Blog

  • Zi neagră pentru bancherii de pe Wall Street: a fost publicată legea care ar putea interzice tranzacţiile ce le aduc bonusuri de milioane de dolari

    Americanii îşi vor putea spune părerea cu privire la această lege până pe 13 ianuarie 2012. Perioada este mai lungă decât era aşteptat şi ar putea creşte presiunea asupra autorităţilor privind modificarea unor articole ale legii. Banca centrală americană consideră însă că guvernului îi va fi greu să identifice tranzacţiile în nume propriu pe care le fac băncile şi care vor fi interzise de lege. “A trage o linie între ce este interzis şi ce este permis implică de multe ori diferenţe subtile care sunt greu de descris pe larg în legislaţie şi greu de evaluat în practivă”, conform Fed. Legea Volker, numită astfel după fostul preşedinte al Fed Paul Volker, intenţionează să împiedice repetarea unei crize financiare precum cea din 2007-2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a retrogradat sectorul bancar spaniol

    Agenţia a revizuit profilul de risc al sectorului bancar spaniol de la nivelul 3 la 4. Sistemul de evaluare al S&P include 10 grupe, ultimul nivel fiind cel mai riscant.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Complot împotriva ambasadorului saudit la Washington: Doi iranieni au fost inculpaţi

    Manssor Arbabsiar şi Gholam Shakuri sunt acuzaţi de participare la acest complot “condus de elemente din cadrul Guvernului iranian”, a declarat Holder într-o conferinţă de presă. Manssor Arbabsiar, care dispune de dublă naţionalitate, americană şi iraniană, a fost arestat la 29 septembrie pe aeroportul Kennedy din New York şi va trebui să compară în faţa unui judecător din Manhattan în cursul zilei de marţi, a precizat Departamentul Justiţiei într-un comunicat. El riscă închisoarea pe viaţă. Gholam Shakuri nu a fost însă arestat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Club BM: Codul Muncii – radiografia de patru luni

    BUSINESS MAGAZIN: La scurt timp după ce au fost introduse modificările din Codul muncii, vrem să vedem cum au influenţat acestea activitatea departamentului de resurse umane din companii, cât de mult au uşurat sau, dimpotrivă, au îngreunat munca directorilor de HR, dar şi cum au influenţat relaţia angajatorilor cu angajaţii. Cât de binevenite au fost aceste modificări?

    GABRIELA IVAŞCU, HALCROW: A fost mai multă publicitate decât beneficii propriu-zise. Mai este un aspect: foarte multe dintre modificări au venit pe un teren nepregătit, în special cele privind introducerea criteriilor de performanţă în contractele individuale de muncă. Mă întreb câţi dintre angajatori le aplicau dinainte şi câţi au reuşit să se conformeze cu obligaţia legală până la 20 mai.
    RODICA RAPCEA, REAL: Cred că este evident că în companiile în care se folosea un sistem de evaluare a fost ceva mai uşor şi impactul nu a fost atât de mare. O oarecare greutate ar putea-o reprezenta stabilirea acelor obiective anuale, care se pot modifica, după cum ştim, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă. Este adevărat că aceste modificări ne ajută şi în puţinele situaţii în care nu suntem mulţumiţi de performanţa angajaţilor. Modificările ar trebui să rezolve aceste situaţii, deşi, din punct de vedere legal, nu ştiu cât de uşor va fi să facem lucruri de acest gen.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR : Aţi făcut intern acest lucru sau aţi apelat la firme specializate? Clienţii noştri ne-au rugat să îi ajutăm să redacteze aceste criterii de evaluare a performanţei salariaţilor. Noi putem să le dăm anumite indicii, dar ele trebuie discutate intern cu celelalte departamente ale companiei şi redactate în funcţie de specificităţile fiecărei firme în parte.
    MIHAI ORĂŞEANU, NOERR: Este adevărat că până în acest moment nu putem vedea exact care va fi impactul acestor criterii de performanţă, însă, din punctul meu de vedere, cred că o să ne ajute foarte mult. Companiile vor observa un salt enorm pentru că fiecare salariat, în momentul în care se va lovi de aceste criterii de performanţă, îşi va da silinţa şi va încerca să se ridice la criteriile pe care dumneavoastră o să i le inseraţi în contractul individual de muncă. Cred că aceste măsuri sunt mai mult decât bune, în contextul în care ştim că şomajul începuse să crească în România, iar încercarea de a sensibiliza piaţa muncii va ajuta toate patronatele.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Mai este chestiunea procedurii de concediere pe motiv de necorespundere profesională. Iar aici, după cum ştim, este un alt vid legislativ, cu excepţia cazurilor în care este un contract colectiv de muncă la nivel de unitate în care este reglementată această procedură sau un contract colectiv la nivel de ramură. Noi am încercat pentru clienţii noştri să facem în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a prelua în această procedură de necorespundere profesională şi ideea evaluării pe criterii de performanţă. Ştiu că este o temă controversată: putem sau nu putem să le folosim? Cred că putem să încercăm măcar să le folosim şi, până la urmă, să vedem ce se întâmplă în instanţă. Dar în măsura în care nu mai există o procedură clară de necorespundere profesională în Codul muncii, putem încerca să facem acest lucru.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Aţi avut vreun proces pe rol?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Suntem şi noi la început. Cred că toată lumea este curioasă să vadă prima decizie pe necorespundere profesională sau pe o decizie de concediere colectivă.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Întrebare din practică: avem angajatul care a semnat acele criterii de performanţă şi la prima evaluare este sub nivelul aşteptărilor. Îl putem da afară pe motivul necorespunderii profesionale?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Da, dacă facem o procedură şi reglementăm acest lucru în regulamentul intern sau în contractul de muncă de la nivel de unitate.

