BusinessMagazin

Blog

  • Traderii si fetele de pe centura

    Cartea lui de memorii, aparuta cu doar cateva saptamani inaintea
    procesului, seamana perfect cu o pledoarie in fata instantei. O
    pledoarie cu o concluzie oarecum paradoxala: desi isi recunoaste
    mare parte din culpe, Kerviel se declara nevinovat pentru ca,
    sustine el, a ajuns in absurda situatie de a fi acuzat din cauza
    deficientelor structurale si s lacomiei inimaginabile din sistemul
    bancar, coroborate cu dorinta sa personala de a raspunde exemplar
    exigentelor pe care i le-a impus meseria.

    Cartea contine mai multe paliere de interes. In primul rand ni se
    istoriseste in detaliu incredibilul an 2007, cand Kerviel a adus in
    vistieria Société Générale suma de un miliard si jumatate de euro,
    si apoi suita de evenimente care au dus la caderea lui de pe
    piscurile succesului in boxa acuzatilor, din paradisul elitei
    financiare (unde a patruns pe usa din dos) in infernul dizgratiei
    si al inchisorii. In al doilea rand, sunt demontate mecanismele
    unui sistem bancar care a innebunit in goana dupa profit, care se
    foloseste fara scrupule de toti maruntii slujbasi care lucreaza
    pentru el, dar se desolidarizeaza de angajatii sai atunci cand apar
    probleme. Nu in ultimul rand, cartea lui Kerviel aduna o mapa cu
    portrete schitate cu talent, portrete cat se poate de verosimile
    ale personajelor care populeaza universul financiar, de la CEO si
    personal de conducere la traderi. In registrul unei totale, dar
    tardive dezamagiri, iata cum sunt definiti acestia din urma: “in
    sanul marii orgii bancare, traderii au dreptul la aceeasi
    consideratie ca orice prostituata de pe centura: recunoasterea
    rapida ca reteta pe care au folosit-o e bine aleasa”.

    Desi, aparent, povestea pare nascuta din mintea unui scenarist
    hollywoodian, ea e cat se poate de reala si a zabovit saptamani la
    rand pe pagina intai a ziarelor din intrega lume. Poate ca, de acum
    inainte, de cand a ajuns si carte, va izbuti sa functioneze si ca
    un semnal de alarma, nu doar ca un senzational fapt divers.

    Jérôme Kerviel, “Angrenajul, Memoriile unui trader”, Editura
    Pandora M, Bucuresti, 2010

  • Big Brother de prin vecini

    Ceea ce altadata era de apanajul spionilor sau al agentiilor de
    detectivi este acum accesibil tot mai multor oameni. Sistemele cu
    una sau mai multe camere conectate la un videorecorder digital,
    controlate wireless sau nu si prevazute sau nu cu monitoare au
    coborat de la un nivel de pret de mii de dolari la doar cateva
    sute, astfel incat pot fi acum utilizate de oamenii obisnuiti din
    SUA, care fie vor sa se protejeze de vecini indiscreti, fie sa afle
    cine le zgarie masina ori le arunca gunoaie pe peluza atent
    intretinuta. Vanzarile catre persoane fizice au ajuns chiar sa le
    egaleze pe cele catre companii, spre bucuria producatorilor.

    Exista si solutii gratuite, cum ar fi SupervisionCam, un software
    care transforma camera web a calculatorului intr-una de
    supraveghere atunci cand se detecteaza miscare. Un astfel de sistem
    simplu a ajutat, spre exemplu, la surprinderea si punerea la
    respect a unor vecini care-si faceau de lucru uitandu-se pe
    fereastra in locuinta dintr-un parc de rulote a unui american,
    atunci cand acesta era plecat.

    Tehnica moderna permite nu numai oferirea de probe administratiei
    unui complex de locuinte, politiei ori instantei cand sunt necesare
    pentru sustinerea unei reclamatii, ci mai mult, transformarea
    vinovatului surprins asupra faptului in vedeta fara voie pe
    site-uri ca YouTube, spre exemplu.

    Clipurile postate pe YouTube ii prezinta pe faptasi in actiune si
    au de regula o coloana sonora amuzanta, uneori si comentariu pe
    masura, facandu-i de ras pe cei filmati de camera de supraveghere.
    Unele clipuri ajung la un numar mare de vizualizari si starnesc
    dezbateri intre internauti. Spre disperarea protagonistilor insa,
    postarea online a clipurilor nu este deloc ilegala, deoarece
    materialele se incadreaza la categoria celor filmate fie pe
    proprietatea personala, fie pe domeniul public, unde oricine poate
    vedea ce se petrece.

