Lansarea produsului este susţinută de o campania de panotaj neconvenţional şi de comunicare dedicată în magazine, axată în special pe degustări de biscuiţi Milka ChocoLila Stix, în principalele puncte de vânzare.
Milka Biscuits au fost lansaţi în România în aprilie 2010, portofoliul cuprinzând acum Milka ChocoMinis, Milka ChocoBiscuit, Milka ChocoCookie şi gama Milka ChocoJaffa: Raspberry Jelly, Orange Jelly, Chocolate Mousse şi Toffee Mousse.”Introducerea acestui nou sortiment de biscuiţi Milka ChocoLila Stix vine să consolideze imaginea premium a mărcii”, declară Svetlana Macrinici, brand coordonator biscuiţi.
Studiul “Şefii din economia românească în media” îl clasează pe Dominic Bruynseels, CEO al BCR, pe primul loc în topul celor mai mediatizaţi directori executiv, cu 60 de apariţii. El a apărut cu precădere în articole care fac referire la industria bancară, dar şi datorită unor materiale în care se anunţă înlocuirea sa din funcţia de preşedinte executiv al BCR. Bruynseels a fost urmat în top de către manageri din acelaşi sector – Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), cu 53 de apariţii, şi Radu Gheţea (CEC Bank), 40 de apariţii.
În perioada 4 noiembrie 2011 – 3 februarie 2012 au fost publicate 364 de articole care au făcut referire la şefii celor mai mari companii din România. În topul primilor 10 manageri cu cea mai largă expunere în presă apar şi CEO ai companiilor din alte industrii, precum Mariana Gheorghe (Petrom) – 30 apariţii, Jerome Olive (Automobile Dacia) – 12 apariţii sau Inaki Berroeta (Vodafone) – 11.
Dintre şefii de companii din raportul realizat de mediaTRUST, Mariana Gheorghe a avut patru apariţii negative, Robert Rekkers două apariţii, iar Jerome Olive şi Sanda Nicoară câte o apariţie negativă. În perioada 4 noiembrie 2011 – 3 februarie 2012, cea mai activă platformă de comunicare în ceea ce priveşte apariţiile media ale directorilor executivi din cele mai importante companii româneşti a fost Ziarul Financiar.
Studiul “Şefii din economia românească în media” prezintă directorii executivi ai celor mai importante companii din România (listate de către Ziarul Financiar în anuarul celor mai mari companii în funcţie de active în 2010), care apar cel mai des în presa scrisă. Raportul se bazează pe apariţiile media în care apare numele şi prenumele CEO-ului uneia din companiile incluse în studiu. Au fost luate în considerare informaţii despre şefii monitorizaţi, cât şi comentarii ale acestora apărute în media. Materialele promoţionale şi publicitatea de orice fel nu au fost luate în calcul.
Televiziunea digitală a adus companiei un plus de 23.000 de abonamente în ultimele trei luni din 2011, iar baza de abonamente de televiziune digitală a crescut cu 7% faţă de trimestrul anterior, ajungând la un total de 351.700. UPC este compania cu cea mai mare grilă de canale HD transmise prin cablu – 13 – şi singurul operator care poate oferi abonaţilor conţinut 3D prin intermediul canalului High TV.
Televiziunea prin satelit a raportat cea mai mare creştere în trimestrul IV – 10,6% mai mult decât în trimestrul III, procent care se traduce printr-o adiţie de peste 27.000 de abonamente. Focus Sat, divizia DTH a UPC România, a încheiat anul 2011 cu un total de 282.800 de abonamente. Această creştere a fost susţinută şi de lansarea unei noi oferte, care a adus o grilă de programe TV extinsă, dar şi 3 canale HD şi un nou pachet de filme, de care abonaţii Focus Sat s-au putut bucura gratuit în perioada octombrie – decembrie 2011.
UPC are creşteri şi pe segmentul de servicii Internet, unde compania a câştigat în trimestrul IV aproape 15.000 abonamente, raportând o creştere de 5,6% faţă de trimestrul anterior. La sfârşitul anului, UPC România avea 281.300 de abonamente de internet. Acesta fiind segmentul de piaţă cu cel mai mare potenţial de creştere şi în 2012, compania intentionează să investească în reţeaua de date pentru a extinde zona de acoperire Fiber Power. La sfârşitul anului 2011, UPC oferea servicii Fiber Power 120Mbps în aproximativ 70% dintre localităţile în care compania operează.
Pe zona de servicii de voce, UPC România a înregistrat o creştere de 10% în trimestrul IV faţă de trimestrul anterior – baza de abonamente a crescut cu 16.800, ajungând la un total de 184.100. Aceste rezultate se datorează introducerii, în pachetele 3Play, a diferitelor abonamente de telefonie cu minute incluse şi telefon DECT gratuit.