  • Grecia va primi opt miliarde de euro în luna noiembrie de la FMI şi UE

    “Odată ce Eurogroup şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de 8 miliarde euro (5,8 miliarde euro din partea statelor membre şi 2,2 miliarde euro de la FMI) va deveni disponibilă, cel mai prbabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE. Tranşa de 8 miliarde euro face parte din programul de finanţare de 110 miliarde euro convenit în mai 2010. Inspectorii CE, FMI şi BCE au arătat că Grecia va rata ţinta de deficit din acest an, iar pentru a o respecta pe cea de anul viitor va fi necesară “implementarea decisivă” a măsurilor de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei a semnat cu Pedersen&Partners contractul pentru recrutarea de manageri

    “În următoarea perioadă, Pedersen&Partners Consulting va acorda Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri consultanţă de specialitate în alcătuirea caietelor de sarcini şi organizarea licitaţiilor prin care vor fi desemnate companiile de recrutare resurse umane, ce vor selecta candidaţii pentru posturile de manageri la companiile aflate în subordinea ministerului”, se arată într-un comunicat MECMA. Subsidiara din România a companiei daneze de executive search Pedersen & Partners a fost unul din ofertanţii pentru acest proiect, alături de Agenţia de Servicii Profesionale SRL şi asocierea dintre firma lui George Butunoiu Group SRL şi casa de avocatură Biriş Goran. Pedersen & Partners a fost înfiinţată în 2001 şi este una dintre cele mai mari companii de executive search din regiune. Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anvelopele de iarnă: Ce trebuie să ştii ca să nu iei amendă

    El a adăugat însă că este “incorect” să nu ne dotăm maşinile cu cauciucuri de iarnă. “Este important să nu fim surprinşi. Te poţi duce la cumpărături şi să fie soare, şi când ieşi poate să ningă”, a spus Zane. “Conducătorii auto care ştiu că îşi ţin maşinile în garaj, desigur că nu sunt nevoiţi să îşi cumpere cauciucuri de iarnă. Important este să evităm blocajele în trafic, nu amenzile”, a mai spus comisarul şef Marian Zane. Şi reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române (ARR) au confirmat că cei care nu circulă pe porţiuni dedrumuri cu zăpadă, polei sau gheaţă nu riscă sancţiuni dacă nu au cauciucuri de iarnă. Legislaţia care intră în vigoare pe 1 noiembrie prevede amenzi între 2.500 şi 4.000 de lei pentru cei fără anvelope de iarnă, şoferii riscând şi reţinerea certificatului de înmatriculare al automobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ajută FMI clinicile private

    “Am lucrat în sistemul bancar înaintea crizei financiare şi totul se întâmpla foarte repede. Diferenţa faţă de clinici e aceea că sistemul avea nişte reguli după care puteai juca. Aici regulile se schimbă odată cu peisajul”, spunea săptâmâna trecută Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, cu prilejul deschiderii unei noi clinici în preajma spitalului Colentina. Evoluţia pieţei din ultimii ani a făcut ca jucătorii să se adapteze din mers, iar strategiile nu au mai mers pe linia tradiţională, ci au devenit mai dinamice în funcţie de mişcările celorlalţi operatori. Cea mai recentă reconfigurare a traseului se datorează înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit căreia Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate “neesenţiale” să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private. Angajamentul e inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobat de Executiv la jumătatea lunii septembrie. Revizuirea se va face cu asistenţa Băncii Mondiale astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate în plus. “Pachetul de servicii medicale va avea multiple efecte asupra tuturor jucătorilor din piaţă”, spune Fady Chreih, director de dezvoltare al Regina Maria, care vorbeşte de o schimbare fundamentală a sectorului medical şi, mai important, de o schimbare comportamentală: pentru prima dată, oficial, românii vor conştientiza că serviciile medicale nu sunt gratuite. Chreih anticipează implicaţii sociale semnificative care se vor sedimenta în următorii ani: balanţa socială va fi dificil de păstrat între cei care trebuie să fie asiguraţi în continuare pentru că nu îşi vor permite să plătească pentru servicii sau medicamente şi bugetul alocat pentru sănătate.

    Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, susţine că liniile de business pe care compania le are în vedere sunt numeroase, dar toate se leagă de evoluţia pieţei. Evoluţia înseamnă şi faptul că, dacă ne uităm la sectorul de furnizare a serviciilor medicale private, se poate constata o aglomerare. Însă în contextul larg al reformei din sănătate, clinicile ar putea să nu mai pară atât de înghesuite. “Nu cred că există vizibilitate pentru că nimeni nu poate spune cum va arăta sistemul peste şase luni”, remarcă Bălan, care vede fenomenul în beneficiul jucătorilor privaţi. Totuşi, vizibilitatea redusă îi face pe toţi jucătorii să aibă o abordare antreprenorială – “în funcţie de modul în care se mişcă piaţa ai nişte planuri pe care le mai adaptezi, le mai modifici”. În general, lanţurile au pregătite şi aprobate investiţii pe care să le demareze, dar direcţiile sunt cumva îmbinate cu ce se întâmplă la nivel legislativ. Dincolo de spitalul pe care îl deschid în această toamnă, suedezii de la Medicover mai deţin un teren în nordul Bucureştiului unde ar urma să dezvolte un nou spital în următorii trei ani. Există însă o nuanţă: “În contextul unei pieţe foarte aglomerate, nu cred că este momentul lansării încă unui spital de mari dimensiuni”.

    Măsura impusă de FMI este privită drept o trecere la “normalitate” de către Mihail Marcu, preşedintele CA al MedLife. Avantajele măsurii sunt reducerea numărului vizitelor inutile la medic şi contribuţia la oficializarea unor plăţi şi, abia apoi, dezvoltarea serviciilor private. Marcu recunoaşte că serviciile medicale private au încă un potenţial mare de creştere, iar revizuirea serviciilor medicale sociale ar putea să încline orientarea oamenilor către privat. “Creşterea pieţei este susţinută şi de migrarea pacienţilor de la stat către privat, deoarece oamenii preferă, dacă tot plătesc pentru un serviciu medical, să primească un act medical de calitate, un timp de aşteptare redus la minim, să beneficieze de aparatură de ultimă oră şi de cei mai buni specialişti”, spune şeful MedLife. Specialiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad aşadar de acord că limitările impuse de stat ale accesului gratuit la medic vor impulsiona competiţia dintre operatorii privaţi, care se vor lupta să-şi câştige noi clienţi. Şi cum românii au ajuns la concluzia că sănătatea nu are preţ, când vor merge la medic sau vor alege o clinică, avantajele oferite de privat vor cântări mult mai greu. Estimările legate de valoarea pieţei serviciilor medicale private ţintesc către jumătate de miliard de euro în 2011. Piaţa nu a ajuns încă la maturitate, iar dovada a fost tocmai anul 2011, când în primele şase luni s-au deschis clinici şi spitale în valoare totală de o sută de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct. “Este adevărat că Bucureştiul reprezintă încă cea mai importantă piaţă pentru operatorii privaţi, însă nu neglijăm nici investiţiile la nivel local şi ţintim marile oraşe”, spune Mihail Marcu.

    Una peste alta, operatorii privesc în prezent cu atenţie înspre modul în care statul doreşte să modifice cadrul legislativ. După cum aminteşte Fady Chreih, orice modificare abruptă creează pe termen scurt “confuzie, frustrare şi haos birocratic”. Oficialii Regina Maria vorbesc de extindere pe două planuri: una extrem de vizibilă pentru toată piaţa, cea în care deschid centre noi şi una vizibilă pentru pacienţi, în care extind gama de servicii. “Nu toată lumea o duce bine în perioada asta, noi primim săptămânal cereri de achiziţii de la jucători mici, medii şi mari”, mai spune Chreih, care subliniază că într-o perioadă macroeconomică dificilă şi un sistem de sănătate care se modifică fundamental, turbulenţele sunt majore: “Dacă nu eşti jucător cu o amprentă mare în piaţă, e dificil să te menţii.”

  • Cauza morţii lui Steve Jobs a fost confirmată oficial

    Potrivit presei, autorităţile locale au confirmat luni că Steve Jobs a murit miercuri în casa sa din Palo Alto (la sud de San Francisco), din cauza unei tumori canceroase la pancreas. Nici o autopsie nu a fost realizată, iar cofondatorul Apple a fost înmormântat vineri într-un cimitir din apropiere, potrivit documentelor publicate pe Internet. Steve Jobs, decedat la vârsta de 56 de ani, lupta împotriva cancerului de mai mulţi ani. Mai multe surse au evocat luni organizarea unei ceremonii de omagiu pentru angajaţii firmei Apple. Evenimentul privat este prevăzut pentru 19 octombrie în amfiteatrul sediului companiei din Cupertino, în Silicon Valley (la sud de San Francisco).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ion Diaconescu a murit

    Fostul preşedinte al PNŢCD a fost externat în 3 octombrie din Institutul de Cardiologie “C.C. Iliescu” Fundeni. Ion Diaconescu spunea recent că s-a retras din viaţa politică, dar doar din activitate, nu însă şi în ceea ce priveşte dorinţele şi idealurile sale politice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro