BusinessMagazin

Blog

  • Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%

    Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
    preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
    nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
    chiar au scazut cu 0,34%.

    Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
    s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
    legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
    uleiul (1,04%).
    Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
    combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
    cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
    scumpirilor.

    Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
    s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
    în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
    între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
    investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

    Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
    ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
    12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.

    BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
    prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
    plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
    parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
    din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
    majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.

    “Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
    presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
    materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
    importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
    4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
    efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.

    Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
    a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
    Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
    2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
    precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%).

  • La cate miliarde de euro a evaluat Romania tezaurul de la rusi

    El a anuntat ca marti, 12 aprilie, va lansa o noua editie a
    volumului sau, “Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei de la
    Moscova”, imbogatita cu noi documente. La acelasi post tv, Mugur
    Isarescu a declarat ca fiecare guvernator al BNR face, la
    instalarea in functie, un “legamant”: ca va depune toate eforturile
    pentru a incerca sa repatrieze Tezaurul trimis la Moscova.ml a
    prezentat, in premiera, dosarul Tezaurului, in care sunt incluse
    toate actele prin care 93,4 tone de aur fin, dar si alte valori
    materiale si culturale, au fost preluate de catre autoritatile
    Rusiei, de la mai multe institutii romanesti. Printre acestea, se
    numara Banca Centrala, Academia Romana, CEC-ul si Casa Regala.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc: Cele 9,84% din OMV Petrom nu vor fi vandute sub pretul din 2004 pentru intregul Petrom

    “Din vanzarea celor 9,84% actiuni vom obtine un pret mai mare
    decat a obtinut Nastase pentru vanzarea intregului Petrom de
    atunci, 600 milioane de euro. Pe bursa poate veni oricine, dar nu
    va fi vandut, pachetul asta mic, de 9,84%, sub pretul de vanzare a
    Petrom-ului, de 600 milioane euro. Daca nu, nu se vinde! Pentru ca
    nu accept smecherii pe ceea ce inseamna averea publica, pe ceea ce
    inseamna avutia noastra”, a spus Boc, duminica, la emisiunea “Dupa
    20 de ani” de la ProTV.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Autostrada soarelui a intrat in faza “taurului luat de coarne”. Emil Boc transmite Ministerului Transporturilor “felicitari”

    Duminica, Emil Boc a declarat, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de
    ani” de la ProTV, ca ministerul Transporturilor a decis sa ia
    “taurul de coarne”. “Se pare ca Ministerul Transporturilor a luat
    taurul de coarne – si pentru asta eu ii felicit, ca nu mai stau in
    aceasta lancezeala, sa negocieze la nesfarsit cu un constructor
    care nu isi face treaba si nu intra in termene – sa rezilieze
    contractul. Si atunci, probabil, ca va fi o intarziere pe un anumit
    tronson din aceasta autostrada”, a spus premierul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Unplugged

    S-a intamplat nu demult in Georgia, undeva pe langa granita cu
    Armenia. O femeie in varsta de 75 de ani care-si castiga modesta
    existenta adunand materiale reciclabile (in special cupru) a dat
    peste un cablu subteran si se pare ca n-a ezitat prea mult sa puna
    cazmaua de-a curmezisul si sa apese cu putere. Dezamagire: nu era
    cupru, era fibra optica. Avea sa afle mai tarziu, la sediul
    politiei, ca tocmai
    deconectase de la internet cam 90% din Armenia, o mare parte din
    Georgia si unele zone din Azerbaidjan. Un sabotaj involuntar,
    pentru care faptasa risca trei ani de puscarie. Cateva televiziuni
    au ilustrat evenimentul cu imagini de la sediul unei agentii de
    stiri din Erevan, unde reporterii priveau uluiti monitoarele
    devenite inutile. Dupa circa cinci ore conexiunea a fost
    restabilita, presa internationala a poreclit-o imediat pe biata
    femeie “the spade hacker” (hacker cu harletul) si toata intamplarea
    s-a inscris in zona faptului divers.

