BusinessMagazin

Blog

  • Lixandru, Senso Ambiente: ”În 2012 se vor debloca proiectele şi banii publici”

    Cea mai mare pondere a vânzărilor din acest an, pe segmentul obiectelor sanitare, a fost realizată de produsele pentru locuinţele rezidenţiale, incluzând proiectele de reamenajare. Doar 40% din vânzări au fost dedicate noilor dezvoltări imobiliare sau proiecte publice.

    Capitala a reprezentat pentru industria de obiecte sanitare de marcă aproximativ 50% din vânzările pe întreg anul 2011 ca valoare şi aproximativ 40% ca volum.

    Clienţii au urmărit cu mult mai multă atenţie “Consumatorul este mai atent, preferă să aştepte până prinde o ofertă sau o reducere pentru că ştie că în această perioadă există o presiune ridicată asupra producătorilor, ceea ce înseamnă că automat va primi discounturi mai mari fata de alţi ani”, spune Lixandru. Clienţii Senso Ambiente sunt persoane cu un venit net de peste 600-700 euro/lună.

    Referindu-se la tendinţele din anul 2011, Virgil Lixandru explică: “consumatorul ce dispune de un buget mediu preferă obiecte sanitare de marcă la preţuri accesibile. Totodată putem spune că în acest an consumatorul a devenit mult mai atent la servicile post vânzare cum ar fi serviciile de montaj şi instalare, precum şi cele de garanţie incluse în pachetele ofertelor noastre”, încheie oficialul Senso Ambiente.
    Despre 2012, Virgil Lixandru spune că “nu va fi foarte diferit în ce priveşte preferinţele şi obiceiurile de consum . Însă va aduce o creştere de aproximativ 5-10% pe segmentul de produse sanitare premium din categoria de preţuri medii şi joase. Acest lucru se va întâmpla mai ales datorită proiectelor din sectorul public.”

    Importator şi distribuitor cu peste şapte ani de experienţă pe piaţa obiectelor sanitare de marcă, Senso Ambiente este prezentă în peste 30 de oraşe printr-o reţea de 80 de distribuitori.

  • Cel mai mare cadou din lume

    Când Warren Buffett avea 20 de ani a studiat biografia titanilor în afaceri din Statele Unite ale Americii, de la J.P.Morgan la John D. Rockefeller şi Andrew Carnegie. A fost atras, în primul rând, de abilitatea lor de a acumula averi impresionante. Ce l-a intrigat a fost şi faptul că ei au devenit filantropi. Rockefeller şi fiul său, Rockefeller Jr., au donat milioane pentru vindecarea bolilor, au lansat campania revoluţiei verzi în agricultură şi au înfiinţat nenumărate programe artistice şi culturale. Carnegie a fondat primul sistem de biblioteci al ţării şi a înfiinţat prima sală de concerte, ghidându-se tot timpul după deja celebrele cuvinte “Omul care moare bogat, moare în ruşine”.

    Într-un fel sau altul, ne facem mereu idei despre cum avem de gând să procedăm dacă se întâmplă să devenim bogaţi, spune Buffett. Pentru mine s-a întâmplat la 20 de ani, când citeam ce au făcut alţii. În ultimul an, Buffett a dus filantropia la extrem şi a trasat o nouă revoluţie în lumea cadourilor. La lansarea Giving Pledge, din iunie 2010, un proiect comun fondat alături de partenerul şi prietenul său Bill Gates, Buffett a deblocat miliarde de dolari pentru cauze nobile. În scurt timp, The Pledge aducea în agenda publică o nouă temă de dezbatere – ce înseamnă suficient când e vorba de a dărui – şi a creat cea mai puternică mişcare filantropică din SUA de la faimosul Gospel of Wealth al lui Andrew Carnegie din 1889.

    The Pledge (Jurământul) este în esenţă o structură extrem de simplă: membri săi trebuie să fie miliardari şi să se angajeze să doneze jumătate din veniturile lor în fiecare an până la sfârşitul vieţii. Până în prezent, 69 de miliardari au aderat la organizaţie, reprezentând valoaric mai bine de 150 de miliarde de dolari în donaţii. Numărul este “mult peste” ce se aşteptau Gates şi Buffett, după cum spune cel din urmă. Donatorii aleg destinaţii şi cauze diverse pe care aleg să le sprijine: de la lupta împotriva cancerului, până la înfiinţarea şcolilor evreieşti sau construirea de adăposturi pentru orfani. Ei sunt totuşi uniţi de misiunea lor: să inspire cât mai mulţi oameni bogaţi să se implice în acte de caritate.

