Blog

  • SPAR Deva in cifre

    INVESTITIE: 3.150.000 euro

    SUPRAFATA: 1.728 mp

    NR. ANGAJATI: 70

    FURNIZORI: 404

    NR. ARTICOLE: 7.402

    PRODUSE DE IMPORT: 80%

  • Foaie de parcurs

    Toti retailerii din Romania si-au anuntat intentia de a se extinde; cei mai multi au anuntat deja numarul de magazine la care intentioneaza sa ajunga in Romania.

    SPAR: 200 de magazine

    PLUS DISCOUNT: 120 de magazine*

    BILLA: 100 de magazine

    ARTIMA: 50 magazine

    KAUFLAND: 50 magazine

    PENNY MARKET: 50 magazine

    XXL: 50 magazine

    CARREFOUR: 40 magazine

    MINI MAX DISCOUNT: 30 magazine**

    REAL: 30 magazine

    AUCHAN: 20 magazine*

    SELGROS: 15 magazine

    CORA: 15 magazine

    PIC: 10 magazine*

    TRIDENT: 15 magazine*

  • In salturi

    Studiile despre piata de retail arata ca mai este loc destul pe piata, dar ca investitiile masive din urmatoarea perioada vor acoperi multe din punctele cheie din intreaga tara.

     

    CRESTERE: Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB, daca numarul de hipermarketuri a crescut cu doar 42% in 2005 fata de 2004, pentru acest an se estimeaza o crestere de circa 120%, arata ZF.

     

    UN MILIARD EURO: Hipermarketul si supermarketul sunt in prezent cele mai mari formate de retail de pe piata romaneasca. Planurile de investitii ale retelelor de profil ar putea depasi un miliard de euro la orizontul anului 2010.

     

    DUBLARE: Daca in 2005 romanii cumparau din hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount si cash & carry in proportie de 27%, ei vor ajunge sa-si faca cumparaturile in 2010 in proportie de 50% din retelele mari de retail, in detrimentul magazinelor de cartier, dupa cum arata un studiu al GfK.

  • Bani la buget

    Aparitia retailerilor in micile orase este o sursa de venituri pentru primarii. Chiar daca terenurile nu sunt cumparate pe baza de licitatie de la consiliile locale, primariile incaseaza destule taxe si impozite (in special pe salarii) de la companiile care isi deschid filiale locale.

     

    ODORHEI: Orasul cu aproximativ 36.000 de locuitori va primi de la SPAR, la un an de functionare, taxe si impozite in valoare de 4.570 RON, la un buget local pentru 2006 de 39.861.000 RON. 

     

    MEDIAS: La un salariu mediu de  650 RON si la un numar de angajati, in medie, de 175 de persoane pentru cei trei retaileri (SPAR, Billa si Plus), primaria orasului Medias va putea primi un impozit, numai din salarii, de aproximativ 14.924 RON. Conform ANAF, la bugetul local ajung 82 de procente din cele 16 procente cu care se impoziteaza salariul unui angajat.

     

    SFANTU GHEORGHE: Investitiile retailerilor (un magazin la fiecare 10.000 de locuitori) vor aduce la bugetul local, numai din taxele de concesiune si din impozitele pe cladiri, un venit anual de aproape 10 miliarde de lei, in conditiile in care bugetul de venituri al orasului se ridica in 2005 la numai 5,4 milioane RON.

  • Bilant provizoriu

    Discounterii sunt cei care au dat dinamica extinderii retailerilor din Romania in 2006, dar nu sunt singurii care si-au crescut investitiile. De altfel, desi discounterii sunt fruntasi la numarul de magazine deschise, retailerii care deschid hipermarketuri ii intrec uneori dintr-o singura inaugurare in ce priveste valoarea investitiilor. Iata un bilant provizoriu si cateva previziuni:

     

    PLUS DISCOUNT: Retailerul planuieste sa incheie anul 2006 cu 28 de magazine deschise, multe in orase in jur de 15.000 de locuitori (Hateg, Baia  Sprie). Investitia se ridica la aproximativ 42 de milioane de euro.

     

    SPAR: 10 magazine in 2006, din care un hipermarket la Targu Mures si supermarketuri la Arad, Resita, Deva, Alba-Iulia (unde a preluat trei magazine cu discount din zona), Ramnicu Valcea, Medias si Odorhei. Valoarea investitiei – circa 15 milioane de euro.

     

    TRIDENT: Va deschide un hipermarket in Sfantu Gheorghe si un supermarket in Sibiu. Valoarea investitiei pentru acest an este preconizata la 7 milioane de euro.

     

    SELGROS: Va deschide un singur magazin in 2006, investitia facuta de companie fiind estimata la circa 15 milioane de euro.

     

    PRAKTIKER: Intentioneaza sa deschida patru magazine, dintre care unul si in Bucuresti, in cartierul Vitan. Investitia pe 2006 ajunge la 32 de milioane de euro.