    Dincolo de aspectul anecdotic, m-a socat cat de fragil poate fi
    acest edificiu pe care se bazeaza din ce in ce mai mult afacerile
    si viata noastra de zi cu zi. Tot conceptul initial al internetului
    – bazat pe principiul “no single point of failure” – pare sa se fi
    pierdut undeva pe parcurs. Poate ca tarile din Caucaz nu au o
    infrastructura suficient de dezvoltata, dar usurinta cu care a fost
    deconectat Egiptul in timpul revoltelor ne-a pus in situatia sa ne
    intrebam cat suntem de dependenti de marea retea si ce s-ar
    intampla daca dintr-o data n-ar mai functiona, fie si doar pentru
    cateva ore. Pentru mine ar fi probabil prilej de lungi plimbari,
    dar pentru industrii intregi ar fi o catastrofa, ca sa nu mai
    vorbim de sectorul administrativ, de asistenta medicala si de
    atatea altele. Pe de alta parte, la nivel individual, dependenta de
    media in general si internet in particular a ajuns la cote de-a
    dreptul patologice. Huffington Post relateaza cateva cazuri aproape
    incredibile: un copil s-a inecat in cada in timp ce mama sa a uitat
    de el fiind prinsa intr-un joc de pe Facebook (Café World), o alta
    si-a ucis bebelusul pentru ca a intrerupt-o din FarmVille (alt joc
    de pe Facebook), in vreme ce un cuplu coreean a fost condamnat
    pentru ca si-a lasat copilul sa moara de foame, in timp ce ei
    ingrijeau un copil virtual intr-un joc video. Oribil.

    Desigur, sunt cazuri extreme, insa studii recente au relevat ca
    si pentru tinerii normali din ziua de azi dependenta de media
    devine o problema cu implicatii mai profunde decat par la prima
    vedere. Proiectul “The World Unplugged” condus de International
    Center for Media & the Public Agenda, in colaborare cu 11
    universitati, a ajuns la concluzia ca, desi nu poate fi
    diagnosticata clinic, dependenta de media provoaca efecte cat se
    poate de reale, printre care anxietatea si depresia.

    Studiul a cuprins aproape 1.000 de elevi si studenti din zece
    tari de pe toate continentele (de la unele foarte dezvoltate,
    precum SUA si Marea Britanie, pana la unele precum Tanzania),
    carora li s-a cerut sa renunte o zi la orice contact cu media,
    pentru ca apoi sa-si descrie experienta. A rezultat un volum de
    texte cam de dimensiunea romanului lui Tolstoi “Razboi si pace”,
    care i-a surprins pe cercetatori prin omogenitate: tiparele
    comportamentale sunt identice, indiferent de zona. Ratele de esec
    (cei care n-au putut rezista 24 de ore) au fost diferite, cu un
    maxim de 23% in Argentina, dar descrierile starilor si ale
    sentimentelor incercate sunt similare si foarte edificatoare. “M-am
    simtit ca si cum mi s-ar fi luat tot ce stiam”, spune cineva din
    Slovacia. “Mi s-a parut o tortura”, scrie altcineva. “Am simtit ca
    innebunesc.” Panica, singuratate, izolare, disperare – cam acestea
    se regasesc cel mai des. “Cand am scos cablul ethernet mi s-a parut
    ca deconectez un sistem de mentinere a vietii”, este poate cea mai
    dramatica observatie.
    Din tot acest material brut au rezultat grafice, tabele si un set
    de concluzii interesante. Pentru tineri, media, in special
    telefoanele mobile, au devenit efectiv extensii ale propriei
    persoane (confirmand astfel enuntul lui McLuhan). De interes este
    ca si faptul ca isi construiesc “branduri” diferite pentru diferite
    canale si diferite grupuri. Termenul “stire” s-a extins si asupra
    comunicarii interpersonale, iar “cautarea stirilor” e de domeniul
    trecutului: stirile ii cauta pe ei.

