Potrivit anuntului privind “fenomene meteorologice periculoase”,
postat pe site-ul Administratiei Nationale de Meterologie, in
cursul zilei de luni va continua sa ninga si se va depune un strat
de zapada consistent, atat in centrul si sudul tarii, cat si in
zonele montane. Spre seara si noaptea, aria ninsorilor se va
restrange spre est. In Dobrogea si la munte vantul va sufla cu
putere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Descendent al familiei domnitoare Ghyka, a emigrat in Canada la
18 ani (in 1989) si acolo si-a terminat studiile, cu specializare
in economie si marketing. Primii pasi in cariera i-a facut intr-o
companie canadiana, iar in 1996 a fost numit financial planning and
performance manager al Interbrew Romania (Bergenbier). Trei ani mai
tarziu a preluat conducerea departamentului de marketing, iar in
2005 a fost numit director general.
La sfarsitul anului 2008 a avut de luat cea mai grea decizie din
cariera sa – sa paraseasca firma.
“Cu echipa Bergenbier am avut o perioada minunata de munca, am
crescut si m-am format ca manager”, spune el. Despre momentele care
au urmat plecarii din multinationala, spune ca o vreme i s-a parut
ca viata “fara sedinte si stres este, paradoxal, mult mai greu de
asezat in agenda, de gestionat”. A facut o lista cu toate
proiectele personale demult amanate, o stiva de carti cumparate si
necitite si a revazut, pe indelete, prieteni si oameni dragi. La
inceputul acestui an insa, dupa o intrerupere de aproape doi ani, a
reluat conducerea companiei, ca un proiect nou, odata cu mandatul
pe care l-a primit de la noul actionar, in grupul Strabev.
“Mi-a placut ideea de a reconstrui branduri si echipe de
manageri, pe bazele performantelor pe care le-am avut in trecut.”
Mihai Ghyka se descrie ca un manager pasionat, care isi doreste o
Romanie mai buna si spune ca “nu tin portretul nimanui deasupra
capului”, desi sunt cateva figuri emblematice care ii vin in minte
adesea. Il impresioneaza mai degraba anumite calitati ale
fiecaruia, de exemplu corectitudinea si disciplina lui Carol I,
dragostea de tara a lui Grigore Ghica, decapitat pentru ca s-a opus
pierderii Bucovinei, umorul lui Petre Tutea si calitatile lui de
orator, dar si marea dragoste pentru valorile liberale ale lui
Paleologu, “de care am fost foarte apropiat”. In general, “admir
foarte mult si impartasesc bucati din viata mea cu oameni care au
un ideal, dincolo de dorinta de a reusi sau de a acumula
bunuri”.
Daca in anii de crestere accelerata a economiei, comerciantii se
intreceau in a deschide noi si noi magazine, 2010 este un an in
care cele mai multe retele au apasat pedala de frana. Sunt insa
companii care profita chiar acum de moment. Dedeman, reteaua de
bricolaj dezvoltata de omul de afaceri Dragos Paval, ajunge anul
acesta cel mai mare comerciant roman. Compania a mizat tocmai in
vreme de criza pe extindere, deschizand anul acesta cinci noi
spatii (cu un buget de peste 50 mil. euro), dupa ce anul trecut a
inaugurat alte patru magazine. Cora, care are o istorie de peste
opt ani pe piata locala, este un alt exemplu de companie care a
declansat in 2010 ofensiva extinderii: la finalul anului trecut
avea doar trei magazine, iar anul acesta a mai deschis trei.
Aproape toate retelele au deschis spatii in acest an si chiar
daca fata de alti ani investitiile sunt mai reduse, franarea este
conexata in cele mai multe cazuri si de faptul ca nu mai aveau o
nevoie acuta de noi magazine. Tot in comert a identificat si
miliardarul Dinu Patriciu o nisa de exploatat: magazinele de
proximitate, segment in care a pompat in jur de 100 mil. euro
pentru deschiderea a peste 100 de Mic.ro. Patriciu a plusat la
capitolul investitii in 2010 si a intrat in forta si pe piata de
pariuri sportive, deschizand pana in prezent agentii Bet Arena in
37 de judete din tara.
Imobiliarele detin trei pozitii in clasamentul celor mai mari
investitii finalizate in acest an. Trei malluri – Sun Plaza, Gold
Plaza Baia Mare si Atrium Center – si-au deschis portile in acest
an. In ciuda faptului ca imobiliarele au fost grav afectate de
criza, sunt cel putin zece proiecte incepute in 2010 ale caror
investitii cumulate depasesc 1 miliard de euro. Cu titlul de
exemplu: Cora cu complex comercial la Constanta (100 mil. euro),
proiectul Maritimo Constanta (140 mil. euro), Palas Iasi (260 mil.
euro), Victoria City Center (150 mil. euro).
