BusinessMagazin

Blog

  • Alertă teroristă la bordul unui avion: “Căpitanul a dispărut în spate şi cineva cu accent străin încearcă să intre în cabină”

    Incidentul stânjenitor a început când căpitanul cursei Chatauqua Airlines, care decolase de la Asheville (North Carolina), a decis să meargă la toaletă înainte de a ateriza la New York, în noaptea de miercuri spre joi. Dar când a încercat să iasă, a constatat că uşa era blocată şi a început să lovească cu pumnii pentru a fi auzit.

    Un pasager binevoitor care stătea în primul rând a auzit şi s-a grăbit să-l ajute. Pilotul i-a spus să meargă la cabină şi să-i anunţe pe colegii săi. Dar membrii echipajului nu au reacţionat bine când un străin a încercat să intre în zona securizată a avionului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch va retrograda ratingul Italiei, dacă ţara va pierde accesul pe pieţele financiare

    Italia se află probabil în recesiune şi este imperativ să aibă în continuare posibilitatea de a accesa pieţele, având în vedere că anul viitor urmează refinanţări mari de obligaţiuni, potrivit agenţiei de evaluare financiară. Fitch a retrogradat luna trecută ratingul Italiei de la “AA-” la “A+”, cu perspectivă negativă. Noul premier italian, Mario Monti, a declarat că Italia, a treia mare economie din zona euro, se află într-o situaţie de urgenţă şi a promis că va aplica reforme ample, dar corecte, pentru a scoate ţara din criza financiară. Potrivit Fitch, guvernul de tehnocraţi condus de Monti trebuie să aplice reforme fiscale şi structurale, dar declinul economic din Italia şi Europa îi va complica sarcina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atentatul eşuat asupra lui Obama: Arma folosită este de fabricaţie românească

    Potrivit ediţiei electronice a Washington Post, arma semiautomată este fabricată de Cugir SA şi a fost găsită încărcată în maşina abandonată a inculpatului.

    Potrivit New York Times, în ediţia electronică, alături de armă, autorităţile americane au găsit şi o cantitate importantă de muniţie de aceeaşi mărime cu glonţul descoperit la Casa Albă. Două cunoştinţe ale lui Ortega-Hernandez din Idaho, de unde este originar acesta, au declarat că el avea o astfel de armă, potrivit actului de acuzare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşinile second-hand din România, mai ieftine ca în Olanda sau Germania

    În fiecare lună, sute de români sau firme nu-şi mai pot plăti ratele de leasing aşa că maşinile ajung în parcurile cu automobile recuperate.”Microîntreprinderi, IMM-uri, vorbim despre acei clienţi mici, afaceri de familie care în general au contractat una, doua 3 maşini in leasing”, spune Bogdan Speteanu, director general BCR Leasing. Pentru că au încasat deja o bună parte din valoare, firmele de leasing vând maşinile cu preţuri foarte bune, la care se mai pot obţine reduceri suplimentare de până la 40%.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • FMI se implică tot mai mult în Europa, încercând să împiedice o nouă criză a creditelor

    Incertitudinile se transformă în frustrare şi pe alocuri în panică în rândul guvernelor şi instituţiilor financiare din afara Europei, după ce Italia, Spania şi Franţa, cele mai mari economii din zona euro după Germania, sunt atacate pe pieţele financiare, iar presiunile de pe pieţele de credit devin tot mai puternice şi mai evidente. Până acum, Europa a încercat să soluţioneze pe cont propriu criza, iar FMI a acţionat doar ca partener în eforturile de salvare (“bailout”), în aşa-numita Troika, alături de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine e românul care face brânzeturi după reţete franţuzeşti

    Pentru familia Spânu ideea unei afaceri în domeniul produselor lactate a venit la mijlocul anilor 2000. Atât Ovidiu Spânu, cât şi soţia sa, Marcela, cea alături de care conduce afacerea, sunt de meserie medici veterinari, aşa că ştiu deja ce înseamnă creşterea animalelor, care sunt specificităţile fiecărei rase şi cum anume trebuie îngrijite. Dezvoltarea unei afaceri presupune însă mult mai mult decât aceste cunoştinţe de bază, iar Ovidiu Spânu a trebuit să se pună şi în mintea comercianţilor şi să conceapă un plan de bătaie care să-l ajute să aibă succes.

    Şi cum alegerea nişei potrivite este recomandarea pe care toţi antreprenorii o plasează la loc de frunte în discursurile lor motivaţionale, medicul veterinar din Cluj a început să se gândească în ce fel ar putea ataca piaţa de produse lactate, şi aşa destul de aglomerată. Nu a durat foarte mult până când să pună puncte bine îngroşate pe “i”-urile din businessul său. A ales să intre pe nişa producţiei exclusiv din lapte de capră, brânzeturile după reţetă franţuzească urmând să fie produsele de bază din portofoliul afacerii.

    Soţii Spânu au început, aşadar, să proceseze lapte de capră în 2007. Primul produs a fost o rotiţă de brânză de capră făcută după o reţetă adusă din Franţa, aşa-numita “fromage de chevre” sau “goat’s soft cheese”, un sortiment nelipsit din meniurile cochetelor restaurante franţuzeşti. “Am vrut să facem o afacere de familie, aşezând fabrica pe versantul sudic al Feleacului, la câteva minute distanţă de casa noastră, aşezată sus pe culme”, povesteşte IOvidiu Spânu. Le-ar fi plăcut să lege brandul de dealul “atât de drag nouă”, dar numele neaoş românesc nu se potrivea cu produsele sofisticate inspirate din gastronomia franceză. “Aşa s-a născut brandul «La Colline» – o uniune între forma de relief ce reprezintă cel mai bine Transilvania şi traducerea sa aproximativă în limba în care brânzeturile au conotaţii sacre”, spune fondatorul La Colline.

    Dincolo de faptul că el însuşi este un consumator înrăit de brânzeturi franţuzeşti şi că pe piaţa din România nu exista o ofertă consistentă de astfel de produse, argumentele lui Spânu de a se lansa în prelucrarea exclusivă a laptelui de capră au ţinut mai degrabă de avantajele de ordin tehnic. “În România există suficient lapte de capră, iar potenţialul de dezvoltare este enorm, laptele de capră nefiind supus cotelor şi altor restricţii impuse de UE. Argumentele forte ţin de biologia speciei: capra se înmulţeşte rapid, face, în medie 1,6 iezi pe an şi produce mai mult lapte decât vaca, raportat la masa corporală a fiecărui animal”, explică Spânu.

    Laptele este colectat de la câteva ferme din zona centrală şi de nord a Transilvaniei şi prelucrat apoi în fabrica proprie de la Vâlcele, lângă Cluj, unde lucrează 12 angajaţi. Chiar dacă este o afacere de dimensiuni mici, familia Spânu a făcut în ultimii aproape cinci ani investiţii importante în dezvoltarea şi consolidarea sa. Până în 2007, când a început activitatea efectivă a fabricii, au investit circa 350.000 de euro, adăugând, între timp, alte 150.000 de euro, bani ce au susţinut dezvoltarea capacităţii de producţie şi diversificarea portofoliului de produse. În momentul de faţă, capacitatea de producţie a fabricii este de 3.000 de litri pe zi. Este un volum considerabil, în condiţiile în care la început, în 2007, erau precesaţi 700 de litri de lapte în fiecare zi. Odată cu mărirea capacităţii de producţie, s-a mărit şi gama de sortimente, iar astăzi, la fabrica din Vâlcele sunt produse atât brânzeturi sofisticate, precum brânza de capră cu mucegai alb de tip Camembert sau brânza cu trufe, precum şi produse mai puţin elaborate şi pretenţioase, precum brânza cremă tartinabilă, laptele, iaurtul sau chefirul.

