BusinessMagazin

Blog

  • Gheţea: De miercuri este verificată calitatea activelor CEC Bank, în vederea supravegherii europene

     “Începând de mâine (miercuri – n.r.), cel puţin la banca pe care o conduc (CEC Bank – n.r.), începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu metodologia stabilită pentru autoritatea de supraveghere europeană, deci cu manualele Băncii Centrale Europene vor fi verificate activele băncilor din România cu risc sistemic. CEC este o astfel de bancă, are o cotă de piaţă de 8%, iar neavând un acţionar mare din străinătate, are o relaţie directă cu supravegherea europeană”, a declarat marţi preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, care conduce şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene.

    Evaluările fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, întrucât nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu în uniunea bancară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ASF reduce cu 25% comisionul perceput pentru achiziţiile de acţiuni

     Pentru tranzacţiile realizate de intermediarii care au calitate de “market maker” în raport cu instrumentul financiar tranzacţionat, comisionul perceput va fi de 0,04%, potrivit unui regulament publicat de Autoritate.

    Acelaşi comision de 0,04% se va aplica şi în cazul transferurilor cu obligaţiuni, inclusiv cele convertibile în acţiuni, cu drepturi de preferinţă şi drepturi de alocare.

    În cazul titlurilor de stat, ASF va percepe un comision de 0,0004% din valoarea tranzacţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite cer Rusiei să reia negocierile cu Ucraina pe tema gazelor

     “Uniunea Europeană a prezentat un compromis echitabil şi rezonabil. (…) Cerem Rusiei să reiniţieze negocierile”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

    “Comisia Europeană colaborează cu ambele părţi în vederea găsirii unui compromis comercial competitiv, care ar soluţiona problemele legate de plăţi şi preţul de piaţă” pentru gazul rus livrat Ucrainei, a adăugat Psaki.

    Rusia a sistat luni livrările de gaze către Ucraina, după eşecul negocierilor şi din cauza restanţelor acumulate de Kiev – 4,5 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Britanicii vor ca imigranţii să aştepte trei ani pentru accesul la ajutoarele sociale

     Peste 3.000 de persoane au participat la sondajul British Social Attitudes, realizat de agenţia NatCen Social Research. Potrivit rezultatelor, 61 la sută dintre persoanele intervievate au afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin trei ani înainte de solicita ajutoare sociale, relatează publicaţia Express în pagina electronică.

    Pe de altă parte, un britanic din zece a afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin 10 ani pentru accesul la ajutoare sociale, în timp ce 6 la sută dintre cei intervievaţi au răspuns că cetăţenii străini nu ar trebui să primească deloc aceste beneficii.

    Sondajul mai arată că un britanic din patru consideră că imigranţii vin în Marea Britanie doar pentru “a abuza” de generosul sistem de ajutoare sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Kievul încetează cooperarea cu Rusia în domeniul militar

     “Astăzi (luni), în cursul unei şedinţe a SNBO (Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare), preşedintele Ucrainei a interzis categoric cooperarea cu Rusia în domeniul militar. Începând de astăzi, noi am încetat practic cooperarea în domeniul militar cu Federaţia Rusă”, a declarat Iarema.

    La 31 mai, adjunctul ministrului rus al Apărării, Iuri Borisov, a denunţat faptul că Ucraina a încetat, începând din martie, să livreze Rusiei echipamente militare şi armament, deşi Moscova a plătit deja pentru o mare parte dintre acestea.

    Ucraina ar putea pierde cota sa pe piaţa rusă a echipamentelor militare, a avertizat Borisov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kylie Minogue are unul dintre cele mai scumpe funduri din lume, estimat la 5 milioane de dolari

    Asigurarile de viata, de sanatate, de locuinta sau pentru masini reprezinta cele mai des intalnite tipuri de asigurari. Asiguratorii nu refuza insa nici clientii care vor sa-si asigure ”bunuri” mai inedite, precum zambetul, mustata sau starea civila.

    Cu toate acestea, cei care vor o asigurare atat de neobisnuita trebuie sa si plateasca o prima pe masura, in conditiile in care sumele asigurate ajung la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. De cele mai multe ori, clientii sunt persoane celebre, iar acesta tendinta este in voga in special in strainatate.

    Kylie Minogue şi-a asigurat fundul pentru 5 milioane de dolari, intrând astfel într-o listă selectă de vedete ce au diverse părţi ale corpului asigurate.

    Kylie Minogueeste o cântăreaţă câştigătoare a unui premiu Grammy, compozitoare şi actriţă australiană, decorată cu Ordinul Imperiului Britanic.Minogue a devenit cunoscută la sfârşitul anilor 1980 prin rolul jucat în serialul australian Neighbours.

    În Australia, Asia şi Europa artista a devenit una din cele mai recunoscute celebrităţi, fiind considerată un sex simbol. În noiembrie 2007 a lansat cel de-al zecelea album de studio, intitulat X. Minogue are o avere estimată la 66 milioane de dolari.

  • Norvegia va interzice cerşetoria. Care vor fi pedepsele

    Norvegia va interzice cerşetoria în locurile publice, în virtutea unui amendament legislativ dezbătut luni în Parlament, o măsură controversată care-i va afecta în special pe romii de origine română, ministrul Justiţiei invocând “o legătură” între cerşetorie şi infracţionalitate.

    Textul prezentat de Guvernul de dreapta prevede autorizarea municipalităţilor să interzică cerşetoria pe plan local începând din vara lui 2014, după care va fi introdusă o interdicţie la nivel naţional, prevăzută începând din vara lui 2015. Măsura urmează să fie adoptată în mod sigur.

    Ministrul Justiţiei Anders Anundsen, provenind din Partidul progresului (FrP), o formaţiune de dreapta populistă şi aniimigraţie, a invocat “o legătură” între cerşetorie şi delincvenţă, în special furt.

    Potrivit autorităţilor, la Oslo se înregistrează acelaşi număr de furturi ca la Berlin, deşi populaţia oraşului este de şapte ori mai mică.

    Cerşetoria, în oraşele care o vor interzice, va fi pasibilă de aplicarea unei amenzi şi unei pedepse de până la trei luni de închisoare.

    Măsura urmează să-i penalizeze în special pe romi. Din 194 de cereşetori număraţi la Oslo în 2012, doar şapte erau norvegieni. “Ceilalţi erau în principal cetăţeni români” de origine romă, potrivit Ministerului Justiţiei, care a precizat că aproape toţi cei 69 de români verificaţi aveau un cazier judiciar în Norvegia.

    Un reprezentant al Stângii Socialiste (opoziţie), Baard Vegar Solhjell, a sugerat că interzicerea cerşetoriei vizează să descurajeze aceste populaţii să vină în Norvegia.

    “Cum să nu crezi că, după 200 de ani, acest lucru nu este asimilat unei încercări de a împiedica intrarea romilor în regat?”, a declarat Solhjell, referindu-se în mod implicit la un articol – în prezent abolit, dar perceput ca ruşinos – al Constituţiei norvegiene, care interzicea pătrunderea evreilor pe teritoriul ţării, în urmă cu 200 de ani.

    Susţinută de majoritatea opiniei publice, interdicţia riscă să aibă efecte contrare scopului declarat, au obiectat anumite asociaţii.

    Cei care cerşesc “vor fi nevoiţi să recurgă şi mai mult la infracţiuni”, a declarat pentru postul de televiziune TV2 Nyhetskanalen preşedintele unei asociaţii de toxicomani, Arild Knutsen.

    Norvegia nu face altceva decât să reintroducă o interdicţie aflată în vigoare până în 2005. Şi alte ţări europene au introdus interdicţii la nivel naţional – ca de exemplu Marea Britanie şi Danemarca – sau la nivel local.

    Amendamentul, adoptat în primă lectură luni seara, urmează să fie adoptat definitiv în cursul săptămânii. Este sigur că va fi susţinut de o majoritate, deoarece Guvernul minoritar format de către conservatori şi populişti a obţinut susţinerea Partidului de Centru (agrarian).

  • UCRAINA încetează cooperarea cu Rusia în domeniul militar

    “Astăzi (luni), în cursul unei şedinţe a SNBO (Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare), preşedintele Ucrainei a interzis categoric cooperarea cu Rusia în domeniul militar. Începând de astăzi, noi am încetat practic cooperarea în domeniul militar cu Federaţia Rusă”, a declarat Iarema.

    La 31 mai, adjunctul ministrului rus al Apărării, Iuri Borisov, a denunţat faptul că Ucraina a încetat, începând din martie, să livreze Rusiei echipamente militare şi armament, deşi Moscova a plătit deja pentru o mare parte dintre acestea.

    Ucraina ar putea pierde cota sa pe piaţa rusă a echipamentelor militare, a avertizat Borisov.

    El a anunţat că Rusia ar dori să încheie “contracte suplimentare pentru dotarea unor întreprinderi din Crimeea”, o peninsulă ucraineană, anexată de Rusia în martie.

    Potrivit lui Borisov, înainte de declanşarea crizei dintre Moscova şi Kiev, volumul anual de livrări de armament şi echipamente militare era în valoare de 50 de miliarde de ruble (aproximativ un miliard de euro).

  • Camioanele ”fără şofer”, în trafic în termen de 5 ani. Care este PLANUL autorităţilor din Olanda

    Autorităţile analizează legislaţia rutieră pentru a face posibilă testarea maşinilor autonome pe drumurile publice, afirmă ministrul Infrastructurii şi Mediului, Melanie Schultz van Haegen, într-o scrisoare în care explică propunerea, scrie agenţia Reuters, citată de portalul AutoWorldNews.

    Ministerul va înainta până anul următor un proiect de lege care ar face posibilă testarea maşinilor autonome, precum şi planuri pentru desemnarea unor anumite drumuri şi condiţii pentru derularea testelor anul următor, potrivit Associated Press.

    Planul pe cinci ani a fost depus în parlament de o asociaţie care reuneşte organizaţii industriale şi de cercetare, printre care Olanda Transport şi Logistică, DAF Trucks, Portul Rotterdam şi Organizaţia pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată din Olanda.

    “Vrem să derulăm primele demonstraţii la începutul anului următor şi să facem teste într-un mediu controlat cât mai curând posibil”, a declarat un purtător de cuvânt al Organizaţiei pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată din Olanda.

    Alte ţări europene au lansat proiecte similare, însă planul Olandei este unic “pentru că niciun alt proiect nu are o ţintă fermă de a aduce maşinile autonome pe piaţă în cinci ani, cu sprijinul guvernului”, a spus purtătorul de cuvânt.

    În primă fază, camioanele autonome vor fi testate în simulări pe calculator, iar într-o etapă ulterioară să fie folosite camioane reale pe o pistă specială, înainte ca acestea să fie testate pe drumurile publice.

    “Există numeroase beneficii ale trecerii la camioane autonome. Acestea au nevoie de mai puţin spaţiu pe drum şi folosesc asfaltul mai eficient; evită blocajele în trafic şi reduc accidentele. Sunt, de asemenea, mai prietenoase cu mediul”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Infrastructurii şi Mediului.

    Proiectul prevede ca în cinci ani camioane autonome să fie folosite pentru a livra bunuri din portul Rotterdam.

    Google a anunţat, la sfârşitul lunii mai, că a dezvoltat primele prototipuri ale maşinii “fără şofer” la care lucrează mai mulţi ani şi intenţionează să construiască în parteneriat cu companii auto circa 100 de automobile pentru teste, complet autonome şi lipsite de elemente precum volan, pedale de acceleraţie şi frână.

    Compania americană testează de mai mult timp pe drumurile din SUA maşini autonome, inclusiv versiuni modificate de Prius şi Lexus, echipate cu camere, senzori radar şi laser.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nicolas Maure, Dacia şi Renault România

    1. Revitalizarea pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată, mai ales prin restabilirea creditării de consum (mecanisme de finanţare, garanţii, limită de îndatorare etc.).

    2. Creşterea investiţiilor productive în România prin simplificarea accesului la fonduri europene şi la ajutoare de stat pentru întreprinderi mari şi IMM‑uri.

    3. Accelerarea lucrărilor de infrastructură rutieră, feroviară şi portuară.

    4. O mai bună adecvare a educaţiei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu învăţământ vocaţional, contracte de practica în întreprinderi alternate cu perioade de şcolarizare etc.).

    5. Revizuirea codului muncii pentru mai multă flexibilitate şi îmbunătăţirea dialogului social.