  • DVD-ul saptamanii: “Frumoasa si Bestia”

    Belle (Paige O’Hara) este o tanara, careia nu-i place viata pe
    care o duce in micul orasel din Franta. Destinul o va face sa se
    intalneasca cu Bestia (Robby Benson), un print asupra caruia s-a
    aruncat o vraja, nemaifiind capabil sa iubeasca. Cu timpul, intre
    cei doi se infiripa o prietenie frumoasa. “Frumoasa si Bestia” /
    “Beauty and the Beast” este o poveste clasica, in care dragostea
    gaseste intotdeauna o cale sa se strecoare in inimile celor ce nici
    nu se asteapta.

  • 3D de lux

    Dupa producatorul Oakley, care a scos pe piata ochelari 3D la
    pretul de 150 de dolari, si-au anuntat intentia de a lansa astfel
    de produse si Calvin Klein, prin divizia Calvin Klein Eyewear,
    Armani Exchange sau Gucci.

    Ochelarii 3D de la Armani Exchange si Gucci vor fi unisex si vor
    putea fi utilizati numai in salile de cinema. Ochelarii de la
    Armani in stil navigator vor costa 58 de dolari, iar cei de la
    Gucci, in stil aviator, vor fi comercializati la un pret de 225 de
    dolari, ambele produse urmand a fi disponibile pana la finalul
    anului.

    Calvin Klein mizeaza pe niste ochelari intrucatva diferiti: a
    anuntat pentru decembrie ochelari de soare 3D, in cate trei
    versiuni pentru femei si pentru barbati si construiti astfel incat
    sa poata fi purtati atat in aer liber, cat si in incaperi. Pretul:
    180 de dolari.

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Jalon pentru iesirea din criza

    Premiile acordate la Gala ZF 2010 recunosc performantele
    primelor 10 companii din anuarul Top 100 cele mai valoroase
    companii, realizat de Ziarul Financiar impreuna cu casa de
    investitii Capital Partners si lansat la acelasi eveniment.

    Valoarea companiilor a fost calculata pe baza datelor financiare
    din anul 2009 pentru companiile necotate si a valorii bursiere
    pentru cele cotate.


    Totodata, Ziarul Financiar a decernat cinci premii speciale
    pentru oameni sau organizatii care au aratat anul acesta drumul
    spre relansare, respectiv Nokia Romania, pentru cea mai puternica
    ascensiune in topul celor mai valoroase 100 de companii, CrisTim –
    pentru initiativele de iesire din criza si accelerarea deschiderii
    de magazine, Automobile Dacia, pentru ca este exportatorul nr. 1 in
    plina criza, CEZ Romania (pentru cea mai mare investitie in energia
    eoliana, in Dobrogea) si Radu Georgescu, pentru fondarea si
    vanzarea GeCad ePayment.

    Unul dintre cei mai vechi abonati ai Ziarului Financiar,
    compania Alka, a primit, de asemenea, un premiu special la Gala ZF
    2010.

    Trofeele au revenit companiilor:
    1. PETROM 4,513 mld. euro
    2. FONDUL PROPRIETATEA 3,8 mld. euro
    3. HIDROELECTRICA 3,357 mld. euro
    4. ORANGE 3,151 mld. euro
    5. VODAFONE 2,683 mld. euro
    6. ROMGAZ 2,578 mld. euro
    7. BRD 2,008 mld. euro
    8. BCR 1,898 mld. euro
    9. NUCLEARELECTRICA 1,747 mld. euro
    10. ROMTELECOM 1,1 mld. euro

  • Irlanda, la mana FMI?

    Purtatoarea de cuvant a FMI, Caroline Atkinson, s-a ferit sa
    comenteze pe marginea riscurilor de contagiune derivate din
    relatiile bancilor irlandeze cu cele din alte tari, spunand doar ca
    PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din economia zonei euro, insa
    bancile irlandeze au active care inseamna 400% din PIB-ul tarii,
    iar portofoliul de active toxice nu numai ca n-a fost curatat, dar
    apare acum chiar mai mare decat la debutul crizei din 2008.

