Blog

  • Care sunt domeniile recomandate pentru investiţii personale?

    “Fiecare ar trebui să investească în domeniul în care are o transparenţă ridicată sau o competenţă sporită prin natura experienţei”, spune Robert Redeleanu, fostul director al Scandia Food. Transparenţa şi competenţa trebuie să fie însă atent măsurate, dat fiind că mediul economic extrem de volatil impune mai mult ca niciodată o viziune pe termen lung şi nicidecum pe termen scurt şi mediu. După cum observă Marius Popescu, directorul general al ING Pensii, situaţia actuală oferă şi oportunităţi de investiţii, în sensul unor evaluări atractive ale companiilor. Fireşte, acolo unde sunt preţuri mai mici şi randamente aşteptate mai mari, se află şi riscurile. Popescu recomandă o abordare echilibrată, care presupune atât investiţii în acţiuni – pentru că la un orizont de timp îndelungat nivelurile actuale de preţuri sunt atractive chiar dacă acceptăm o volatilitate sporită pe termen scurt -, precum şi în instrumente cu venit fix, preferabil în lei – pentru ca investitorul să aibă o componentă stabilă de venituri din investiţii. De asemenea, spune Popescu, investiţia unei părţi a portofoliului în mărfuri şi imobiliare, sub forma fondurilor de investiţii orientate spre aceste clase de active, are un rol important, în special ca protecţie împotriva resuscitării presiunilor inflaţioniste şi fluctuaţiilor dobânzilor. “Proporţiile de investire depind bineînţeles de profilul de risc al investitorului. Mi se pare foarte important să îşi asume doar riscuri pe care le cunoaşte şi înţelege şi mai ales cu care se simte confortabil pentru orizontul de timp de care dispune”, explică directorul ING Pensii.

    Dragoş Dinu, partener în cadrul companiei de consultanţă Link Resource, mizează pe un mix de titluri de stat româneşti în companii care au un fundament sănătos sau în cele din domeniul energiei şi resurselor şi depozite în diferite valute. Dinu crede că investiţiile speculative nu vor mai fi căutate în actualul context, cu excepţiile care confirmă regula şi care pot să apară. Iar imobiliarele ar putea fi un astfel de exemplu.

    Imobiliarele pot deveni totuşi o sursă bună de investiţii, spune Adrian Oltean, CEO al Flanco, în condiţiile în care piaţa este la un nivel extrem de scăzut, “poate minimal”. Cei care dispun de finanţarea necesară pot realiza acum achiziţii care să se dovedească profitabile pe termen lung. “Recomandăm un mix între investiţiile cu grad mai ridicat de lichiditate şi cele mai puţin lichide. Rămân interesante proprietăţile bine poziţionate, generatoare de venituri, prin închiriere, sau terenurile agricole”, spune Mirela Raicu, partener în cadrul companiei imobiliare Esop. De asemenea, aurul a fost şi rămâne o investiţie sigură şi din ce în ce mai profitabilă, după cum arată tendinţele ultimilor ani. Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an, aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul şi-a dublat valoarea. Totuşi, la nivel cantitativ cererea rămâne favorabilă metalului galben. “În plan personal sigur că aurul rămâne principala şi cea mai lichidă manieră de investiţie”, spune Marian Popa, managing director al companiei Endava. Popa nu vede alte domenii care să ofere câştiguri peste medie la capitolul investiţii. După el, perioada “tunurilor” a trecut, iar până ce economia mondială nu se va curăţa de “balastul enorm al finanţelor toxice realizate şi inventate va fi o migrare oportunistică constantă între diversele posibilităţi de investiţie”.

  • Niculae plănuia să-l preseze pe Geoană cu proteste a mii de oameni, pentru adoptarea unei hotărâri de guvern – INTERCEPTĂRI

    Procurorii anticorupţie redau, în rechizitoriul prin care Bunea Stancu şi Ioan Niculae au fost deferiţi justiţiei pentru corupţie, obţinut de MEDIAFAX, o interceptare din care reiese că patronul grupului InterAgro îl punea pe vicepreşedintele CJ Brăila să-i spună lui Mircea Geonă că mii de oameni sunt pregătiţi să vină să protesteze la Bucureşti.