    Am petrecut vara trecuta o saptamana “unplugged” intr-un sat de
    munte. Admit ca telefonul nu l-am inchis, dar nici nu l-am folosit.
    Am supravietuit si chiar m-am simtit bine. Poate ca stirile m-au
    cautat, dar nu m-au gasit.

  • Cultura tacerii

    Face parte din segmentul de cultura urbana cu care rezonez cel
    mai bine, mica doza de inventivitate si energie creativa cheltuite
    de cineva care nu asteapta vreo rasplata – asta in cazul in care
    zambetul meu si al altor trecatori nu este deja un mare castig. Ce
    vedeti este modul in care artistii anonimi care sunt autorii
    acestor grafitti-uri s-au gandit sa il omagieze pe Emil Cioran,
    nascut pe 8 aprilie in urma cu 100 de ani. Au facut un desen
    inteligent, au scris Cioran 100, au umplut trotuarul de pe
    Bulevardul Dacia, intre Institutul Francez si Piata Romana, o
    legatura simbolica intre Franta unde a ales filozoful sa traiasca
    si Romania renegata de tristul ganditor.

    Mi s-a parut cel mai frumos lucru cu care m-am intalnit in
    ultima perioada, o dovada ca mai exista oameni pentru care cultura
    mai inseamna ceva. Inainte de a pleca sa fac fotografiile am citit
    un comentariu al colegei mele de la Mediafax Indira Crasnea despre
    situatia manscriselor si documentelor personale ale lui Cioran
    scoase la licitatie saptamana trecuta. Ministerul Culturii si
    Institutul Cultural Roman si-au declinat competentele – nu
    participa la licitatie, nu pot si nu au facut demersuri. “Mai rea
    decat uitarea este indiferenta. Mai rea decat saracia sunt
    ignoranta, ingratitudinea si, judecand din perspectiva statului,
    impotenta institutionala. Cu filosoful singuratic din Cartierul
    Latin, prima sa patrie a fost cam meschina. Are o modesta casa
    memoriala in Rasinari(i) copilariei sale. Manuscriselor licitate
    intr-un hotel parizian le-ar fi stat bine si firesc acolo,
    intregind fericit spiritul locului. Dar cine mai plateste, azi,
    pentru bine si firesc?”, spune colega mea si nu pot sa nu ii dau
    dreptate.

    Ulterior, Consiliul de Administratie al TVR a decis sa participe
    la licitatie, dar acesta deja nu mai este subiectul meu. Subiectul
    meu este indiferenta, o cultura a tacerii pe care o respectam, voit
    sau nu, lucrurile despre care credem ca nu ne intereseaza, nu ne
    ating, nu ne pasioneaza. Cioran nu aduce nici voturi nici venituri
    la bugetul statului, de ce ar trebui sa se intereseze cineva de el?
    Si ce sa faca o institutie cu hartoagele unui filozof nebun care
    si-a renegat natia? Cioran, documentele si licitatia, dar si
    discretia cu care este tratat centenarul Cioran sunt un bun exemplu
    despre ce inseamna cultura tacerii, chiar daca nu cel mai
    reprezentativ.

    Ganditi-va de cate ori v-ati intalnit cu urmatoarea situatie:
    discutie pe o tema data, fotbal sa zicem. Goluri, galerii, tactici
    de joc, drepturi de televizare, cluburi, bani pentru jucatori, bani
    pentru finantatori, subiecte fascinante pentru un absolut
    necunoscator al sportului-rege, asa cum sunt eu. Discutia ajunge la
    influenta vreunui personaj dubios si actiunile acestuia si aici se
    termina distractia – fiecare participant la discutie ia un aer
    cunoscator, mormaie ceva de genul “..a, ala!?” si gata, distractia
    se termina pentru ca intervine discretia aceasta de neinteles.