    Numai Anglo-Irish Bank si Bank of Ireland, confruntate cu
    retrageri de depozite de 20 de miliarde de euro, ar avea nevoie de
    noi injectii de capital din partea statului de 15 miliarde de euro,
    insa valoarea pachetului de imprumut de la UE si FMI ar putea
    ajunge la 100 de miliarde de euro, conform presei irlandeze, bani
    ce ar urma sa provina din mecanismul de sustinere de 440 de
    miliarde constituit in primavara de UE si FMI pentru eventualitatea
    unei noi crize de tip grecesc. Iar daca e sa-l credem pe
    presedintele Traian Basescu, lucrurile nu se vor opri aici, asa
    incat dupa Grecia si Irlanda vor mai urma inca doua tari cu
    probleme similare, dintre care una se anunta a fi Portugalia.
    Presedintele considera ca si Romania va fi afectata de acutizarea
    crizei in Irlanda – “mai putin decat statele din zona euro, dar in
    mod categoric da, din punctul de vedere al credibilitatii UE”.

    “Nu e nicio indoiala ca se va ajunge la un acord de ajutor
    financiar pentru Irlanda, posibil in cursul saptamanii viitoare,
    iar aceasta speranta sustine euro”, a declarat Derek Halpenny, analist la Bank of
    Tokyo-Mitsubishi UFJ, comentand faptul ca euro si-a revenit
    simtitor de la minimul ultimelor saptamani, atins marti (1,344
    dolari), ajungand la 1,366 dolari. Pietele vad in sustinerea
    Irlandei cu bani de la UE si FMI o reducere a riscurilor de
    contagiune catre tari ca Portugalia si mai ales Spania, dupa
    speculatii ca daca problemele bancilor si ale deficitului de
    finantare s-ar manifesta si in Spania, economie cu pondere
    importanta in zona euro, atunci insasi zona euro ar fi in pericol
    sa se destrame.

  • Asasinatul de la Piatra Neamt, prilej de reluare a discutiilor despre reforma statului

    Situatia din structurile MAI este intr-adevar alarmanta: cu
    acest prilej au iesit la iveala complicitati vinovate intre lideri
    interlopi din provincie si sefi de inspectorate de politie, care ar
    fi trebuit sa-i tina sub control, precum si un conflict mocnit
    intre Petru Toba, seful Politiei Romane, si superiorul sau direct,
    secretarul de stat Dan Fatuloiu. Iar potrivit presedintelui, care a
    citat rapoartele serviciilor secrete, cazul “Neamt” nu este decat
    unul dintre astfel de exemple.

    Merita remarcat insa aplombul cu care presedintele Basescu a
    speculat incidentul de la Neamt, transformandu-l intr-o noua teza
    din seria “Reforma statului”, promisa inca din campania electorala
    din 2004. Aplombul e justificat poate tocmai prin faptul ca in
    aceeasi perioada in care subiectul se aprindea pe televiziuni, o
    comisie tehnica de la Bruxelles se afla in Romania pentru a evalua
    stadiul progreselor pentru aderarea la spatiul Schengen.

    Nu este, deci, exclus, ca presedintele sa fragezeasca deja
    opinia publica pentru a o pregati pentru evolutii poate nu chiar
    stralucite in aceasta privinta; la fel cum trebuie contabilizat si
    ca Traian Basescu a acuzat toti ministrii de Interne “de la Rus
    incoace” pentru ca ar fi asistat la cresterea influentei
    interlopilor in structurile de conducere ale politiei.

    Punerea in practica a restructurarii pe care presedintele a cerut-o
    pentru anul care urmeaza merita urmarita, mai ales ca nici in
    familia Basescu relatiile cu lumea interlopa nu sunt chiar
    necunoscute (vezi legatura dintre Mircea Basescu si Sandu Anghel,
    zis Bercea Mondialu’) si orice incercare de destructurare a unor
    astfel de retele nu se poate face decat cu mari costuri de
    imagine.

  • Toti pentru Scott Pilgrim

    Dupa ce a inventat romcomzom-ul (un tort delicios cu straturi de
    comedie, film romantic si film cu zombie) in “Shaun of the Dead” si
    s-a aventurat la fel de amuzant in lumea thrillerelor politiste cu
    “Hot Fuzz”, Edgar Wright exploreaza acum lumea liceenilor, a
    supereroilor (sau a baietilor rai) si a jocurilor video cu “Scott
    Pilgrim vs. The World”, ecranizarea unei serii de romane grafice
    semnate de Bryan Lee O’Malley.

    Poate ca descrierea cea mai buna a filmului a fost oferita de
    Kevin Smith, regizorul scandaloaselor (la vremea lor) “Clerks” si
    “Chasing Amy”: “Spectatorii n-or sa stie ce naiba i-a lovit”. Exact
    asta e senzatia lasata de extravaganta aventura a lui Scott
    Pilgrim, un surprinzator melanj de umor si aventura ambalat in
    efecte speciale imprumutate din unele dintre cele mai populare
    jocuri ale tuturor timpurilor.

    Michael Cera se intoarce la rolurile sale de tocilar (oare n-a
    venit vremea ca actorul de 22 de ani sa se maturizeze si, o data cu
    el, si repertoriul sau?) pentru a-i da glas lui Scott Pilgrim, un
    simpatic pierde-vara al carui statut de chitarist al unei trupe
    rock pe nume Sex Bob-omb il face foarte popular printre liceene.
    Chiar daca o are ca prietena pe energica Knives Chau, al carei
    entuziasm dezlantuit i se pare in orice caz cam enervant, Scott se
    lasa vrajit de Ramona, o misterioasa aparitie cu par violet si calm
    imperturbabil, de care se indragosteste fara speranta. Interesul
    Ramonei il ia pe nepregatite pe Scott, doar ca in curand isi va da
    seama ca, pentru a ramane alaturi de femeia vietii lui, trebuie sa
    se lupte (sa-i invinga de fapt) pe toti fostii super-iubiti ai
    acesteia.

    Suna ciudat? Chiar si este, iar “Scott Pilgrim impotriva
    tuturor” intra de la primele cadre in grupul de filme indraznete,
    de o creativitate debordanta, care trebuie vazute dupa ce tragi
    bine aer in piept, caci te asteapta un suvoi de poante, atat de
    limbaj, cat si vizuale. De fapt poantele sunt atat de multe, incat
    o a doua vizionare nu e doar justificata, ci aproape obligatorie,
    daca vrei sa savurezi toate glumele in doi peri, comentariile acide
    si reactiile extreme ale personajelor. Pe langa posibilitatile fara
    limite date de un subiect in care eroul trebuie sa lupte cu sapte
    super fosti iubiti, fiecare cu super-puterea sau super-abilitatea
    sa, “Scott Pilgrim” este plin de omagii sau trimiteri la o multime
    de filme mai mult sau mai putin cunoscute, de la “Matrix” la seria
    X-Men. Pentru cinefilul convins, vanarea si recunoasterea acestora
    va veni cu satisfactia unei goane dupa comori din copilarie.

    Nu mergeti la “Scott Pilgrim” cu supereroi in minte sau
    asteptandu-va la efecte speciale de ultima generatie, pentru ca
    veti fi dezamagiti. Ne putem gandi la film ca la un film cu
    supereroi, ultra-independent, cu efecte speciale inspirate de
    jocurile video pe care poate le-am jucat si noi acum un deceniu sau
    doua, inainte sa apara consolele portabile. Puterea lui Scott sta
    in replici si in atmosfera jucaus-serioasa pusa la cale de
    scenografi si ajutata din plin de interpretarile mucalite ale
    actorilor. Daca Michael Cera nu mai impresioneaza in rol de “geek”
    (nu dupa “Juno” sau “Superbad”, caci in rolul lui Scott Pilgrim se
    potriveste perfect), adevarata revelatie se dovedeste Mary
    Elizabeth Winstead, in rolul imperturbabilei Ramona. Bineinteles,
    Winstead are in urma o lunga serie de roluri notabile, printre care
    si cel din “Deathproof” al lui Tarantino, dar in “Scott Pilgrim”
    dovedeste ca e de urmarit. Daca filmul lui Edgar Wright arata ca
    actrita poate fi expresiva fara ca macar sa ridice un deget, cu
    totul altfel stau lucrurile cu “The Thing”, prequelul la horror-ul
    cult al lui John Carpenter din 1982: acolo Winstead va avea de
    infruntat nu doar frigul Antarcticii, ci si o periculoasa creatura
    extraterestra.