Partea leului revine domeniul energetic. CEZ construieste in
Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere
instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a
celui mai mare parc operational din prezent (parcul eolian
Whitelee, Scotia). Proiectul are o valoare de 1,1 mld. euro, iar
prima faza a acestuia este plasata la Fantanele – 139 turbine. Cel
mai mare investitor din acest an este Petrom, care a avut un buget
de investitii de 1,5 miliarde de euro – 50% pentru explorare si
productie, 25% pentru centrala pe gaz de la Brazi, 18% pentru
rafinaria Petrobrazi, iar 7% pentru Petrom City si alte investitii
corporate. Intre cei mai mari investitori se numara Ford Motor
Company, cu un buget de 200 milioane de euro in cadrul uzinei de la
Craiova, adica aproape o treime din totalul tintei de 675 milioane
de euro la care s-a angajat.
Banii pompati de Ford in fabrica de la Craiova sunt importanti
mai cu seama din prisma investitiilor in lant pe care le genereaza,
numarul de furnizori ai companiei ajungand deja la 20. Chiar daca
2010 a fost un an in care companiile mai degraba au asteptat
semnale pozitive pentru a croi bugete de investitii, sunt o serie
intreaga de companii, din cele mai variate domenii, care n-au batut
pasul pe loc. Spre exemplu, operatorul suedez de servicii medicale
private Medicover a deschis un laborator regional in urma unei
investitii de 10 mil. euro; AdePlast a pompat 0,6 mil. euro in
fabrica din Ploiesti si un milion de euro pentru circa 120 de
masini de colorat pentru distribuitorii locali ai companiei.
Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
o solutie doar pentru 2,3%.
Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
(10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.
A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.
Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
sarbatori.
Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
aceasta ocazie la biserica.
Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
meniu carne de porc.
Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
(cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
cofetarie.
Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010.
Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
angajat.
In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
echipamente si aparate electrice.
Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
schimb – de 10%.
Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
anticipeaza cresteri sau stagnari.
In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
cu 28% mai mare decat a celor pozitive.
Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.
Managerul SABI, dr. Alis Grasu, a declarat, duminica, agentiei
MEDIAFAX, ca din cele 979 de urgente, 183 au fost pentru probleme
digestive, 35 pentru cazuti in strada, 12 tentative de suicid, cat
si aproape 30 de depresii si intoxicatii cu substante halucinogene.
De asemenea, alte 35 de solicitari au venit pentru persoane in
stari de inconstienta, 140 lipotimii si sincope, 48 de
traumatisme.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Predicţiile fac parte din tradiţia anuala a grupului american,
cel mai mare furnizor de servicii pentru computere. IBM isi
consulta la sfarsit de an cei 3.000 de cercetatori pentru a
identifica cinci idei cu cele mai mari sanse de a deveni realitate
in urmatorii cinci ani.Convorbirile holografice proiectate de
telefonul mobil conduc topul anul acesta.
Cititi mai multe pe www.medifax.ro
In contextul nivelului ridicat de dezaprobare in randul
populatiei privind actiunile de sprijinire a sistemului bancar,
Congresul SUA ar putea bloca Rezerva Federala de la initierea unui
nou pachet de masuri neconventionale, al treilea, in a doua
jumatate a anului urmator, noteaza Saxo Bank.
Totodata, Apple ar putea folosi o parte a rezervelor de
lichiditati de 51 de miliarde de dolari pentru a cumpara Facebook,
companie evaluata la 43 de miliarde de dolari de catre
sharespost.com, iar cei peste 500 de milioane de utlizatori ai
retelei de socializare online ar deveni disponibili departamentului
de servicii si produse al Apple.
Dolarul s-ar putea aprecia cu aproximativ 25% anul urmator, in
contextul supraincalzirii economiei chineze. Astfel, indicele
dolarului, calculat in raport cu mai multe valute, ar putea depasi
pragul de 100 de puncte in trimestrul al treilea al anului urmator,
ajutat si de problemele economice din Europa si Japonia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ba mai mult, anumite cluburi organizeaza si tombole cu premii la
concerteBineinteles toate acestea au costul lor. Asa ca am cautat
si am strans la un loc mai multe oferte, sa aveti de unde
alege:
Cititi mai multe pe www.incont.ro
“Le doresc tuturor romanilor sa aiba parte de liniste si
implinire alaturi de cei dragi. Gandurile bune si curate sa-i
insoteasca oriunde s-ar afla. Sa aiba grija de ei si de cei
apropiati lor si incredere ca vor veni timpuri mai bune. Craciun
fericit tuturor!”, scrie ministrul pe www.elenaudrea.ro
Pe pagina sa oficiala, Udrea se descrie ca fiind o femeie
normala, cu o viata obisnuita: “Cine isi imagineaza ca mananc
zilnic caviar si imi petrec timpul intre coafor si shopping se
inseala. (…) Am o mama care se necajeste zilnic de neadevarurile
care se scriu despre mine si pe care incerc s-o consolez cum pot.
Uneori am emotii. Alteori sunt stresata. Am zile in care ma simt
grozav si zile in care nu ma simt in forma, ca oricare om.”
Ministrul Elena Gabriela Udrea este si deputat de Bucuresti al
Partidului Democrat Liberal si presedintele organizatiei PDL din
Capitala.