BusinessMagazin

Blog

  • Hewlett-Packard a mărit salariul directorului general de la un dolar la 1,5 milioane dolari

     Majorarea va fi aplicată retroactiv, de la data de 1 noiembrie, potrivit unui anunţ al companiei destinat Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.

    Whitman, angajată în 2011 pentru revitalizarea HP, se confruntă cu declinul vânzărilor provocat de cererea slabă pentru PC-uri şi a intensificat concurenţa pe piaţa tehnologiei destinată companiilor.

    Acţiunile HP au urcat cu 93% în acest an la bursa din New York, după trei ani de evoluţie descendentă.

    Whitman a primit beneficii în valoare totală de 15,4 milioane de dolari, 70% din suma prevăzută, în anul fiscal 2012, primul an complet ca CEO al companiei, din cauza pierderilor nete înregistrate de HP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele două Corei au reluat contactele, după epurarea din interiorul regimului stalinist

    O delegaţie sud-coreeană a trecut frontiera către zona industrială Kaesong, redeschisă în septembrie după ce a fost închisă timp de cinci luni de către Phenian, în contextul unor tensiuni puternice în peninsulă.

    “Vom examina respectarea angajamentelor asumate şi vom discuta despre dezvoltarea complexului”, a declarat pentru presă şeful delegaţiei, Kim Ki-woong.

    Ulterior, o delegaţie străină alcătuită din miniştri din state membre G20 şi reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) urmează să efectueze o vizită în parcul industrial de la Kaesong, pentru care Coreea de Sud caută investitori alţii decât coreeni, în speranţa că prezenţa lor va descuraja Coreea de Nord să-i mai ia ostatici în viitor.

    În urmă cu câteva zile, regimul nord-coreean l-a arestat, judecat şi executat pe unchiul lui Kim Jong-un, Jang Song-thaek, care l-a ajutat pe nepotul său să facă primii paşi la conducerea ţării.

    De asemenea, fostul jucător american de baschet Dennis Rodman, care a efectuat deja două vizite în Coreea de Nord anul acesta, pentru a se întâlni cu Kim Jong-un, “prietenul (său) pe viaţă”, urmează să revină în această ţară în perioada 19-23 decembrie, au dezvăluit săptămâna aceasta sponsorii săi.

    Fostul jucător de la Chicago Bulls urmează să organizeze un turneu amical între o echipă nord-coreeană şi foşti jucători NBA, pe 8 ianuarie, cu ocazia zilei de naştere a lui Kim Jong-un.

    “Corea de Nord transmite mesajul că execuţia (lui Jang Song-thaek) nu va perturba nici relaţiile sale internaţionale şi nici relaţiile cu Seulul”, apreciază Yang Moo-jin, un profesor de la Universitatea pentru Studii Nord-Coreene de la Seul.

  • NAE LĂZĂRESCU A MURIT. Actorul avea 72 de ani

    Nae Lăzărescu spunea în iulie că s-ar putea să fie nevoit să ia o pauză de la actorie, din cauza unor probleme de sănătate.

    Actorul arăta, într-un interviu, că a făcut stand-up comedy de când s-a născut şi că a vrut neapărat să lucreze la Teatrul “Constantin Tănase”.

    Nae Lăzărescu s-a născut pe 8 septembrie 1941, fiind cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă, Vasile Muraru.

    A jucat şi în filme, printre care “Grăbeşte-te încet”, “Şantaj”, “Baloane de curcubeu”, “Căsătorie cu repetiţie” şi “Viraj periculos”. De asemenea, în animaţia “Maşini”, i-a dat voce personajului Clang.

     

  • ACCIDENT de muncă: Doi bărbaţi au fost răniţi în Portul Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime, cei doi electricieni, angajaţi ai societăţii, îşi desfăşurau activitatea la un tablou electric al unui pod rulant amplasat în dana 65 a Portului Constanţa, iar la un moment dat platforma metalică pe care se aflau a cedat, aceştia căzând de la o înălţime de şapte metri.

    Ei au fost transportaţi cu o ambulanţă SMURD la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, rămânând internaţi pentru investigaţii medicale de specialitate.

    Cercetările sunt continuate de către reprezentanţi din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanţa şi ai Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs accidentul de muncă.

  • Preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalului de Urgenţă Ploieşti şi doi membri în CA au demisionat

    Preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti, medicul Mirela Neagu, care fusese numită în CA de către preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi ceilalţi doi membri ai CA numiţi din partea Consiliului Judeţean au demisionat din funcţii, ei fiind înlocuiţi, miercuri, prin vot al CJ Prahova, joi urmând să se constituie noul Consiliu de Administraţia al spitalului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că cei trei membri din partea CJ au demisionat din CA al SJU Ploieşti ca urmare a recomandărilor făcute de către comisia care efectuat controlului la spitalul din Ploieşti.

    „În raportul Corpului de Control a fost o recomandare de schimbare a componenţei Consiliului de Administraţie. Eu le-am citit această recomandare şi ei şi-au dat demisia”, a spus Mircea Cosma.

    Fosta preşedintă a CA a SJU Ploieşti, Mirela Neagu, este medic de familie şi a fost numită în CA de către preşedintele CJ Prahova, ea fiind şi consilier personal al lui Mircea Cosma.

    În locul Mirelei Neagu, preşedintele CJ Prahova a numit un alt consilier personal de-al său, pe Gheorghe Rizea, specialist în accesarea de fonduri europene, Cosma motivând această numire prin faptul că doreşte să modernizeze spitalul pe bani europeni.

    Ceilalţi doi membri numiţi în CA de către Consiliul Judeţean Prahova sunt de profesie inginer, respectiv economist.

    Mircea Cosma a mai afirmat că joi, începând cu ora 10:00, are loc şedinţa în care se constituie noul Consiliu de Administraţie al spitalului şi că primul punct pe ordinea de zi după constituirea CA va fi stabilirea detaliilor privind lansarea concursului pentru ocuparea funcţiei de manager al SJU PLoieşti. Această funcţie a rămas liberă ca urmare a demisiei managerului Adrian Strâmbeanu în urma solicitărilor făcute în acest sens de către secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat şi de către ministrul Eugen Nicolăescu.

    Potrivit legii, din CA al SJU Ploieşti fac parte doi reprezentanţi ai DSP Prahova, doi reprezentanţi ai CJ Prahova, un reprezentant numit de preşedintele CJ Prahova şi, cu statut de invitat, câte un reprezentant al Colegiului Medicilor şi al Ordinului Asistenţilor medicali.

    Ministerul Sănătăţii (MS) a făcut public, luni, raportul controlului făcut la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti.

    În raport sunt enumerate numeroase deficienţe, care l-au determinat pe secretarul de stat Raed Arafat să concluzioneze că unitatea sanitară a avut un “management defectuos şi iresponsabil”.

    Problemele găsite la spital sunt legate atât de lipsa dotărilor, cât şi de medicamente expirate şi alimente depozitate în condiţii improprii.

    Ministerul Sănătăţii a controlat Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti după ce chirurgul Dan Oprea a acuzat public subfinanţarea, lipsa medicamentelor şi a materialelor sanitare din spital, dar şi neimplicarea autorităţilor care au ales să reabiliteze termic spitalul, în loc să asigure materialele sanitare necesare.

  • Conducerea şi părţile

  • Bugetul Capitalei, rectificat negativ după ce mulţi consilieri s-au plâns că nu au avut proiectul

    Încă de la începutul şedinţei, mai mulţi consilieri atât din grupul PDL, cât şi din PPDD au arătat că nu au avut proiectul pentru a-l studia, ei susţinând că se vor abţine la votarea acestui proiect.

    Primarul general Sorin Oprescu a arătat, înainte de votarea proiectului, că acesta nu a fost dat consilierilor generali deoarece Ministerul de Finanţe, în urmă cu câteva zile, a redistribuit, printr-o ordonanţă, sume către anumite instituţii, printre care şi Administraţia Spitalelor Bucureşti.

    “La ora 18:00 ieri (marţi – n.r.), nu aveam comunicată suma pentru Administraţia Spitalelor şi de aceea nu am afişat proiectul, însă acesta a fost discutat în comisii, în forma lui generală”, a explicat Oprescu.

    Potrivit primarului general, rectificarea bugetului municipiului Bucureşti a avut în vedere două mari direcţii. “Prima este constituită de faptul că la începutul anului am plecat cu un buget de 3,7-3,75 miliarde de lei, în care a fost introdusă, clar, datoria Guvernului pentru Stadionul ‘Lia Manoliu’, care este de 350 de milioane”, a spus edilul.

    Edilul şef al Capitalei a arătat că a doua direcţie, de “până la 700 de milioane de lei”, o reprezintă “cotele pe care Ministerul Finanţelor nu le-a repartizat din TVA”.

    Sorin Oprescu a mai spus că sumele scăzute din bugetul iniţial al municipiului “sunt bani virtuali”, precizând că totalul cheltuielilor este, în bugetul rectificat, de 3,43 miliarde lei.