    Buffett spune că în timp ce mulţi dintre donatori şi-au asumat deja faptul că îşi vor dona jumătate din venituri, alţii au evitat să promită un număr exact. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, nu a anunţat niciodată vreun act de caritate, până să devină membru The Pledge în decembrie 2010. El a anunţat atunci că oferă 100 de milioane de dolari pentru sistemul public de învăţământ din New Jersey. Buffett spune că adevăratul succes al The Pledge va ieşi la lumină odată cu trecerea timpului, când un viitor Warren Buffett va citi online scrisorile semnatarilor şi va păşi pe urmele lor. “Ceea ce sper e că tinerii de 20, 30, 50 de ani vor fi influenţaţi de acest proiect. Speranţa este ca o mare parte din populaţie va dona o mare parte din venituri către cauze nobile.”

    Peste timp, Buffett şi Gates nu vor altceva decât să crească rata donaţiilor din SUA. Nu va fi uşor. Deşi e lipsit de durere pentru milionari să renunţe la jumătate din avere, spune Buffett, foarte mulţi se tem să promită în scris o anumită sumă. Dacă afacerile n-o să le mai meargă? Dacă se opun copiii lor? Dacă vor să investească în creşterea businessului şi nu în acte de caritate?

    În discuţiile sale cu prietenii miliardari, Buffett le spune adesea că nu au niciun beneficiu dacă amână promisiunile caritabile: “Argumentul meu pentru tipii care-mi spuneau că încă nu sunt pregătiţi a fost simplu: gândeşti mai bine la 70 de ani decât la 95 când îţi stă şi Anna Nicole Smith în braţe.”

    În acelaşi registru, miliardarul John Paul DeJoria, membru şi el al The Pledge, rezumă esenţa crezului proiectului: “Ce îl face inovativ e puterea grupului de a inspira atâţia oameni, într-un mod în care n-ai putea să o faci de unul singur. Avem de ales. Putem să ne facem copiii miliardari şi să-i distrugem. Sau putem să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem şi să răspândim binecuvântarea în jurul nostru. Cred cu tărie că neîmpărţit, succesul devine eşec.”

  • Contrabanda cu ţigări, din nou în creştere: peste trei puncte procentuale în plus în numai două luni

    În ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinţă a creşterilor masive ale accizei la ţigarete. Ulterior, comerţul ilegal cu ţigarete a început să scadă: în martie 2011 se situa la sub 15%, iar în mai la 11,8%. Diminuarea comerţului ilicit cu ţigarete în 2011 faţă de 2010 s-a datorat eforturilor concertate ale autorităţilor, schimbărilor legislative, precum şi colaborării strânse dintre instituţiile statului şi industria tutunului.

    “Este vorba, totuşi, despre o creştere de peste 3 puncte procentuale, în două luni. Aceasta ar putea fi cauzată de sezonalitate, de aşteptările legate de sfârşitul de an, precum şi de îngrijorarea populaţiei referitoare la adâncirea crizei economice, coroborată cu sporirea cheltuielilor în perioada de iarnă. Ar mai trebui adăugat că, în timp ce inventivitatea contrabandiştilor e inepuizabila – acum se transportă ţigaretele ilegal şi cu deltaplanul sau pe sub apă – bugetele alocate de instituţiile competente ale statului pentru combaterea contrabandei, precum şi numărul lucrătorilor vamali şi ai Poliţiei de Frontieră s-au redus substanţial. Aş mai adăuga că eforturile şi implicarea autorităţilor din statele vecine în combaterea comerţului ilicit sunt, de asemenea, vizibile: ponderea contrabandei cu ţigarete cu timbru moldovenesc s-a menţinut, în timp ce ponderea contrabandei cu ţigarete provenite din Ucraina a crescut semnificativ. De asemenea, se observă un reviriment îngrijorător al contrafacerilor. A apărut şi o nouă tendinţă semnalată de autorităţi: din ce în ce mai multe ţigarete ieftine pătrund în spaţiul comunitar, inclusiv în România, prin Grecia”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania.