  • Ioan Mezei, Stihl: Consumatorul român nu a avut niciodată acces la stare de normalitate

    Înainte de căderea Lehman Brothers, care a echivalat cu debutul crizei, erau multe semnale că “era o situaţie contra naturii, iar acest comportament de acum chiar e normal”, punctează Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. În opinia ei, comportamentul actual nu are legătura cu criza, nici cu decizia de cumpărare şi orice ban este valoros. “Iar noi nu prea ne-am confruntat cu acest respect pentru unitatea monetară. Dacă prin schimbarea aceasta vom migra către normalitate, eu zic că e un efect bun, chiar şi cu preţul pe care îl plătim”. Mihaela Nicola, CEO al The Group, spune că noua normalitate ne-a făcut pe toţi să preţuim moneda, chiar şi pentru consumatorii neafectaţi atât de dramatic de criză încât să îşi schimbe obiceiurile de consum.

  • Valentin Ilie, Coldwell Banker: In vremuri grele trebuie să ceri consultanţă şi să investeşti

    Ilie spune că în momentul în care a început criza a apelat la cunoştinţele acumulate de diviziile din alte ţări ale grupului, pentru a învăţa din experienţa lor. “Ne-au spus să angajăm mai mulţi oameni pregătiţi şi sucursale mai multe care să fie mai aproape de omul care, practic, nu mai vroia nimic”, declară Ilie. Tot el adaugă că alte lucruri foarte importante, care au fost de ajutor, “sunt tradiţia companiei, experienţa în situaţii similare pentru că brandul nu este un lucru pe care poţi să-l pierzi foarte uşor”. A învăţat, pe parcursul ultimilor ani, că trebuie să fii în piaţă, indiferent dacă este greu sau nu. Există soluţii şi majoritatea jucătorilor din piaţă le ignoră. Ignoră să înţeleagă că au existat crize şi înainte şi în alte părţi şi trebuie doar să dea un telefon şi să înţeleagă ce trebuie iar apoi să şi aplice lucrurile astea. Dar nu este deloc uşor ca atunci când nu mai ai niciun ban să vină cineva şi să-ţi spună că soluţia este să bagi şi mai mulţi bani, mai ales când nicio bancă nu mai creditează un furnizor de servicii.

  • Vladimir Sterescu, CGS: Consumatorii din vest cheltuie mai puţin decât românii

    Ce au făcut companiile, în acest context? Nedepinzând de branduri, “companiile, prin departamentele lor de marketing, comunicare şi bugetele pe care au început să le aloce din nou în ultimii ani au venit în întâmpinarea acestei situaţii, de a crea aceste alternative pentru clienţi”, spune Sterescu. El are experienţă în zona de call center, cu activităţi de suport atât pentru restul Europei, cât şi pentru America de Nord, şi a constatat că occidentalul cheltuie mult mai puţin decât consumatorul din România. “Acolo, reuşita noastră de a vinde este mult mai mică în ultimii ani faţă de ceea ce se întâmplă în România. Aici, consumatorul alocă în continuare bani mulţi pe produse şi servicii. Aproape la fel de mult ca în trecut”, declară Sterescu.

  • Adrian Jantea, BRD: Criza a marcat încheierea unei etape

    În opinia lui, niciodată nu vom mai avea cererea de credite pe care am avut-o în anii 2006, 2007, 2008. Aceea a fost o etapă oarecum sălbatică, de consum agresiv generat de nevoi pe care oamenii le avuseseră şi până atunci nu puteau să şi le permită. Odată cu apariţia crizei, consumatorii au devenit mult mai pretenţioşi, “iar noi, cu toţii, va trebui să ne adaptăm acestor pretenţii pentru că ele nu se vor termina odată cu criza”, spune Jantea, în opinia căruia în viitor lucrurile vor fi mult mai interesante. “Deja va trebui să vorbim de competitivitate, ceea ce înseamnă o scădere de preţuri, la care noi trebuie să răspundem cu o creştere a calităţii serviciilor. Iată că lucrurile intră într-o direcţie interesant de gestionat şi care va fi benefică pentru consumator. Apropo de marketingul ca în anii ’80, deja vorbim de web 2.0, de customer 2.0, de vânzări 2.0, consumatorii nu mai caută ofertele pe site-urile companiilor, ci pe reţele de socializare”, mai spune Jantea. Decizia de cumpărare a unui produs vine mult mai mult din experienţele trăite de alţi consumatori.