    Farmecul lui “Scott Pilgrim” rezida si in menajeria “fostilor”,
    printre care veti vedea mai multi actori mai bine cunoscuti decat
    interpretii personajelor principale. Unul dintre ei este Chris
    Evans, de vazut la anul in “The First Avenger: Captain America”,
    asta dupa ce si-a incercat mana (de supererou) si in cele doua “Cei
    patru fantastici”. Altul este Brandon Routh, cel mai recent
    Superman, aici mortal (poate niste ghilimele ar fi fost necesare)
    in rolul unui supererou vegetarian. Cat despre un al treilea
    inamic, nu vrem sa dam spoilere, dar s-a implicat hotarator in
    seria de animatii cu Tinker Bell. Cu atatia supereroi si super
    fosti in preajma, mai e nevoie de vreun argument ca sa vedem cum se
    ridica “tocilarul” Michael Cera deasupra tuturor?

    Extravagantele vizuale si avalansa de gaguri nu fac decat sa
    confirme un lucru, de care spectatorul fara false asteptari isi va
    da seama din primele minute ale filmului: “Scott Pilgrim impotriva
    tuturor” este probabil cea mai placuta surpriza de avut anul acesta
    la cinema.

  • OTP Bank: Nu asteptam o ameliorare a situatiei creditelor restante inainte de a doua jumatate a lui 2011

    “Situatia macroeconomica din Romania ramane nefavorabila,
    deficitul bugetar va depasi plafonul initial de 6,8%, atingand in
    acest an 7%, iar Guvernul este sub presiune constanta din partea
    Parlamentului si a opiniei publice din cauza masurilor de
    restrangere bugetara”, se arata in raportul preliminar al grupului
    OTP cu rezultatele financiare la noua luni.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, noteaza autorii raportului,
    mentionand ca singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura
    “totusi” refinantarea datoriilor Romaniei.

    OTP considera ca, daca deteriorarea portofoliului de credite s-a
    legat in 2009 de majorarea provizioanelor de risc si de situatia
    economica marcata de somajul in crestere, anul acesta in prim-plan
    a fost cursul valutar. “Aceasta s-a vazut si in cazul creditelor
    ipotecare din Ungaria, in conditiile unui curs volatil al
    forintului, ca si in cazul Romaniei, unde atat situatia macro
    dezamagitoare, cat si deprecierea leului si-au spus
    cuvantul.”

    In ciuda “imbunatatirii conditiilor macroeconomice in toate tarile
    unde OTP opereaza, cu exceptia Romaniei”, deprecierea forintului a
    dus la degradarea calitatii portofoliului de credite, ceea ce a
    facut necesara la nivelul grupului constituirea unor provizioane de
    risc de 204 miliarde de forinti in primele noua luni (peste 740
    mil. euro), cu 12% mai mari decat in aceeasi perioada a lui
    2009.

    OTP BANK ROMANIA, PE PIERDERE

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. O astfel de evolutie negativa nu a putut fi
    contracarata de performanta profitului operational, care a crescut
    cu 36% fata de aceeasi perioada din 2009, la 6,6 miliarde de
    forinti.

    Totusi, desi calitatea portofoliului de credite s-a inrautatit pe
    parcursul anului, in special din cauza creditelor catre companii in
    trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in trimestrul al
    treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de zile, de 9,6%,
    ramane mai buna decat media la nivelul grupului. Cresterea rapida a
    depozitelor a dus, de asemenea, la scaderea cu 32% a raportului
    dintre credite si depozite, la 287%. “Mediul economic defavorabil
    creste riscul unor noi dezechilibre in urmatoarele trimestre, insa
    conducerea bancii incearca sa contracareze aceasta printr-un
    control stringent al costurilor si prin rationalizarea in
    continuare a numarului de angajati.”

    Provizioanele pentru posibile pierderi s-au majorat cu 190%, la
    10,75 miliarde de forinti (peste 36 mil. euro), in timp ce
    cheltuielile de operare au scazut cu 1%. Activele au crescut cu 8%,
    la 393,8 miliarde de forinti.

    Banca noteaza, de asemenea, ca la majoritatea filialelor din
    strainatate, inclusiv in Romania, veniturile din comisioane si
    dobanzi au crescut. In cazul OTP Bank Romania, venitul net din
    dobanzi a crescut cu 12%, la 13 miliarde de forinti, iar cel din
    taxe si comisioane cu 24%, la 1,83 miliarde de forinti.