“Suntem mulţumiţi de rezultatele din ultimul trimestru care au contribuit la performanţa bună din 2011. În anul care s-a încheiat ne-am consolidat poziţia pe piaţă şi am continuat să ne adaptăm pachetele şi să lansăm noi produse – Fiber Power 120 Mbps, 3D – uitându-ne atent la nevoile şi cerinţele clienţilor noştri. 2011 a fost anul în care strategia UPC s-a concentrat pe oferte complete – pachete de servicii TV, date şi voce. Şi în acest an vom investi în lansarea de noi pachete 3Play dar şi în extinderea acoperirii Fiber Power şi a televiziunii digitale”, declară Severina Pascu, CEO UPC România.
Prezent la bilanţul activităţii Inspectoratului General al Poliţiei Române pe 2011, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a arătat că procesul de reformă nu presupune doar concedieri şi reorganizări de organigrame, ci profesionalizare şi introducerea unor standarde de calitate în activitate. “Deseori la bilanţuri, în discursuri, amestecăm cifrele cu speranţele noastre. Cifrele uneori ascund, nu dezvăluie, şi ştiu că este confortabil să oferim parametri cantitativi, pentru că în felul acesta de multe ori dăm deoparte evaluarea calitativă. Observ în limbajul multora dintre cei care se referă la bilanţuri, mai ales în structurile ministerelor cu implicare majoră în siguranţa cetăţeanului, termeni care ameninţă să îşi piardă înţelesul: reformă, modernizare, redobândirea încrederii, recâştigarea imaginii. Ei au valoare în situaţia în care sunt susţinuţi de evidenţă. Nu pot să nu spun că ori de câte ori vorbim, de la an la an, de o nouă reformă în activitatea Poliţiei Române, încep să cred că ea nu a fost niciodată începută, că fiecare nou conducător, nou şef de departament, are o viziune proprie asupra înţelesului acestui termen şi îşi pierde legătura directă cu problemele reale, evitând să se refere la disfuncţionalităţi sau la problemele reale ale sistemului”, a spus Ungureanu.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a judecat, miercuri, contestaţia în anulare a lui Dinel Nuţu, fost Staicu, făcută împotriva deciziei de condamnare la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor. Astfel, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti arată că în cazul lui Dinel Nuţu există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile faptice aduse omului de afaceri. Completul de judecată din dosarul BIR nu a constatat acest lucru şi l-a condamnat pe Dinel Nuţu la şapte ani de închisaore. Prin decizia luată miercuri instanţa a constatat că, într-o altă cauză, Curtea de Apel Craiova a stabilit că Dinel Staicu nu se face vinovat de acuzaţiile pentru care a fost judecat şi condamnat în dosarul BIR.
Combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei, precum şi destructurarea grupărilor infracţionale reprezintă “prioritatea zero” a Poliţiei Române, a declarat, joi, chestorul Liviu Popa, citat de agenţia de presă Mediafax. În ce priveşte grupările infracţionale, chestorul Liviu Popa a spus, la bilanţul activităţii Inspectoratului General al Poliţiei Române pe 2011, că destructurarea acestora este una dintre priorităţile instituţiei pe care o conduce. “Dacă anul trecut am spus să nu rămână piatră pe piatră, anul acesta să nu mai existe piatră întreagă”, a spus Popa. Potrivit Mediafax, şeful Poliţiei Române a mai spus că în 2011 s-au înregistrat rezultate foarte bune în combaterea fraudei, unde s-au constatat prejudicii de peste trei miliarde de lei, din care s-au recuperat 115 milioane de lei.
Declaraţa şefului Poliţiei vine la exact un an după ce, cu prilejul bilanţului din 2010 al instituţiei pe care o conduce, Popa declara: “Din punct de vedere personal, aş vrea să se facă disponibilizări în Poliţia Română, pentru că este un moment extrem de prielnic de modernizare a Poliţiei şi de asanare a mediului poliţienesc. Avem suficienţi poliţişti beţivi, nenorociţi. Până acum, pentru nemuncă, niciunul nu a fost dat afară. S-a spus cine nu munceşte nu greşeşte, cine nu greşeşte merită să fie promovat. Ar trebui să plece cei care fac Poliţia de ruşine.” În aceeaşi săptămână, chestorul Liviu Popa, spunea că, deşi au suficient combustibil, poliţiştii “se plâng ca muierile”: “Să mă mai lase! Au destulă benzină şi nu muncesc”, în replică la plângerile sindicaliştilor din poliţie legate de modificarea procedurilor pentru achiziţia de combustibil. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual a cerut atunci demisia şefului IGPR, Liviu Popa, pentru declaraţiile publice “iresponsabile” făcute la adresa poliţiştilor, susţinând că aceste are o “exprimare suburbană” şi un “comportament necorespunzător în serviciu”.