    “Sperăm să nu fie vorba despre o intrare pe un trend ascendent, ci despre o majorare temporară, determinată de factori conjuncturali. Pentru că piaţa neagră să scadă din nou este nevoie ca autorităţile să continue eforturile de combatere a comerţului ilicit, care au dat rezultate până acum. Totodată, calendarul de creştere a accizelor, care reprezintă un element de coerenţă şi normalitate pentru industria tutunului, este necesar să fie menţinut şi pe viitor în formă actuală, indiferent de contextul economic. Reamintesc că nivelul record al contrabandei, de peste 36%, a fost cauzat de creşteri masive şi neplanificate ale accizei. O politică fiscală predictibilă determineă creşterea vânzărilor legale, ceea ce înseamnă şi taxe mai mari plătite la bugetul de stat. Subliniem că un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro”, a precizat Adrian Popa, director CORA, BAT Romania.

    “Uşoară creştere a pieţei negre din luna noiembrie, ca şi cea din luna iulie, arată clar că eforturile conjugate pentru combaterea comertului ilicit nu trebuie abandonate, ci intensificate. Pentru revenirea la un trend descendent, este nevoie, în continuare, de îmbunătăţirea cadrului legislativ unitar care să reglementeze contrabandă şi evaziunea fiscală deopotrivă. Este extrem de important ca instituţiile statului să lucreze împreună şi totodată să fie adoptat Planul Strategic Naţional de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete pe perioada 2010- 2012, elaborat anul trecut. În acelaşi timp, companiile din industria tutunului prezente în România îşi reiterează disponibilitatea de a colabora cu autorităţile competente în combaterea contrabandei, punând la dispoziţia acestora experienţa dobândită pe alte pieţe. Suntem deschişi dialogului, în vederea identificării celor mai eficiente soluţii pentru limitarea contrabandei cu ţigarete”, a adaugat Andrei Vasilescu, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. În 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi impozite.

  • Ignat Day sau Black Friday de România

    Reducerile cele mai mari, de până la 50%, vor fi la produsele care fac parte din categoriile de interes pentru perioada cadourilor. “Creşterea din primul semestru al acestui an a pieţei bunurilor de folosinţă îndelungată pentru prima dată în ultimii doi ani, s-a reflectat şi în creşterea cu peste 40% a vânzărilor magazinului fata de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru ne face să preconizăm până la sfârşitul anului vânzări de peste 10 milioane de euro pentru 2011”, spune Cătălin Mihăilescu, managing partner al MarketOnline.ro.

  • Cât costă cel mai ieftin RCA

    “Deşi preţurile din această perioadă indică scăderi, preconizăm o majorare a tarifelor de aproximativ 20% parcursul anului următor ca urmare a faptului că asiguratorii plătesc despăgubiri considerabile pentru acest tip de poliţă. Mai mult decât atât, compensaţiile pentru vătămări corporale şi deces, precum şi cele plătite pentru daune morale în baza poliţelor de răspundere civilă auto obligatorie au crescut semnificativ în ultimul an”, spune Viorel Vasile, managing partner la Safety Broker.

    Pentru încheierea poliţei pe o perioadă de un an, cele mai mari scăderi de preţuri pentru persoanele fizice au fost consemnate pe segmentul de motorizare 1.400 – 1.600 cm3, de aproximativ 19%. în această categorie se încadrează autovehicule precum Dacia Logan, Skoda Fabia, Opel Astra, Ford Focus, Hyunday i30 sau Volkswagen Golf.

    Pentru persoanele juridice, maşinile cu motorizări de peste 2.000 cm3 au beneficiat de cele mai mari reduceri ale tarifelor, în cazul încheierii poliţei RCA pe o perioadă de un an. Aici sunt incluse majoritatea modelelor BMW, Audi sau Mercedes-Benz, precum şi alte maşini din gama de lux.

    Spre exemplu, tariful pentru un bărbat în vârstă de 40 de ani din Bucureşti, cu o maşină de clasă medie (1.400 – 1.600 cm2) este de 288 lei pe an, în comparaţie cu tariful din decembrie 2010, de 359 lei pe an. în aceleaşi condiţii, tariful RCA poate ajunge până la 579 lei, în funcţie de compania de asigurări pentru care optează clientul.

    în acelaşi timp, un tânăr în vârstă de 21 de ani din Bucureşti, cu o maşină similară, plăteşte 384 lei/an pentru asigurarea RCA, cu aproximativ 25 lei mai puţin decât anul trecut. în funcţie de asiguratorul ales, preţul poliţei poate ajunge şi până la 1.867 lei pentru o perioadă de un an. Pe de altă parte, dacă acesta deţine o maşina peste medie va plăti cu circa 141 lei mai mult decât anul trecut pentru asigurarea RCA, începând de la 642 lei pe an.