    Situatia poate fi extrapolata la jocuri politice, influente in
    economic, jocuri de culise in privatizari sau decizii luate aiurea,
    in pripa sau gresit, dar care afecteaza multi oameni. Si nu se
    discuta la modul serios despre astfel de situatii, despre cum se
    fura in Romania cu legea in mana, despre dedesubturile
    intoxicarilor din presa, despre viitorul unui tari in care bolnavi
    in stadiu terminal sunt abandonati, iar femeile nasc prin
    closete.

    Despre planurile de dezvoltare ale unui stat in care, imi permit
    sa atentionez pe cine o fi interesat, nu putem fi toti
    exportatori.

    Despre hotie, prostie, nepricepere, indolenta si nepasare.
    Despre Cioran, care, renegandu-ne, ne ofera dimensiune.

    Nu se discuta despre elefantul aflat in magazinul de
    portelanuri, pe care il vede toata lumea si despre care toti stiu
    ca va porni curand si va face praf magazinul.

    Cand linistea este norma, apar dezinteresul, nepasarea, credinta
    ca diferentele de opinie sunt daunatoare sau incorecte. Toata lumea
    are astfel de probleme; revista germana Spiegel are un articol
    trist despre cultura tacerii practicata la TEPCO, compania de
    electricitate care detine centrala de la Fukushima. Nu este
    vinovata compania pentru un cutremur de noua grade sau pentru valul
    tsunami, dar este vinovata pentru falsificari de documente,
    folosirea unor instrumente de masura defecte, omiterea raportarii a
    29 de accidente care au avut loc in anii ’90. Toate acestea trebuia
    discutate, analizate, asumate si poate astazi efectele cutremurului
    ar fi fost mult atenuate.

    Pentru a fi clar, cand spun discutii, nu ma gandesc la presa,
    televiziune sau discutii la bere, intre prieteni. Daca nu
    intelegeti, cumparati-l pe Cioran.

  • Primele imagini cu valurile uriase care au lovit centrala de la Fukushima

    Aproximativ 80.000 de persoane care locuiesc pe o raza de 20 de
    kilometri in jurul centralei avariate in cutremurul urmat de
    tsunami din 11 martie au fost obligate sa evacueze zona, lasand
    totul in urma lor. Multi agricultori din prefectura Fukushima au
    fost nevoiti sa intrerupa comercializarea legumelor si a laptelui
    din cauza nivelului ridicat de radioactivitate provenit de la patru
    dintre cele sase reactoare ale centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bani scurtcircuitati sau cum a fost Romania anului 2010 pentru Banca Europeana de Investitii

    Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
    de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
    Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
    austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
    imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
    ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
    sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
    Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
    euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
    parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
    dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
    aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
    indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
    reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
    retelei de energie electrica si constructia unui depozit
    logistic.

    Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
    contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
    pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
    valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
    noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
    trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
    precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
    Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
    pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
    despre redresarea economica a Romaniei.

    “Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
    obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
    oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
    in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
    energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
    cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
    mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
    industriale.

    Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
    Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
    ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
    se va ameliora.

    Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
    pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
    fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
    de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
    proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
    pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
    intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
    imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
    euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.

    Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
    pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
    19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
    imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
    finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
    se va inscrie sau nu pe acest trend.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conduce una dintre cele mai mari fabrici de cash din Romania. Ce planuri are Gheorghe Benea pentru Loterie?


    Din biroul aflat la etajul sase al cladirii in care se afla
    sediul central al Companiei Nationale Loteria Romana, la
    intersectia unor stradute inguste, in apropiere de Piata Unirii,
    Gheorghe Benea nu vede pe fereastra altceva decat blocuri si masini
    parcate inghesuit si haotic. Ar fi de asteptat sa fie cu totul
    altfel, dar omul care are pe mana una dintre cele mai puternice
    fabrici de cash din economia romaneasca nu pare sa fie foarte
    deranjat de acest lucru. Pentru ca, de obicei, nici n-are prea
    multa vreme sa admire peisajul.

