BusinessMagazin

Blog

  • Transportatorii: Petrom scumpeşte carburanţii ca să-şi acopere banii pentru amenda dată de stat

    OMV Petrom a majorat la 12 ianuarie, la o zi după ce a fost amendată de Consiliul Concurenţei, preţurile carburanţilor la toate sortimentele cu 9 bani pe litru. De la începutul acestui an, în mai puţin de 1 lună, compania a majorat preţul motorinei de 3 ori, ajungându-se la o creştere totala de 26 de bani/litru motorină, remarcă transportatorii.

    Din creşterea totală de 26 bani/litru motorină, UNTRR consideră că se poate justifica numai o creştere de 8 bani/litru, urmare a majorării accizelor începând de la 1 ianuarie. În condiţiile în care preţul petrolului pe piaţa internaţională este stabil, UNTRR consideră că diferenţa de 16 bani/litru reprezintă “o creştere nejustificată şi abuzivă a preţului motorinei, prin care compania OMV Petrom transferă asupra transportatorilor amenda care i-a fost aplicată de Consiliul Concurenţei – acesta fiind singura explicatie posibila a acestei majorări”.

    De asemenea, ca lider pe piaţa carburanţilor, OMV Petrom influenţează comportamentul celorlalţi actori importanţi de pe această piaţă precum Rompetrol şi Lukoil, care la rândul lor au crescut preţul motorinei cu până la 17 bani/litru în acest an. UNTRR atrage atenţia asupra impactului negativ în lanţ pe care distorsiunile de pe piaţa carburanţilor îl exercită asupra funcţionării celorlalte sectoare ale economiei naţionale, începând cu transporturile rutiere, continuând cu toate celelalte sectoare pe care acestea le deservesc, până la preţul final al produselor de pe raft.

    Trei ani de anchetă au dus Consiliul Concurenţei la decizia de sancţionare a şase companii de pe piaţa carburanţilor (OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL România Petroleum Products şi Lukoil România) cu cea mai mare amendă cumulată aplicată până acum de instituţie – 880,5 milioane de lei (205 mil. euro), pentru înţelegerile privind retragerea împreună de pe piaţă în perioada 2007-2008 a sortimentului de benzină nerentabil ECO Premium.

    Cea mai mare amendă a fost aplicată pentru OMV Petrom, ca iniţiator al înţelegerii – 3,2% din cifra de afaceri de 366,5 milioane de lei pe 2010. Consiliul Concurenţei a invocat drept dovezi e-mailuri schimbate între companii şi interceptate de instituţie în cursul controalelor făcute la acestea. Companiile au anunţat că vor ataca în justiţie decizia Consiliului, caz în care e posibil să treacă până la trei ani până să se pronunţe o decizie definitivă.

    Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală care promovează interesele transportatorilor rutieri, înregistrând peste 13.000 de membri – operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

  • Spionii viitorului: insecte dotate cu baterii (FOTO)

    Bateria ataşată permite alimentarea ataşamentelor robotice ce au fost fixate pe corpul insectelor. Reuşita a fost finanţată de aripa de cercetare a armatei americane, DARPA, constituind un pas înainte spre ziua în care insectele vor putea fi dotate cu aparate de înregistrare, senzori şi alte dispozitive electronice ce vor permite folosirea acestora ca mini-spioni.

    “Albinele au fost folosite pentru detectarea minelor şi a armelor de distrugere în masă. Programul nostru are ca scop conceperea de tehnologii care să permită preluarea controlului asupra locomoţiei insectelor, aşa cum hăţurile sunt necesare pentru a controla locomoţia cailor”, se explică pe site-ul DARPA.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Protestele antiprezidenţiale continuă. Sute de oameni au ieşit în stradă (VIDEO)

    În ultimele trei zile, în ţară au fost mai multe proteste iniţiate ca acţiuni de solidaritate faţă de doctorul Raed Arafat. Sâmbătă, proteste sunt în derulare în mai multe oraşe, respectiv Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Iaşi şi Craiova.

    La Cluj, protestatarii au cerut alegeri anticipate, au strigat “Demisia”, “Trădătorul!” şi l-au huiduit pe preşedintele Băsescu.

    Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri că va cere premierului să retragă proiectul legii sănătăţii dacă nimeni nu îl vrea, iar ministrul Sănătăţii a retras imediat actul, totuşi oamenii nu au încetat protestele. Nici apelul lui Raed Arafat prin care cerea oamenilor să nu iasă în stradă nu a avut succes.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Falsul Raed Arafat de pe Facebook şi luptele politice din jurul legii sănătăţii

    Politizarea a fost cu atât mai grosieră cu cât Raed Arafat însuşi a făcut apel la susţinătorii săi să nu transforme simpatia pentru el într-o luptă contra Cotrocenilor, după ce campania organizată miercuri de Antena 1 pe Facebook “contra desfiinţării SMURD” a degenerat, nestingherită, într-un cor de înjurături, ameninţări cu moartea la adresa preşedintelui Băsescu şi îndemnuri la “o nouă revoluţie” care să-l doboare de la putere pe acesta.

    Organizatorii au reuşit să strângă, în prima fază, peste 100.000 de “like”-uri speriindu-i pe naivi că trebuie să strângă numărul respectiv de “like”-uri de miercuri până joi, 12 ianuarie la ora 12, pentru că Parlamentul ar urma să dezbată şi să aprobe joi legea nouă a sănătăţii. “Cu 100000 putem încerca să influenţăm votul care se va da mâine în Parlament asupra legii care dă liber la privatizarea serviciilor de urgenţă”, scria miercuri în prezentarea campaniei. Promisiunea era că organizatorii vor merge cu “like”-urile la Parlament şi vor împiedica presupusa desfiinţare a SMURD, cu argumentul că în România o iniţiativă legislativă are nevoie de 100.000 de susţinători. Abia în cursul după-amiezii de joi, organizatorii au schimbat textul iniţial de prezentare a campaniei, lucru neremarcat însă de nimeni.

    A apărut chiar un fals Raed Arafat, care a fost luat în serios şi ridicat în slăvi de fanii inocenţi, în ciuda faptului că a postat pe contul său de Facebook sondaje vizibil în băşcălie, gen “vreţi să rămână SMURDU în România?”, mesaje absurde ca “Mâine voi decide împreună cu colegii mei viitorul sistemului medical din România” ori “Lumea îmi spune de ce nu candidez la preşedinţie?”. Falsul Raed Arafat a continuat să strângă admiratori şi mesaje de susţinere inclusiv după ce Antena 1 şi însuşi Raed Arafat cel real au atras atenţia că fostul şef al SMURD nu a avut şi nu are un cont pe Facebook.

    Focul luptei mediatice cu Arafat ca pretext a contribuit doar minor la clarificarea unor aspecte ale viitoarei legi în raport cu textul susţinut de comisia prezidenţială (de pildă, şeful CNAS, Lucian Duţă, a promis că nu va deschide pentru operatorii privaţi decât 10% din piaţa serviciilor de urgenţă şi că va apărea şi un studiu de impact al aplicării legii). Dar a ocultat atât dezbaterea serioasă a legii, cât şi luptele politice reale din jurul ei.

    Fruntaşii UDMR au dezavuat faptul că UNPR, micul aliat de strânsură al PDL, a fost cât pe ce să câştige teren şi în Sănătate, prin Tudor Ciuhodaru (ex-PSD, ex-UNPR, ex-PC), propulsat de Cotroceni peste capul ministrului Ladislau Ritli să “facă ordine” în sistemul sanitar. Demiterea lui Ciuhodaru de către Ritli, după doar două zile de “făcut ordine”, a marcat deci o victorie de imagine a UDMR, deşi Ciuhodaru nu i-a supărat cu declaraţiile sale lăudăroase numai pe politicienii din partidul maghiarilor.

    Nemulţumirile udemeriştilor sunt însă mult mai adânci, ţinând de legea sănătăţii însăşi, pe care ei sunt cei care au reuşit s-o întoarcă din drumul asumării răspunderii de către Guvern şi s-o restituie dezbaterii publice. Iar legea sănătăţii se adaugă la celelalte iniţiative prezidenţiale pe care UDMR le-a respins cu succes, demolând discret, dar eficient agenda PDL, partidul cu care sunt aliaţi la guvernare – modificarea Constituţiei în 2012, reorganizarea teritorială şi votul prin corespondenţă.

  • S&P a retrogradat 9 ţări din zona euro. Efectul pentru România: presiune pe costurile de finanţare în euro

    Florin Cîţu: “Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare”.

    Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru: “Mi se pare că agenţiile de rating încercă cumva să împingă ţările cu probleme către probleme şi mai mari. Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est, prin contagiune”.

    Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa: “Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar şi Moody’s sau Fitch. Dar dacă Franţa îşi pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenţie de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A”.

    S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă. Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda. Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Liderul Sanitas Covasna: În două-trei săptămâni se va reveni cu acelaşi text al legii sănătăţii

    “Se va retrage două-trei săptămâni, timp în care vor sancţiona oameni care s-au revoltat împotriva proiectului, după care se va reveni cu aceeaşi lege, dar puţin cosmetizată”, a spus Neagovici.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, la Cotroceni, că a cerut public premierului retragerea proiectului legii sănătăţii, pentru că o mare parte din public şi majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului. Ulterior, Guvernul a anunţat că ministrul de resort, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publică proiectul de lege, la solicitarea primului-ministru.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Organizatorii protestului contra desfiinţării SMURD, amendaţi cu până la 10.000 de lei

    în timpul acţiunii de protest “contra desfiinţării SMURD” nu au fost înregistrate incidente. Un singur bărbat a fost ridicat de jandarmi şi dus la secţia 17 de poliţie după ce a încercat să forţeze intrarea la Palatul Cotroceni. El nu făcea parte din grupul de protestatari.

    Oamenii au venit la Cotroceni, în marş din Piaţa Universităţii, unde s-au adunat în jurul orei 18.00, pentru a-l susţine pe Raed Arafat. Oamenii au scandat lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi împotriva guvernanţilor. Protestul nu a fost autorizat.

    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că iniţiatorii protestului, care au antecedente în organizarea de astfel de manifestări publice fără autorizaţie, vor fi identificaţi pe baza imaginilor video şi sancţionaţi conform legii pentru organizarea protestului.

    Mitinguri pentru susţinerea lui Raed Arafat au avut loc vineri seară şi în Braşov, Timişoara şi Sibiu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • Vaporul şi elicopterul. Morala conflictului dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat

    31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional “Pentru Merit” în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.

    Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: “fiind fonduri de buget de stat – e singurul loc unde era limitare în vechea lege – asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.

    De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: “Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat”.

    Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.

    Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.

  • Numărul şomerilor a crescut în decembrie cu peste 6.000. Ce judeţe au avut cea mai mare rată a şomajului?

    În ultima lună a anului trecut, rata şomajului a fost mai mare cu 0,06 puncte procentuale faţă de noiembrie şi mai mică decât cea din decembrie 2010 cu 1,75 puncte procentuale.

    La agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au fost înregistraţi până la sfârşitul lunii decembrie 461.013 de şomeri, cu 6.035 mai mult faţă de luna precedentă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro