BusinessMagazin

Blog

  • Spaima balonului de săpun

    Întâmplările care au descris în ultima perioadă peisajul din Silicon Valley prevestesc din mai multe puncte de vedere o nouă bulă dotcom. Frenezia din lumea tehnologiei, în special din jurul companiilor de social media, s-a tradus în ultima perioadă în planuri de listare la bursă şi finanţări fabuloase din partea investitorilor – afaceri de acest gen au înghiţit numai în al doilea trimestru al anului 2,3 miliarde de dolari, mai mult decât în oricare alte trei luni cumulate din ultimul deceniu. Şi de aici până la evaluările şi aşteptările de creştere foarte ridicate şi chiar nerealiste pentru afacerile de internet n-a mai fost decât un singur pas.

    La începutul acestui an, spre exemplu, Facebook era evaluată la 50 de miliarde de dolari în baza vânzării unui pachet de acţiuni din companie, peste companii precum Ford, Boeing sau Nokia şi de zece ori mai mult decât cifra din 2008. Acum, reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg valorează chiar spre dublu, mai ales în perspectiva unei potenţiale listări la bursă care ar fi trebuit să se întâmple în toamna acestui an, dar a fost amânată pentru 2012. Cifra este considerată însă de analişti mult prea mare chiar şi pentru o companie cu 750 de milioane de utilizatori, date fiind veniturile estimate la puţin peste patru miliarde de dolari anul acesta, de câteva zeci de ori mai mici decât presupusa valoare a Facebook.

    Mai toate companiile din domeniul social media sunt în prezent în aceeaşi situaţie. Nume precum LinkedIn, Twitter şi Groupon iau în calcul sau au pus deja în aplicare planuri de listare la bursă şi sunt evaluate la sume extraordinar de mari. Groupon, de pildă, cel mai mare site de cupoane de reduceri din lume, avea în urmă cu nici şase luni, cu ocazia discuţiilor despre o potenţială listare, o valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari, spre satisfacţia investitorilor. Acum însă, valoarea este apreciată mai degrabă undeva între trei şi şase miliarde de dolari, sub oferta de şase miliarde de dolari a Google pe care Groupon a refuzat-o anul trecut. Iar planurile de listare pe bursă va trebui probabil amânate pentru un moment mai prielnic din punct de vedere financiar pentru companie.

    “Fereastra listărilor la bursă pare totuşi să se închidă”, scria recent pe Twitter un investitor. Preţurile tot mai mici ale acţiunilor şi lipsa profiturilor a făcut din startup-urile fierbinţi de tehnologie companii în care nu mulţi mai vor să investească. Este de altfel singurul indiciu că un posibil crah dotcom este deocamdată evitat, în contextul în care exuberanţa investitorilor şi sumele foarte mari de bani direcţionate către companii de tehnologie, cu precădere din domeniul social media, au indicat exact contrariul. Pe de altă parte însă, nu este neapărat nevoie de listări la bursă, susţin cei care se tem de un nou “bubble”, ci pur şi simplu de investitori dispuşi să plătească acum mult peste valoarea companiilor, fără să realizeze că evaluările sunt nerealiste şi că la un moment dat ar putea pierde foarte mult de pe urma acestor investiţii.

    Iar Twitter ar putea fi unul dintre cele mai bune exemple pentru investiţiile iraţionale din ultima vreme. Compania fondată în urmă cu doar cinci ani, care de-abia generează venituri, ca să nu mai vorbim de profit, a atras anul trecut o finanţare pe baza unei evaluări la 3,7 miliarde de dolari, scenariu care s-a repetat şi anul acesta, cu diferenţa că valoarea era deja de 8 miliarde de dolari. Şi asta pentru o companie fără un model de business şi cu un serviciu pe care nu mulţi îl înţeleg, care, dacă ar fi listată la bursă cu un multiplu al profiturilor de 15, ideal, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul Apple, ar trebui să aibă un profit de cel puţin 500 de milioane de dolari aşa încât valoarea să fie justificată.

    Un eventual crah dotcom ar fi acum mult mai dăunător decât cel din 2001. Atunci, investiţiile fabuloase erau dispersate în mod echilibrat în companii de internet, dar acum sunt concentrate aproape în totalitate pe social media. Ca şi în urmă cu zece ani, în lipsa unor modele de business, bula de săpun are la bază o noţiune vagă a ceea ce ar putea fi, la acea vreme internetul, iar acum zona de socializare. Taberele sunt însă destul de împărţite deocamdată. O bună parte dintre analişti văd iminenţa unui crah în creşterea din ultimii ani de criză a numărului de companii de tehnologie listate la bursă şi în investiţiile nejustificate atrase. Cei mai mulţi speră însă că tocmai temperarea din acest an a celor doi indicatori ar putea feri internetul de următoarea bulă dotcom.

  • Compania românească Infopress Group preia principala tipografie din Ungaria

    Această achiziţie va permite Infopress Group să susţină modernizarea tipografiei, valorificând experienţa dobândită de grup în urma derulării activităţii în România. Cifra de afaceri consolidată a grupului va ajunge la 80 de milioane euro, cu un număr de aproximativ 500 de angajaţi, Infopress devenind astfel cea mai mare tipografie din Europa Centrală şi de Est.

    În prezent, Infopress Group România este singurul jucător de pe piaţa tipografiilor din Ungaria care dispune de capital nou pentru inovaţie şi dezvoltare, a declarat Jesús Castillo Ortega, preşedintele Infopress Group. “Sunt convins că vom reuşi să valorificăm această oportunitate. Intenţionăm să dezvoltăm producţia şi să îmbunătăţim nivelul serviciilor pentru clienţi, consolidând cota de piaţă şi rezultatele în următorii doi ani”, a mai spus Casillo Ortega.

    Potrivit reprezentanţilor GED Capital, achiziţia dovedeşte că IMM-urile româneşti dispun de un potenţial solid pentru construirea unor companii mai mari în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Tipografia Infopress a fost înfiinţată în 1990 la Odorheiu Secuiesc, iar în 2006 a fost preluată de grupul islandez Kvos, care doi ani mai târziu a inclus în Infopress Group şi divizia de tipografie din Ungaria. Anul trecut, fondul spaniol de investiţii GED Capital Development a cumpărat 92% din capitalul Infopress Group, în cadrul unei tranzacţii de peste 12 milioane de euro.

    GED Capital, cu activitate în Peninsula Iberică şi Europa de Est, administrează fonduri totale în valoare de 350 de milioane de euro.

    Révai, înfiinţată acum 150 de ani, este tipografia cu cea mai mare cifră de afaceri din Ungaria. Cele mai mari lanţuri comerciale se bazează pe serviciile Révai, care deţine o poziţie importantă şi solidă pe piaţa cataloagelor şi a broşurilor. În prezent, compania are 250 de angajaţi, având linii de producţie în Budapesta şi Fót. În 2010, cifra de afaceri anuală a Révai a depăşit 42 de milioane de euro.

  • Transportatorii rutieri ameninţă cu greva generală din cauza scumpirii carburanţilor

    “Ultimele şase luni au fost marcate de o scădere cu 11% a preţului ţiţeiului la nivel mondial, scădere determinată de criza economică globală. În aceste condiţii, Petrom îşi rotunjeşte frumos profiturile prin creşterea total nejustificată a preţurilor. Creşterea va aduce în pragul falimentului firmele de transport şi populaţia ajunsă la limita suportabilităţii”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Uniunea consideră că Guvernul este vinovat pentru scumpirea combustibilului, întrucât Executivul doar “mimează supărarea pe distribuitorii de carburanţi”, în loc să “impună un moratoriu pentru stoparea creşterii preţurilor la carburanţi”.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul avizează noi acorduri petroliere în Marea Neagră, cu asocierea Lukoil-Vanco International

    Valoarea investiţiilor din aceste perimetre se vor ridica în primii trei ani la 75 milioane dolari, urmând ca, în funcţie de rezultatele obţinute în această etapă, investiţiile să continue în următorii doi ani cu sume cuprinse între 80 şi 160 milioane dolari, se arată într-un comunicat al Executivului. Guvernul a mai avizat recent încheierea unor astfel de acorduri cu firmele Petromar Resources, AuDAX Resources, Petro Ventures Europe, Blackstairs Energy şi Moesia Oil and Gas.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, că Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca firmele care derulează lucrări de foraje şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre să fie scutite de obligaţia de a obţine autorizaţie de construcţie, printre companiile care vor beneficia de această decizie fiind OMV Petrom (SNP), Exxon şi Lukoil.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul trend în imobiliare – din clădire de birouri, în vilă

    “Îmi amintesc că în 2007 făceam brainstorming cu colegii mei despre ce să le mai recomandăm proprietarilor de vile, iar ideile erau chiar să le împărţim în locuinţe pentru studenţi ca să le putem închiria”, spune Mirela Raicu, partener în cadrul companiei imobiliare Esop. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, s-au găsit clienţi şi pentru acele vile pentru că s-au schimbat fundamental cerinţele de imagine.

    Istoria începe la începutul anilor 2000, când vilele erau intens tranzacţionate în lipsa altor opţiuni pentru companii, însă, pe măsură ce au apărut clădirile de birouri, au intrat pe o pantă descendentă. “După 2005, oamenii începuseră să simtă gustul spaţiilor deschise, iar vilele nu le mai surâdeau chiriaşilor”, spune Raicu. Evenimentul care a relansat vilele a fost aderarea României la Uniunea Europeană când, din pricina numărului mare de firme străine care au intrat pe piaţa din România, cererea de spaţii în clădirile de birouri a crescut, deci şi preţurile au urcat rapid, chiar peste media ţărilor din regiune. Rata de neocupare în clădiri a ajuns până la numai două procente, deci, fiind tot mai greu şi mai scump să ocupi un astfel de spaţiu, vilele au reapărut în peisaj. În momentul de boom în piaţa imobiliară o firmă accepta mult mai greu să funcţioneze într-o vilă, iar 2008 a fost anul cu cel mai scăzut interes pentru vile pentru că se punea tot mai mult accent pe partea de imagine. “Optica românilor a fost că dacă funcţionezi într-o vilă, ai un handicap la nivel de imagine”, explică Mirela Raicu.

    O vilă a ales şi avocatul Ion Dragne, după plecarea din acest an de la Muşat şi Asociaţii, companie care funcţiona într-o clădire de birouri din centrul Capitalei. Preţul convenabil, accesul la parcare şi apropierea de instanţele de judecată l-au făcut să aleagă o vilă cu trei etaje, unde a închiriat un spaţiu de 500 de mp în zona Cotroceni pentru propriul business. “Percepţia despre rezultatele companiei este criteriul după care se ghidează clienţii, iar cazurile în care sediul este criteriul de alegere sunt extrem de rare”, explică Dragne.

    Între 16 şi 23 de euro/mp cheltuia o companie pentru chirie într-o clădire de birouri în 2008, însă acum preţul a ajuns la 12,5-15 euro, în funcţie de tipul clădirii şi de poziţionare. Nu doar preţurile sunt mai mici, ci şi dimensiunea suprafeţelor cerute a scăzut de la 2.000 de metri pătraţi la jumătate. Costul de închiriere pentru un spaţiu într-o vilă este de 10-14 euro/mp faţă de 16-20 de euro în anul 2008. Creşterea interesului pentru vile se datorează condiţiilor mult mai flexibile oferite chiriaşului, faţă de aşteptările ridicate ale proprietarilor de clădiri de birouri şi termenilor comerciali rigizi – mai ales contractele pe perioadă fermă, de circa doi-trei ani. “Contractul-ferm e ca un credit la bancă, din care nu poţi să ieşi mai devreme decât prevede contractul. Altfel, trebuie plătite toate taxele până când proprietarul găseşte alt chiriaş, ceea ce poate dura luni sau ani”, spune Mirela Raicu.

    Proprietarii de vile s-au putut adapta mai uşor crizei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul clădirilor de birouri. Motivul a fost că majoritatea centrelor de afaceri sunt construite cu credit de la bancă, iar nivelul chiriei e de fapt garanţie pentru împrumut. Apoi, costurile de relocare sunt extrem de reduse în cazul vilelor, susţin specialiştii, dat fiind că infrastructura IT şi partiţionările sunt deja făcute, iar investiţiile sunt minime. Un mare plus îl reprezintă şi partea de întreţinere: 3-5 euro/mp lunar în clădirea de birouri, faţă de numai 1-1,5 euro în vilă.
    Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, vorbeşte de “o piaţă a chiriaşilor”, dat fiind că acum au o putere mai mare de negociere, fie că vorbim de nivelul chiriei, de eventualele amenajări ale spaţiului sau de alte aspecte contractuale. Şi şeful CBAR remarcă creşterea cererii pe segmentul de vile din partea companiilor de mici dimensiuni care, în lipsa unor previziuni optimiste ale evoluţiei afacerilor, au preferat să-şi păstreze sediile închiriate sau să închirieze o suprafaţă mai redusă, dar într-o zonă mai centrală.

    “Dacă va rămâne ceva din criza asta, vom putea să vedem abia în cinci ani. Experienţa ne arată că românii sunt nişte oameni boemi, mai puţin pragmatici, care se entuziasmează destul de uşor dacă un birou arată frumos şi pun mai puţin preţ dacă businessul e stabil”, conchide Mirela Raicu, adăugând că încă lipseşte o cultură de business atât de solidă încât “să spunem că reducem costurile şi rezistăm într-un sediu chiar şi fără imagine”. Una peste alta, vilele au fost câştigătoarele crizei în piaţa imobiliară. Viitorul lor era incert şi chiar intraseră într-un con de umbră în urmă cu patru ani. Nu doar vilele au trecut cu bine prin criză, dar şi multe firme au fost salvate de opţiunea relocării într-un spaţiu mai puţin costisitor.

  • Cum arată avionul cu două etaje creat de Boeing – GALERIE FOTO

  • Se mai fac angajări – peste 2.500 de locuri de muncă sunt disponibile la târgul Angajatori de Top

    În funcţie de industriile din care fac parte, companiile vor recruta profesionişti cu experienţă, absolvenţi şi studenţi în domeniile: IT (29%) BPO (13%), FMCG (8%), inginerie (7%), banking (6%), telecom (6%), consultanţă (4%), marketing şi vânzări (17%).

    “KPMG România oferă în această toamnă oportunităţi de angajare atât pentru persoane cu experienţă în domeniile economic, juridic, IT, consultanţă în afaceri, actuariat, HR , cât şi pentru studenţi sau tineri absolvenţi care doresc să intre într-un program de internship. În total, vorbim de aproximativ 100 de poziţii deschise în Bucuresti şi în celelalte birouri din ţară”, spune Ada Palea, director people performance and culture, în cadrul KPMG România.

    În ceea ce priveşte profilul candidatului căutat de companii, acesta este reprezentat de profesionişti, absolvenţi, studenţi şi masteranzi cu experienţă relevantă. “Căutam talente în rândul celor care fie sunt la început de carieră, fie sunt profesionişti în aria de marketing şi vânzări. Nu vom neglija nici departamentele suport, dar ponderea poziţiilor este mai mică”, spune Tiberiu Borza, recruitment specialist la L’Oreal România.

  • Motorina, aproape la fel de scumpă ca benzina. Petrom: Creşterea preţurilor este determinată de majorarea cererii

    “Cererea de diesel a crescut şi preţurile sunt o reflectare a cererii şi ofertei. În România producem mai puţin decât este cererea. Este o tendinţă la nivel mondial (creşterea preţului motorinei – n.r.)”, a afirmat Gheorghe la lansarea de către Consiliul Investitorilor Străini a Cărţii Albe 2011. Mariana Gheorghe afirma în decembrie 2009 că pe termen mediu şi lung consumul de carburanţi va scădea, în condiţiile în care la nivel global, implicit în România, se înregistrează o supracapacitate de rafinare. Conform incont.ro, preţul motorinei la staţiile Petrom a crescut cu 12 bani. De exemplu, un litru de Euro Diesel 5 costă în prezent 5,51 de lei, iar sortimentul OMV Diesel poate fi cumpărat cu 5,69 de lei/litru. OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac de petrol şi gaze OMV, are două rafinării, dintre care doar una funcţională, respectiv Petrobrazi Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini: Mediul de afaceri din România este prea corupt

    “Este prea corupt (n.r. – mediul de afaceri) şi nu contează că şi în alte ţări este corupţie, pentru că România trebuie să lupte pentru eliminarea completă a acestui fenomen. Trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a răspuns Van Groningen la o întrebare legată de nivelul corupţiei mediului de afaceri. El a arătat, la lansarea Cărţii Albe de către Consiliul Investitorilor Străini (CIS), că mai importantă chiar decât gradul de corupţie dintr-o ţară este percepţia negativă din partea investitorilor străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alcedo a investit 2 milioane de euro într-o fabrică

    Cu o capacitate de 80 tone/an noua fabrică poate asigura în doar trei luni necesarul de erbicide sulfonilureice al României. Pentru restul capacităţii de producţie avem în vedere să lărgim piaţa de desfacere atât în Uniunea Europeană cât şi în afara ei” spune Nicolae Săndulescu, preşedinte al grupului Alcedo.
    Erbicidele din familia Rival se pot aplica în doza de numai 10-20 grame la hectar. Conform datelor deţinute, în acest an, aproximativ 400.000 hectare de cereale păioase au fost tratate cu erbicide din familia Rival.

    “În viitorul apropiat, avem în vedere să investim şi într-o fabrică pentru fungicide şi insecticide sub formă de granule, investiţie ce va completa gama tipurilor de formulări solide şi lichide ce se pot realiza la Alchimex”, adaugă Săndulescu. Alchimex este cel mai mare formulator local de produse pentru protecţie a plantelor, conform datelor publice pentru 2010. Alchimex are o creştere pe primele 9 luni ale lui 2011 de 33% faţă de perioada similară a lui 2010. Cifra de afaceri înregistrată pe primele 9 luni din 2011 este de 8,6 milioane de euro.
    Alcedo are activităţi în piaţa de distribuţie a produselor de protecţia plantelor cu o cotă de aproximativ 20%, distribuţie de seminţe certificate cu o cotă de piaţă de peste 10. În primele 9 luni din 2011, Alcedo a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 38% faţă de perioada similară a lui 2010, ajungând la 64,3 milioane de euro.