    Concret, Niculae dorea, în martie 2009, adoptarea de către ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sârbu, a unei hotărâri de guvern, pe care oficialul nu o adoptase încă. La momentul discuţiei cu Bunea Stancu, Niculae arată că trebuie să fie purtate discuţii cu Mircea Geoană privind acest aspect şi că lui Geoană trebuie să i se spună că mii de oameni sunt pregătiţi să vină la Bucureşti pentru a protesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai periculoasă meserie din lume: expert în programul nuclear iranian – GALERIE FOTO

    – Mustafa Ahmadi Roshan, inginer chimist şi unul dintre adjuncţii directorului instalaţiei nuclear de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, în centrul Iranului, a fost ucis miercuri 11 ianuarie de explozia unei bombe magnetice plasată pe maşina sa în timp ce circula în apropiere de Universitatea Allameh Tabatabai, în partea de est a Teheranului. Atacul survine în plină criză între marile puteri şi Iran pe tema programului nuclear. Vicepreşedintele Mohammad Reza Rahimi a acuzat Statele Unite şi Israelul că se află în spatele acestui atentat şi a promis că asemenea acte nu vor opri “progresul” în acest domeniu.


    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>>>>

  • Bucureştiul, cu mai mulţi turişti străini decât Atena şi Milano

    Topul relevă declinul oraşelor europene pe fondul crizei datoriilor de stat, care a afectat turismul din zona euro, şi ascensiunea destinaţiilor turistice din regiunea Asia-Pacific, aflată în plin boom economic, potrivit unui top realizat de Euromonitor International.

    Bucureştiul se plasează la mijlocul clasamentului, depăşind oraşe precum Atena (locul 77, 1,7 milioane vizitatori străini, în scădere cu 7%), Munchen, Mexico City, Jakarta, Rio de Janeiro, Milano, Lisabona, Sao Paulo, Veneţia, Florenţa sau Washington DC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorel Hrebenciuc, Robert Negoiţă şi Sebastian Ghiţă, cercetaţi de DNA pentru spălare de bani

    În dosarul privind trimiterea în judecată a preşedintelui grupului InterAgro, procurorii arată în rechizitoriu că a fost constituit un nou dosar, în care urmează să fie cercetate infracţiunile de folosire a influenţei sau a autorităţii politice, fals în înscrisuri şi spălare de bani, fapte comise de Gheorghe Teodorescu, de la INSOMAR, alături de Viorel Hrebenciu, Robert Negoiţă, dar şi oameni de afaceri precum Sebastian Ghiţă şi Emilian Dinescu.

    Potrivit aceluiaşi document, a fost făcută şi o a doua disjungere, în acest nou dosar urmând să fie cercetaţi Ioan Niculae, angajaţi APIA şi angajaţi ai InterAgro, pentru fraudarea unor fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţiile imobiliare din Europa Centrală au urcat la 6 mld.euro. România reprezintă 5% din piaţă

    “Activitatea de investiţii în Europa Centrală a crescut substanţial în 2011, ajungând la 6,1 miliarde de euro investiţi realizate în principalele pieţe din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România. Această sumă este dublul celor 2,9 miliarde de euro învestiţi în Europa Centrală în 2010”, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. În România, volumul tranzacţiilor în 2011 a fost de 320 de milioane de euro, reprezentând doar 5% din totalul din regiunea analizată. Faţă de 2010, achiziţiile de active imobiliare de pe piaţa locală au crescut cu 32%, de la 241 milioane de euro. Astfel, România a avut cea mai modestă evoluţie a activităţii sectorului tranzacţiilor imobiliare, având în vedere că celelalte pieţe din regiune au raportat creşteri semnificativ mai mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl ajunge la 130 de magazine prin deschiderea spaţiului de la Bistriţa

    Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market. Lidl a avut în 2010 o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei.

  • Consumul din ţările UE în tranziţie va creşte până în 2016 cu 95 de mld de dolari pe an

    “Consumatorii din pieţele emergente vor avea o influenţă mult mai mare asupra creşterilor din economia globală în următorii cinci ani, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în consum, de la Vest către Est”, se arată într-un comunicat al MasterCard. Noul raport “Perspectiva asupra consumului şi crearea valorii în noua economie globală” estimează că, între 2012 şi 2016, pieţele emergente vor genera, în medie, un plus de 1,2 trilioane de dolari americani pe an, din cheltuieli de consum, în economia globală, în timp ce pieţele dezvoltate vor adăuga doar aproximativ 700 de miliarde de dolari. Pieţele în tranziţie – Belarus, Bulgaria, Cehia, Georgia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Ucraina – vor genera încă 95 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info