Un militar în uniformă şi-a facut apariţia, luni seară, 23 ianuarie, în Piaţa Universităţii, cu declaraţii de susţinere la adresa protestatarilor, afirmând că “s-a săturat de batjocura din această ţară”. El le-a reamintit protestatarilor din piaţă că 24 Ianuarie este Ziua Unirii, i-a îndemnat să nu aibă încredere în clasa politică şi să continue manifestaţiile, precizând n-a venit să scandeze contra preşedintelui Traian Băsescu, pentru că acesta este comandantul suprem, însă “deasupra lui este poporul”.
Militarul s-a recomandat Alexandru Gheorghe, locotenent, în vârstă de 27 de ani, încadrat la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii. Ofiţer activ de trei ani, Gheorghe lucrează în prezent în structura de protecţie a documentelor clasificate, cu o funcţie asimilată gradului de maior.
“Ştiu exact la ce mă expun venind aici, veţi vedea şi dumneavoastră mâine”, a spus militarul, referindu-se la faptul că va fi pedepsit pentru încălcarea regulamentului militar, care interzice participarea cadrelor militare la mitinguri şi manifestaţii şi părăsirea neautorizată a garnizoanei. El a precizat că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele, şi că nu a mai comunicat cu superiorii săi, ba chiar şi-a dezactivat telefoanele şi le-a scos bateria, de teama de a nu fi ascultat. El a afirmat că exprimă solidaritatea Armatei cu protestatarii şi că vorbeşte în numele unui grup de colegi, cărora le-a şi încredinţat “un document de 12 pagini pe un stick” în caz că el va fi arestat.
Locotenentul a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că a fost inspirat să vină la protest de “gestul pe care l-a făcut Raed Arafat”, care a fost catalizatorul acţiunii lui, şi de faptul că Armata este instituţia în care populaţia are cea mai mare încredere. Într-un interviu pentru Hotnews, Gheorghe a cerut ca “pe buletinele de vot să fie şi Armata şi monarhia constituţională”. Imediat după ce Antena 3 a difuzat interviul cu Alexandru Gheorghe, pe Facebook au apărut mai multe grupuri de susţinere a militarului, tratat ca erou naţional, la fel cum s-a întâmplat cu câteva săptămâni în urmă şi cu Raed Arafat. Unii dintre susţinători l-au propus direct preşedinte al ţării, alţii au chemat la susţinerea lui în stradă. Alţii au intrat în grupurile respective ca să-l critice pentru vedetism, pentru încălcarea neutralităţii politice a Armatei sau au întrebat “ce caută un militar NATO la o televiziune KGB” (aluzie la Antena 3).
CE VOIA GHEORGHE
Pe contul său de Facebook, locotenentul menţionează la “Orientare politică” NO POLITICS ALLOWED OR DESIRED, cu precizarea “NU avem nevoie de politicieni…sunt doar ciuma de pe corpul bolnav al tarii”. Persoanele care îl inspiră sunt generalul Ion Antonescu, Carol de Hohenzollern şi William Wallace, iar printre cărţile preferate figurează “Pădurea spânzuraţilor” de Rebreanu. Pe lista sa de prieteni figurează inclusiv Mişcarea Legionară, Noua Dreaptă Braşov şi Ziarul Tricolorul.
Militarul critică pe Facebook, în aprilie 2011, sistemul dublu de promovare a ofiţerilor, afirmând că “în timp ce unii au muncit 10 ani chinuiţi prin licee militare, academii şi teritoriu să ajungă sublocotenenţi, altora le trebuie doar 4 luni să ajungă locotenent”. Este vorba de aşa-numită filieră indirectă, prin care promovarea ofiţerilor şi a subofiţerilor se poate face şi prin centrele de instruire în arme, ceea ce înseamnă doar câteva luni de pregătire, raportat la filiera directă, cu studii în Academiile Militare şi pregătiri ulterioare care durează ani de zile.
Ulterior, Gheorghe a depus o petiţie către Statul Major General în care reclamă excesul de ofiţeri promovaţi pe filiera indirectă şi cere Armatei să facă cunoscut tuturor unităţilor militare cifrele de şcolarizare aferente filierei directe şi celei indirecte pentru anul în curs, pe specialităţi militare, “asta ca să nu ni se mai arunce praf în ochi cu explicaţia pur fantezistă că Armata formează ofiţeri pe filieră indirectă doar în armele deficitare, arme pe care Academiile Militare de profil nu le pot specializa, cum ar fi armele ce ţin de domeniul juridic, financiar-contabil, medical etc.”.