     

    CORA: Vrea sa deschida, pana la sfarsitul anului, un hipermarket la Cluj-Napoca, in urma unei investitii de 20 – 25 mil. euro.

     

    CARREFOUR: A deschis la Constanta un hiper-market, intrand in concurenta cu Real (divizie Metro), iar la anul vizeaza Clujul (la concurenta cu Cora) si Iasiul (cu doua magazine).

     

    AUCHAN: In toamna acestui an francezii deschid primul hipermarket din Romania, ritmul extinderii pe viitor fiind de 2-3 magazine / an. Investitia primului magazin se ridica la aproape 40 de milioane de euro.

  • Un MBA rosu

    Noua scoala de business din Moscova a devenit proiect national, sustinut de guvern si finantat cu 75 de milioane de euro de nume importante din business-ul local si international. Proiectul este vazut mai mult ca o oportunitate de business decat ca una academica. Succesul proiectului este legat de numele fondatorului sau, Ruben Vardarian – presedinte si director executiv al bancii de investitii ruse Troika Dialog si antreprenorul rus al anului 2005 -, potrivit Ernst & Young.Vardarian a reusit sa convinga alti 14 oameni de afaceri sa investeasca alaturi de el cate 5 milioane de euro fiecare. Printre asociatii sai se numara, conform Financial Times, si celebrul Roman Abramovici, cel mai bogat rus din topul Forbes. Principalul obiectiv al scoli, denumita deja Skolkovo – Moscow School of Management, este sa devina o alternativa serioasa pentru tinerii rusi: “Baiatul meu are 11 ani si ar trebui sa poata alege intre a studia la Barcelona, Londra, in Statele Unite sau Moscova”, spunea, foarte convingator, Vardarian. El recunoaste ca universitatea va fi condusa ca o companie, nu ca o scoala, profitul fiind important, tocmai pentru ca Vardarian vrea sa apropie cat mai mult studiul teoretic de business-ul real. Nu se cunoaste inca valoarea taxei pentru un an de scolarizare, dar profesorii – 10 rusi si 20 straini – vor castiga la nivelul brokerilor de pe Wall Street. Cadrele didactice ar trebui sa-i invete pe rusi sa-si asume mai multe riscuri, spune Vardarian, care asteapta ca 25% dintre viitorii absolventi sa-si inceapa propriile afaceri. 40 de milioane de euro vor fi depusi intr-un fond care va finanta viitoarele proiecte de afaceri ale studentilor. Presedintele scolii Skolkovo – Moscow School of Management va fi Ruben Vardarian. Facultatea va avea doi decani sau manageri, unul rus – Andrei Volkov, ministrul adjunct pentru stiinta si educatie, iar altul strain. Ca la orice alta companie, acestia vor raspunde in fata board-ului universitatii.

  • Mai putina peluza de tuns

    Stilul de viata american, definit de imaginea idilica a unei case cu doua etaje, o curte cu gazon ingrijit si un gardulet alb care o imprejmuieste, este in primejdie. In locul sau apare un alt trend: lotul rezidential care intra la apa. Pe aceeasi suprafata pe care inainte traia o singura familie astazi se construieste un bloc pentru cateva zeci al carui zid se invecineaza pana la atingere cu blocul de alaturi sau un sir de case cu ziduri comune. Cu cat este piata imobiliara mai fierbinte si mai aglomerata, cu atat mai scumpe si mai greu de gasit sunt casutele cu gradina, odinioara semn al apartenentei la clasa de mijloc.”Costurile terenurilor sunt intr-o permanenta crestere”, explica Gopal Ahluwalia, vicepresedintele departamentului de cercetare al Asociatiei Nationale a Developerilor Rezidentiali. “Cumparatorul de casa care nu are suficienti bani este dispus sa cumpere un lot mai mic, insa nu o casa mai mica.” Pe piata imobiliara “incinsa” de astazi multi oameni traiesc in apartamente de dimensiuni reduse sau case fara mult spatiu exterior, deoarece nu-si pot permite altceva. Insa Ahluwalia tine sa precizeze ca “o persoana care cumpara un asemenea tip de resedinta pentru un milion de dolari, o face pentru ca asa ceva isi doreste”.Unii sustin ca acest trend este o alternativa mai buna decat intinderea suburbana, deoarece cartierele rezidentiale mai dense iau forma unei zone diversificate, cu mai multe spatii publice, magazine si locuri de divertisment, toate la distante rezonabile. Totusi vorbim despre o schimbare majora pentru o societate care masoara nivelul de intimitate in metri patrati care ii separa de vecini. “Cea mai impamantenita facilitate in Statele Unite este curtea”, spune Andres Duany, angajat la firma de arhitectura si urbanistica Duany Plater-Zyberk & Co. din Miami. “Daca vrei intimitate, e ok, nu tre-buie decat sa te distantezi de vecin printr-o curte cat mai intinsa. Acesta este motivul pentru care americanul iubeste gradina, nu pentru ca si-ar dori mai multa peluza de tuns.”

  • Asigurati-va promotiile!

    Publicitatea nu mai este ceea ce era pe vremuri. Zapping-ul printre reclame este la loc de cinste, iar panourile publicitare fac parte din decor, fara a mai trezi interesul nimanui. In asemenea vremuri, companiile trebuie sa gaseasca metode noi de a iesi in calea cumparatorilor, fiindca in razboi si in publicitate totul este permis. Randy Gonigam, proprietarul Gonigam’s World Furniture Mall din Chicago, a mizat pe aceasta deviza si a “castigat” pierderi de 300.000 de dolari. Asta dupa ce a promis clientilor sai produse gratuite in valoare de pana la 10.000 de dolari daca Chicago Bears ii vor invinge pe cei de la Green Bay Packers. Secretul celor care mizeaza pe asemenea promotii naucitoare sunt firmele de asigurari specializate in returnarea sumelor cheltuite pentru premiile la concursuri, in cazul in care se produce evenimentul asigurat. Gonigam e multumit acum: n-a cheltuit nici prea multi bani, iar notorietatea companiei a crescut simtitor. “Am observat o crestere spectaculoasa a traficului pe pagina noastra de web si foarte multi dintre oamenii cu care am vorbit ne-au spus ca au de gand sa mai cumpere produse de-ale noastre.”Producatorii spera ca afacerile lor vor lua un avant semnificativ in urma acestui gen de promovare, si aceasta speranta este cea care ii face sa plateasca prime de asigurare usturatoare, explica James Chung, presedintele firmei de marketing strategic Reach Advisors din Massachusetts. Sperand ca cifra de afaceri va justifica aceste costuri, ei se gandesc ca bugetul destinat publicitatii ar fi mai bine investit intr-o asemenea asigurare decat intr-un spot tv.

  • Retro-casele

    O casa boiereasca din Bucuresti ajunge pana la 5 milioane de euro, dar asta nu impiedica cererea de case boieresti sa depaseasca cu mult oferta de pe piata. Astfel, conform estimarilor agentiei imobiliare Perfect Casa, una din 5 cereri pe piata locala vizeaza o casa construita la sfarsit de secol XIX, adica in perioada interbelica. Cele mai interesate de astfel de imobile sunt companiile straine, care le cumpara sau le inchiriaza. Avantajul unei astfel de case este faptul ca suprafata totala este destul de mare, cu un numar de camere intre 10 si chiar 15. Imobilele pot fi transformate in sedii de firma, sedii de ambasade sau consulate sau pot fi investitii profitabile prin perspectiva randamentelor pe care le ofera. Preturile conacelor, cum mai sunt denumite imobilele interbelice, variaza intre 800.000 si 5 milioane de euro la vanzare, iar o chirie lunara se situeaza intre 4.000 si 20.000 de euro. La valoarea constructiei se adauga si elementele interioare, cum sunt vitraliile, usi cu geamuri de cristal, tavane cu grinzi si scari interioare cu decoratiuni elaborate. Evaluarea imobilelor se face in functie de locatie, suprafata casei si a terenului, arhitectura. Mai conteaza compartimentarea si stadiul in care se afla la momentul v?nzarii sau inchirierii din punct de vedere al structurii si al finisajelor.

  • Bancherii joaca la Hollywood

    Paramount a incheiat un contract in valoare de 300 mil. dolari (235 mil. euro) cu banca de investitii germana Dresdner Kleinwort pentru producerea a 30 de filme. Filmele vor fi realizate de Paramount si filialele sale – Paramount Pictures, DreamWorks, MTV Films si Nick Movies, prin fondul Melrose 2, finantat de Dresdner si alti investitori atrasi de acestia. Intelegerea a venit la timp pentru a diminua urmarile negative ale despartirii lui Tom Cruise de celebra companie de productie si reprezinta un vot de incredere pentru Brad Grey, CEO al Paramount. Astfel, zvonurile ca Paramount va intampina probleme in strangerea de fonduri pentru viitoarele proiectii, odata cu plecarea celebrului Tom Cruise, au fost contrazise. Mark Badagliacca, director financiar la Paramount, spune ca “este intotdeauna important sa ai parteneri in productia de film, pentru ca iti da posibilitatea sa ai mai multe vasle la aceeasi barca”. Laura Fazio, managing director al Dresdner Kleinwort, a declarat ca Melrose 2 demonstreaza apetitul crescand al investitorilor pentru sectorul filmelor si in special interesul pentru proiectele companiei Paramount. Afacerea survine pe fondul altor cateva “deal-uri” dintre studiouri si investitori – Sony Pictures si Universal au obtinut, prin contracte similare, 700 mil. dolari, iar 20th Century Fox s-a inteles cu Dune Capital Management pentru 350 mil. dolari.Principalele tranzactii incheiate de producatorii de filme:Paramount a incheiat un contract de 300 de milioane de dolari cu Dresdner Kleinwort20th Century Fox s-a inteles cu Dune Capital Management pentru 350 mil. dolariSony Pictures si Universal au obtinut, prin contracte similare, 700 de milioane de dolari