    Primarul general a mai spus că banii rectificaţi negativ nu au fost folosiţi şi de aceea a fost atât de uşor ca ei să fie scăzuţi din bugetul iniţial.

    “Banii sunt virtuali. Nu ai ce să iei de undeva, pentru că nu au fost repartizaţi. În privinţa cheltuielilor, tot cea rămas necheltuit de la fiecare direcţie se redistribuie la alte direcţii”, a mai spus edilul.

    Întrebat cum comentează afirmaţiile consilierilor municipali PDL, potrivit cărora RATB şi RADET le-ar fi fost scăzuţi bani, fiind în aproape de faliment, Oprescu a spus că “opoziţia nu mai are loc de exprimare pe stradă, pentru că nu-i mai ascultă nimeni, aşa că au trecut în CGMB”.

    Tot primarul general a explicat că atât RATB, cât şi RADET au fost tot timpul în subordinea CGMB şi au constituit “puşculiţe” pentru fostele puteri.

    “Pentru asta, trei dintre reprezentanţii fostelor puteri sunt în închisoare”, a mai spus Oprescu, arătând că şi Corpul de Control al premierului i-a dat dreptate atunci când a afirmat că regiile sunt “puşculiţe” pentru diferite partide.

    Pe de altă parte, Oprescu a dat asigurări că nu va creşte preţul la gigacalorie pentru cetăţeni, în perioada următoare.

    “Nu se măreşte preţul la gigacalorie pentru populaţie. Noi suportăm subvenţia aşa cum am promis oamenilor. Pe consilierii generali nu i-a preocupat niciodată RADET. Pentru PDL, a însemnat o ‘puşculiţă’ şi dovada a fost făcută chiar de Corpul de Control al primului ministru”, a adăugat Oprescu.

    Consilierul general PDL Mircea Raicu a declarat miercuri, înaintea şedinţei CGMB, că prin proiectul de rectificare bugetară sunt obligaţi să taie 648 de milioane de lei, întrucât la începutul anului bugetul municipalităţii a fost umflat prin “estimarea dezastruoasă a veniturilor”.

  • Iulia Timoşenko: Un acord cu Rusia poate însemna începutul sfârşitului independenţei Ucrainei

    La sfârşitul săptămânii trecute, înaintea vizitei de marţi la Moscova a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko a oferit un interviu pentru publicaţia germană Stern în care a atenţionat în privinţa unui acord între Ucraina şi Rusia.

    “Acesta poate fi începutul sfârşitului independenţei Ucrainei. Cu Rusia vom pierde tot ceea ce avem”, a declarat premierul.

    “Ianukovici speră că îşi va păstra puterea cu ajutorul cadourilor politice al Rusiei. Dacă le acceptă, Ucraina se va afla din nou în plasa Rusiei, care va solicita supunerea în schimbul ajutorului economic”, a declarat Timoşenko în acest interviu publicat miercuri de serviciul de presă al partidului de opoziţie Batkivşcina.

    Timoşenko a îndemnat din nou Uniunea Europeană să adopte sancţiuni împotriva regimului preşedintelui ucrainean.

    “Europa trebuie să facă o alegere între aspiraţiile europene ale poporului ucrainean şi bunăstarea unui dictator corupt”, a declarat ea.

    Iulia Timoşenko a fost încarcerată în august 2011 şi ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.

    Procesul său a fost denunţat de opoziţie, care îl consideră o răzbunare politică a lui Ianukovici împotriva contracandidatei sale la alegerile prezidenţiale din 2010.

  • Eugen Preda, condamnat definitiv la 12 ani de detenţie în dosarul furtului de arme de la Ciorogârla

    Instanţa a respins ca nefondate şi recursurile formulate de Adrian Mincu, Marius Costea, Doru Tabârca, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, George Laurenţiu Dinu, Dan Vasile Sandu şi Adrian Lucian Preda, dar şi pe cel al lui Ioan Vrânceanu, ca inadmisibil.

    De asemenea, judecătorii au dedus din pedepsele lui Preda, Mincu, Costea, Tăbârcă, Scarlat şi Chiriţă durata reţinerii şi arestării preventive, respectiv 27 decembrie 2009 – 13 decembrie 2013.

    Deicizia instanţei supreme este definitivă.

    Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 29 martie, apelul lui Eugen Preda în cazul furtului de arme de la Ciorogârla şi a decis să micşoreze pedeapsa acestuia, de la 15 ani de închisoare la 12 ani, în timp ce, în cazul celorlalţi inculpaţi, a fost menţinută hotărârea dată anterior de Tribunalul Capitalei.

    De asemenea, instanţa a decis să respingă ca nefondată cererea de schimbarea a încadrării juridice a faptelor formulată de Marius Costea.

    Hotărârea Curţii de Apel a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    La 9 iulie 2012, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 15 ani de detenţie pe sportivul Eugen Preda, judecat alături de alte 16 persoane în cazul armelor furate de la unitatea militară din Ciorogârla.

    Tot la 15 ani de închisoare a fost condamnat şi Laurenţiu Dinu.

    Câte 12 ani de detenţie au primit Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, iar nouă ani Adrian Mincu.

    În cazul celorlaţi zece inculpaţi din proces, instanţa a stabilit pedepse de până la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, aplicând termene de încercare cuprinse între cinci şi şase ani.

    Totodată, instanţa a dispus confiscarea tuturor bunurilor sechestrare de către procurori, între care maşini de lux, telefoane mobile şi aparatură electronică.

    În 10 februarie 2011, au fost găsite 15 arme – cinci mitraliere AKM şi zece pistoale – furate de la UM Ciorogârla, în decembrie 2009, la casa bunicilor lui Eugen Preda, arestat în cazul tranzacţionării armelor.

    La o săptămână după găsirea acestor ultime 15 arme, judecătorii bucureşteni au decis punerea în libertate a lui Bogdan Vrânceanu, fiind primul arestat din acest caz eliberat din detenţie. La scurt timp, un alt inculpat din acest dosar a fost eliberat din arest.

    Separat, într-un alt proces, Curtea Militară de Apel Bucureşti i-a achitat, în 28 septembrie 2011, definitiv, pe militarii acuzaţi de dispariţia armelor sustrase de la Ciorogârla, stabilind pedepse doar în cazul faptelor de călcare de consemn, cea mai mare fiind de trei ani de detenţie cu executare.

    De asemenea, în cazul altor militari, pedepsele pentru călcare de consemn au fost reduse de la cele iniţiale, cuprinse între şase luni şi 15 ani de închisoare, până la cel mult trei ani de închisoare cu executare.

    În paralel, anchetatorii de combatere a crimei organizate au ajuns la gruparea condusă de Eugen Preda.

    Astfel, în 8 iunie 2010, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Eugen Preda, Adrian Lucian Preda, Laurenţiu George Dinu, Marius Costea, Marian Mincu, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, Nicolae Alexandru Iordan, Liviu Iordan, Gigel Gheorghe, Alin Viorel Cîcă, Mihai Ştefan Zugravu, Adrian Ioan Marius Mustăţea, Dan Vasile Sandu, Daniel Nicolae Stinghe şi Ioan Vrânceanu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc, trafic ilicit de droguri de mare risc, precum şi pentru alte fapte.

    În urma investigaţiilor, procurorii au stabilit că Eugen Preda, Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă şi Nicolae Alexandru Iordan sunt autorii furtului celor 62 de arme de foc cu glonţ – o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi – şi alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unităţii militare 01916 din Ciorogârla.

    De asemenea, procurorii au stabilit că membrii acestei grupări au fost implicaţi, în cursul anului 2009, în traficarea a aproximativ 124 de kilograme de heroină, valoarea acestor droguri fiind de aproximativ 2,5 milioane de euro.

    În urma monitorizării traficanţilor de droguri, au ieşit indicii cu privire la implicarea grupării lui Eugen Preda în vânzarea armelor sustrase de la Ciorogârla, au susţinut anchetatorii.

  • CE măreşte până la 15.000 de euro plafonul pentru ajutoarele în agricultură, de la 1 ianuarie 2014

    Până în prezent, în conformitate cu Regulamentul 1535/2007, ajutoarele care nu depăşeau 7.500 euro per beneficiar pe o perioadă de trei exerciţii fiscale sau un plafon de 0,75% din valoarea producţiei agricole stabilite pentru fiecare stat membru, erau considerate ajutoare care “nu denaturează sau nu ameninţă să denatureze concurenţa”, potrivit unui comunicat al CE.

    Noul regulament, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, ridică plafonul per beneficiar la 15.000 de euro pe parcursul a trei exerciţii fiscale, iar plafonul pentru fiecare stat membru la 1% din valoarea producţiei agricole.

    “Politica UE în materie de ajutoare de stat are ca scop asigurarea unei concurenţe libere, alocarea eficientă a resurselor şi unitatea pieţei europene, respectând în acelaşi timp angajamentele internaţionale ale Uniunii”, precizează sursa citată.