Locotenentul a postat pe această temă într-un grup de pe Facebook (Cei din singura filieră corectă), însă apoi a reclamat că postările dispar din motive necunoscute de pe grup, “iar mie şi de pe mailul de Yahoo”, aşa încât a decis să transfere documentaţia pe un blog al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD).
La 25 mai 2011, scrie pe Facebook “Din acest moment, 17.30, 25.05.2011, EU cetateanul ALEXANDRU GHEORGHE, identificat prin CNP 1850318324841, declar ca ma tem pentru viata mea:(” şi le explică prietenilor nedumeriţi că “nu s-a intamplat nimic… inca”, dar că “la asta trebuie sa te astepti atunci cand te lupti cu Sistemul…mai ales unul romanesc si mai ales cel cu care ma lupt eu…mai multe detalii, in curand…mai aveti putintica rabdare, dar orice pentru ROMANIA mea, nu a lor…”
Pe blogul SCMD, un colonel în rezervă îl îndeamnă, în noiembrie, pe Gheorghe să fie vigilent la posibilele înscenări contra sa care ar putea fi orchestrate de “mafia portocalie, infiltrata si in Armata”, pentru a-l elimina din sistem. Locotenentul îi răspunde că are de mult în vedere acest sfat, “mai ales ca am in gestiune o “tona” de documente. Oricum din 25.05.2011, umblu doar cu ochii in patru oriunde as merge si orice as face. Stiu de ce sunt in stare acesti “oameni”, insa nu voi fi nici primul si nici ultimul redus la tacere de-a lungul bataliei istorice pe care unii oameni au dus-o pentru anumite principii, zic eu, destul de inalte in cazul de fata”.
Pentru ziua de marţi, 24 ianuarie sunt anunţate mai multe mitinguri în Capitală, între care şi cel al SCMD, care va începe la ora 11,30 în Piaţa Victoriei, urmat de un marş la sediul TVR. SCMD a anunţat şi că va picheta zilnic Palatul Cotroceni între 25 şi 31 ianuarie. SCMD cere demisia preşedintelui Băsescu şi a Guvernului, alegeri anticipate, demiterea conducerilor TVR şi SRR şi desfiinţarea “instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS”.
În timpul unei relatări despre evoluţia preţurilor pentru ABC News reporterul a surprins în direct creşterea cu 10 cenţi a preţului, de la 4,99 la 5,09 dolari galonul. Se întâmpla într-o benzinărie din Los Angeles, iar creşterea de preţ s-a petrecuit în cele două minute ale ştirii.
De remarcat, din relatare, şi structura preţului, total diferită de cea din România.Din 50 de dolari cheltuiţi la pompă, 30,75 dolari merg la companiile petroliere, 7 dolari sun partea rafinăriilor, numai 6 dolari sunt partea Guvernului (taxe, impozite), 4 dolari reprezintă transportul, 1,25 dolari sunt comisioane bancare şi numai un dolar profitul staţiilor de benzină.
Evenimentul încheie campania aniversară “Mediafax – 20 ani”, în cadrul căreia partenerii şi clienţii agenţiei au luat parte la o călătorie în timp cu viteza informaţiei şi au rememorat evenimentele majore care au marcat ultimii 20 de ani şi care au fost relatate de Mediafax.
De la înfiinţarea sa în 1991, agenţia de presă Mediafax a fost parte din istoria României democratice, dar şi din istoria mass-media moderne, relatând evenimentele importante şi contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea presei româneşti.
Pe 23 februarie, de la ora 20.00, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti, Mediafax va face o nouă incursiune inedită în istoria ultimilor 20 de ani. Desfăşurată sub sloganul “Remember history. Live history. Make history”, “Gala Mediafax – 20 ani” va reuni figuri marcante ale societăţii româneşti şi va premia personalităţile care au făcut ceva memorabil şi valoros pentru români.
Agenţia caută chiriaşi pentru o serie de clădiri de la Kennedy Space Center din Florida, centrul nevralgic al programului spaţial american timp de zeci de ani, pe care nu le mai foloseşte şi nici nu are bani să le mai întreţină.
Printre activele scoase spre închiriere se numără o platformă de lansare a navelor, două platforme mobile gigant, două hale de întreţinere a navelor, un vehicul gigant folosit pentru transportarea navetelor spaţiale, o clădire de 52 de etaje folosită pentru asamblarea rachetelor şi o pistă de aterizare.
“Avem o mulţime de clădiri pe care noi, NASA, nu le mai folosim. Nu am bani să le întreţin sau să le dărâm. Aşa că vor sta şi vor rugini”, a spus Robert Cabana, directorul Kennedy Space Center.