    Cand a preluat pozitia de presedinte al companiei de stat, la
    inceput de 2009, inlocuind-o pe Liliana Minca, Benea visa sa
    conduca Loteria ca pe firma privata. “S-a dovedit a nu fi chiar
    atat de simplu”, spune acum managerul in varsta de 57 de ani intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin. Insa nu pentru ca ar fi mai greu de
    coordonat ca orice alta companie, ci pentru ca orice pas presupune
    multa birocratie, iar miscarea angrenajelor pentru o decizie cat de
    mica este atat de greoaie incat timpul pana la realizare poate
    ajunge sa se masoare in luni, daca nu chiar ani. Un timp pe care
    Benea nu pare foarte dispus sa-l accepte, pe de-o parte pentru ca
    uneori este mai fezabil sa renunti la un proiect decat sa astepti
    sa fie pus in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca mandatul sau
    se incheie peste doi ani si planurile pe care le are pentru Loterie
    incap cu greu in acest interval: “In momentul in care vorbesti de
    un brand national, te astepti ca lucrurile sa mearga ca unse. Dar
    vorba <in afara e vopsit gardul si inauntru leopardul> se
    potriveste in multe privinte”.




    BILA 17
    N-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. Dupa 21 de ani
    in diverse pozitii de conducere in fabrici de celuloza si hartie
    din tara, Gheorghe Benea a fost fortat sa-si schimbe punctul de
    vedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Orice
    afacere se concentreaza pe maximizarea profiturilor, insa, pentru
    Loteria Romana, mai importante

    s-au dovedit a fi veniturile care ajung la jucatori sub forma de
    premii sau la stat prin contributii la buget, chiar si cu pretul
    diminuarii profitului, la nevoie. “Recunosc, mi-am nuantat destul
    de mult opinia si obiectivele pe care le aveam la inceput”, spune
    Benea, mai ales acum, in contextul crizei.




    Sa conduci una dintre companiile cu cei mai multi bani
    lichizi din economie, o adevarata masinarie de cash intr-o piata in
    care patru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere,
    nu este insa deloc putin lucru. In fond, expresia “cash is king”
    este cat se poate de adevarata, iar multi manageri si antreprenori
    sunt dispusi la aproape orice pentru a asigura lichiditati, de la
    restructurari, schimbari in portofoliul de produse sau diminuare a
    costurilor si pana la adaptarea strategiei in ansamblu la noile
    conditii de piata. “Loteria sta pe multi bani lichizi si nu are
    probleme din acest punct de vedere. Este asadar o sursa importanta
    de cash pentru bugetul de stat si sustinuta prin masuri
    corespunzatoare”, spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu
    legaturi in lumea politica (a fost membru PSD si actual PDL), care
    nu cauta sa epateze nici prin tinuta si nici prin biroul care, in
    afara de dimensiuni, nu tradeaza cu nimic pozitia pe care o detine
    in cea mai ravnita afacere a statului roman. De altfel, un singur
    obiect lasa de inteles cu ce anume se ocupa managerul, o bila de
    loterie cu numarul 17, ziua sa de nastere si un numar care pana
    acum i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou in preajma
    aniversarii si care si-a gasit de atunci loc pe biroul sau.




    Ce-i drept, n-a fost ferita de criza nici Loteria, cu
    toate ca se spune ca, in vremuri dificile din punct de vedere
    economic, cel mai bine o duc jocurile de noroc si bauturile
    alcoolice. Problemele au inceput abia anul trecut, cand mediul
    privat era deja puternic afectat de probleme financiare, dar cand
    apareau si primele semne de revenire. “2009 a fost un an de varf
    pentru companie, iar 2010 a adus intr-adevar venituri mai mici,
    insa, printr-o politica prudenta de cheltuieli, profiturile s-au
    mentinut la un nivel constant”, spune presedintele Companiei
    Nationale Loteria Romana.