    Pentru persoanele fizice, calculul tarifelor a fost realizat pe baza preţurilor minime oferite de companiile de asigurări pentru fiecare categorie de motorizare, luându-se în considerare un asigurat fără daune, cu vârsta peste 30 de ani, din mediul urban.

  • RBS România îşi schimbă preşedintele. Noul şef al băncii va fi olandezul Henk Paardekooper

    Henk Paardekooper vine de la Londra, unde a fost director pentru active corporative şi instituţionale din cadrul diviziei non-core a RBS din capitala britanică. Între 2004 şi 2010 a fost preşedintele RBS Rusia, unde a integrat ABN AMRO în RBS şi a condus sucursala rusească în perioada crizei financiare. În 2008 a preluat şi conducerea operaţiunilor din Comunitatea Statelor Independente.

    Născut în 1964, Henk Paardekooper este un bancher specializat în zona pieţelor emergente, cu o experienţă de peste 20 de ani. Are un masterat în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Înainte de 2004, Henk Paardekooper a condus echipa de consultanţă în corporate finance a băncii ABN AMRO, în Olanda. Experienţa sa se bazează pe o gamă largă de tranzacţii la care a luat parte, atât în segmentul de corporate banking (finanţarea fluxurilor comerciale, credite, cash management) cât şi în cel de investment banking (fuziuni şi achiziţii în corporate finance, pieţe de capital).

    Johan Gabriels, actualul preşedinte, şi-a început mandatul în 2009, când l-a înlocuit pe Peter Weiss, cel ce condusese banca începând din 2005. În timpul mandatului lui Gabriels, banca şi-a menţinut rate confortabile ale profitului şi ale solvabilităţii. RBS România, filiala grupului Royal Bank of Scotland, a încheiat primul semestru cu un profit net de 51 mil. lei, situându-se în topul celor mai profitabile bănci din România.

    După primele nouă luni, profitul RBS România se ridica la 67,5 mil. lei, iar valoarea activelor la 6,2 miliarde de lei, situând-o pe locul al şaptelea în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,8%. RBS România are 26 de sucursale şi peste 900 de angajaţi.

  • Strada este casa lor (GALERIE FOTO)

  • Obama a discutat cu preşedintele sud-coreean după decesul lui Kim Jong-il

    Cu această ocazie, Obama “a reafirmat forţa angajamentului Statelor Unite pentru a asigura stabilitatea peninsulei coreene şi securitatea aliatului nostru apropiat, Republica Coreeană”, se arată într-o declaraţie a Casei Albe. “Cei doi lideri au convenit să rămână în contact strâns şi să dea directive echipelor lor responsabile cu probleme de securitate naţională să continue să se coordoneze strâns” , adaugă Casa Albă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată viaţa într-un lagăr din Coreea de Nord

    Detinutii asista la executia colegilor lor de suferinta si mananca sobolani pentru a supravietui, se arata intr-un raport al organizatiei de aparare a drepturilor omului, bazat pe imagini din satelit si pe marturii ale unor fosti detinuti care au fugit din Coreea de Nord. Comparatia imaginilor din satelit recente cu altele datand din 2001 arata o crestere semnificativa a dimensiunii si a numarului lagarelor, conform acestui raport.

    Jeong Kyoungil, detinut la o tabara din Yodok in perioada 2000-2003, a povestit ca ziua de munca incepea la ora 4 si se termina la 20, urmata de doua ore de reeducare ideologica. Un alt fost prizonier de la Yodok estimeaza ca 40 la suta dintre detinuti au murit de foame intre 1999 si 2001.

  • Coreea de Nord, între conflicte, instabilitate şi opacitate

    – 1945: Plecarea ocupantului japonez. Sovieticii pătrund în peninsulă prin nord, forţele americane în sud. Coreea este divizată în două peste paralela 38.

    – 1948: Fondarea Republicii Democratice Coreea (nord) cu capitala la Phenian, apoi a Republicii Coreene (sud), cu capitala la Seul.

    – 25 iunie 1950: Trupele nord-coreene invadează Sudul cu sprijinul Chinei şi al Uniunii Sovietice: începutul Războiului din Coreea.

    – 27 iulie 1953: Armistiţiul de la Panmunjom pune capăt războiului care s-a soldat cu până la patru milioane de morţi şi dispăruţi.

    – 1991: Admiterea celor două Corei în ONU. Acord de reconciliere, de non-agresiune şi de recunoaştere.

    – 8 iulie 1994: Decesul liderului nord-coreean Kim Il-sung. Fiul său Kim Jong-il îi succede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro