ca nu se va intampla mare lucru, prin urmare te poti
    aseza comod in scaunul de cinematograf si chicoti (in cazurile mai
    fericite), cu atentia la turatie minima, la cateva dintre gagurile
    tot mai fara perdea ale seriei. Nu poti vorbi de un scenariu in
    cazul acestei comedii, ci mai degraba de o succesiune de poante,
    mai mult sau mai putin reusite, chiar daca lipsa de inspiratie
    ajunge sa fie inlocuita la final cu doar putintica inspiratie.

    Au trecut zece ani de la “Un socru de cosmar”, film care reusea,
    cu un buget de 55 de milioane de dolari, sa devina al saptelea cel
    mai de succes film al anului 2000 la nivel mondial, cu incasari de
    330 de milioane. Patru ani mai tarziu, intra in scena Barbra
    Streisand si Dustin Hoffman si, chiar daca criticii nu prea s-au
    grabit sa rada la glumele seniorilor Focker, cifrele au “obligat”
    studiourile sa pregateasca o a treia parte: peste 500 de milioane
    de dolari incasari si un onorant loc 77 in topul celor mai mari
    incasari ale tuturor timpurilor. Cu toata bunavointa publicului si
    o perioada extrem de bine aleasa pentru lansarea unei comedii de
    familie, sunt putine sanse ca “O familie de cosmar” sa-si intreaca
    predecesorii odata trecut weekendul premierei, cand fanii
    nabadaiosului cuplu De Niro-Stiller se vor ingramadi in
    cinematografe.

    A treia parte a trilogiei (pentru moment, caci cu Fockerii nu-i
    de glumit) duce lipsa de un ingredient vital – inspiratia. Filmul
    iti lasa impresia unei masinarii bine unse, dar care se misca
    exclusiv din inertie (sau, altfel spus, unicul motor sunt cateva
    cecuri grase platite in speranta unor cecuri si mai grase), iar
    acest lucru te face sa te intorci in trecut cu cateva decenii si sa
    te gandesti la “Funny Girl”, in care Barbra Streisand pronunta,
    printre cantece ca “Don’t Rain on My Parade”, increzatorul
    auto-salut atat de folosit ulterior “Hello, Gorgeous”, la
    “Rainman”, la “Vanatorul de cerbi” sau “Taxi”, sau, daca tinem
    mortis sa ramanem pe domeniul comediei si sa-i bifam si pe Ben
    Stiller si regizorul Paul Weitz in enumerarea de mai sus, la “Mary
    cea cu vino-ncoa” si “Placinta americana”, doua comedii la fel de
    ireverentioase, dar infinit mai proaspete decat “O familie de
    cosmar”.



  • Cum sa faci bani din afaceri cu teroristii. Studiu de caz: SUA

    La solicitarea unui grup de companii – de la Kraft Food si
    Pepsi, pana la cele mai mari banci din SUA – un birou putin
    cunoscut din Treasury Department a aprobat mai bine de 10.000 de
    licente pentru afaceri cu tari incluse in “purgatoriul economic”.
    Cele mai multe licente au fost aprobate de o lege mai veche de zece
    ani care prevedea ca ajutoarele medicale umanitare si cele din
    agricultura sunt scutite de sanctiuni. Presata de lobby-ul marilor
    grupuri industriale, legea a fost rescrisa astfel incat ajutoarele
    umanitare sa includa chiar si tigari, guma de mestecat Wrigley’s,
    sos picant Louisiana, remedii pentru slabit, suplimente de
    body-building si echipamente pentru reabilitarea sportivilor
    vandute institutului pentru antrenarea atletilor olimpici ai
    Iranului.

    Sute de licente au fost aprobate dupa un singur criteriu: erau
    menite sa serveasca interesele de politica externa ale SUA. Iar
    multe dintre ele chiar ii servesc, printre ele numarandu-se
    asigurarea de resurse contra foametei din Coreea de Nord sau
    imbunatatirea conexiunilor la internet din Iran. Insa ancheta
    dezvaluie ca, in multe cazuri, ipoteza interesului national e mai
    putin clara.

    Cititi mai multe despre afacerile companiilor americane cu statele care
    sprijina terorismul
    intr-o ancheta marca New York Times pe
    www.nytimes.com