BusinessMagazin

Blog

  • Un artist român, apreciat în SUA pentru operele sale de artă realizate prin imprimare 3D – FOTO

    Cei care vor “să vadă viitorul” trebuie să meargă în studioul lui Ioan Florea din Shelbyville Lake, Illinois, scriu jurnaliştii de la The Huffington Post. Potrivit acestora, Ioan Florea a prelucrat modelul unui Ford Torino din 1971 cu ajutorul unei imprimante 3D şi al nanomaterialelor, în care a “încapsulat” automobilul.

    Procesul de creare a unei opere de artă începe cu printarea în 3D a materialelor plastice, pe care le foloseşte ca prototipuri. Acestea sunt ulterior transformate în mulaje din răşină care, cu ajutorul nanometalelor – de la carbonat de calciu la dioxid de titan -, sunt transformate în sculpturi masive.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Bulevardul Magheru pierde 3 poziţii în topul celor mai scumpe artere comerciale din lume

    “Condiţiile pe piaţa de retail din România au rămas neschimbate, iar retailerii, în cea mai mare parte, au obţinut venituri stabile în prima parte a anului. Singurii retaileri cu planuri concrete de extindere sunt în general cei care sunt şi cei mai importanţi în domeniu”, se menţionează în studiul Main Streets Across The World 2013-2014 realizat de compani de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield.

    În studiu este analizată evoluţia chiriei pe Calea Victoriei, dar şi pe principalele artere comerciale din marile oraşe din ţară. Pe Calea Victoriei, chiria s-a redus faţă de 2012 cu 18,2% la 540 de euro/mp/an. Pe Strada Republicii din Braşov, chiria medie este de 480 euro/mp/an, în stagnare faţă de 2012, în timp ce în Timişoara, pe Bulevardul Victoriei chiria s-a menţinut la 420 euro/mp/an. În Constanţa, pe cea mai scumpă arteră chiria spaţiilor comerciale s-a redus cu 9,1%, la 240 euro/mp/an, nivel consemnat şi la Iaşi. La Cluj, cea mai scumpă chirie stradală este de 444 euro/mp/an.

    Din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, în urma Bucureştiului se mai află doar capitalele Macedoniei şi Bulgariei, fiecare cu 480 de euro /mp/an. Cel mai bine în clasament din Europa Centrală şi de Sud-Est stă, şi în acest an, Rusia, Moscova fiind plasată pe locul 12, cu 3.846 de euro pe metrul pătrat pe an, Ucraina (locul 24, Kiev, Kreschatik Street, 2.308 euro/mp/an) şi Cehia (locul 26, Praga, Na Prikope/Wenceslas Square cu 2.160 euro/mp/an).

    Cea mai scumpă arteră comercială din lume rămâne Causeway Bay, din Hong Kong, unde spaţiile de retail se închiriază cu aproape 25.000 euro/mp/an, respectiv peste 2.000 euro/mp/lună. Bulevardul 5th Avenue din New York se menţine pe locul secund, cu un preţ de 20.706 euro/mp/an. Pe poziţia trei în clasamentul global se află Avenue des Champs-Elysèes din Paris, cu o chirie de 13.255 de euro/mp/lună.

  • Banca Transilvania şi Western Union lansează serviciul de transfer de bani prin Mobile Banking

    Clienţii băncii pot opta să facă transferuri financiare direct de pe telefonul lor mobil, banii ajungând sau putând fi primiţi în câteva minute. Serviciul este accesibil clienţilor Băncii Transilvania 24/7, putând fi folosit de cei care care au un cont deschis în lei, euro şi/sau dolari. Clienţii pot trimite bani atât în străinătate, în reţeua globală Western Union din peste 200 de ţări şi teritorii din lume, cât şi în România, direct din conturile personale, prin serviciul Mobile Banking mBT24. Se pot, de asemenea, primi sume de bani trimise prin Western Union din reţeaua internaţională sau locală, care vor fi virate direct în conturile personale ale destinatarilor.

    “Datorită parteneriatului cu Western Union lansăm încă un serviciu în premieră pentru România, continuând să venim astfel cu soluţii pentru ca transferul de bani oriunde în lume să fie tot mai accesibil. În 2012, am lansat – tot în premieră naţională – serviciul de transfer de bani prin Internet Banking, iar în 2010 am marcat o premieră mondială, prin lansarea serviciului de transfer de bani prin bancomat”,  declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    În cazul trimiterilor de bani prin serviciul de Mobile Banking mBT24, într-o primă fază, clienţii pot efectua transferuri către beneficiarii predefiniţi pe Gold!cardul Western Union. În faza a doua, estimată să fie lansată până la sfârşitul acestui an, va fi lansată şi o aplicaţie pentru  smartphone şi tablete care va permite transferul către orice beneficiar, în cazul trimiterilor de bani. Gold!card, emis de Western Union, ajută la identificarea, în BT, a unei persoane înregistrate anterior în sistemul de transfer de bani al Western Union, tranzacţia având loc astfel mult mai rapid.

    “Prin lansarea transferurilor de bani prin Mobile Banking extindem şi facilităm accesul clienţilor din România la serviciile Western Union, în linie cu strategia noastră globală de evoluţie într-o companie multi-canal, multi-produs”, spune Gabriel Sorbo, director regional Western Union Italia, Spania, România, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Malta şi Cipru.

    Transferurile de bani Western Union pe canalele electronice în cadrul băncilor au cunoscut o creştere de peste 50% în 2012 la nivel global.

    Banca Transilvania a înregistrat în primele nouă luni ale anului un profit brut de 284,50 milioane lei, mai mare cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net a fost de 240,24 milioane lei, în scădere uşoară de la 265,43 mil. lei.

  • Marele război împotriva monştrilor (FOTO, VIDEO)

    “Cercul de foc” (GALERIE FOTO)

    Pentru a învinge uriaşele entităţi, oamenii construiesc roboţi masivi, conduşi de câte doi piloţi conectaţi printr-o legătură neurală.

    “Cercul de foc” (GALERIE VIDEO)

    Însă nici măcar aceste maşinării nu pot învinge creaturile extraterestre, astfel încât este nevoie de măsuri radicale. Acum, viitorul întregii omeniri stă în mâinile a doi eroi neobişnuiţi care vor face echipă cu un robot aparent depăşit de tehnologie.

  • Profit mai mic pentru Fondul Proprietatea

    Fondul a consemnat un profit de 535,2 milioane lei în luna septembrie, reiese din statisticile lunare transmise de FP Bursei de Valori Bucureşti. La finalul primelor zece luni din 2012, Fondul Proprietatea a raportat un profit de 571,34 milioane lei. Activul net al Fondului a scăzut cu 0,29% în luna octombrie, la 14,87 miliarde de lei, de la 14,92 miliarde lei în septembrie.

    La finele lunii septembrie, Fondul avea investiţii în titluri de stat de 473 milioane lei, cu 1,8% sub plasamentele din luna septembrie, de 482 milioane lei. Pe de altă parte, sumele din depozitele bancare au crescut cu 2,8%, la 373,96 milioane lei, de la 363,6 milioane lei în luna septembrie.

    Investitorii au plasat în această săptămână ordine de subscriere pentru pachete reprezentând cumulat 76,34% din acţiunile Fondului, în oferta prin care FP vrea să răscumpere 4,35% din propriile titluri, la un preţ cu 19% peste cotaţia de joi de la bursă. În piaţă au fost înregistrate 3.384 ordine, prin care sunt puse în vânzare 10,518 miliarde de titluri. Oferta este suprasubscrisă, astfel, de 17,5 ori.

  • Cum au ajuns ţările cu mari bogăţii naturale mai sărace decât statele care le cumpără resursele

    Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace.

    Deşi ţări precum Nigeria, Liberia, Venezuela şi chiar Rusia sunt bogate în resurse, o mare parte din populaţia acestora trăieşte sub pragul sărăciei, nu are acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul are şi un nume, „blestemul bogăţiei în resurse naturale“, iar ingredientele acestuia sunt bine cunoscute. Ţările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive, explică Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat în august anul trecut în Project Syndicate sub titlul de „Bogate în resurse, sărace în bani“.

    Apoi, deoarece exploatarea resurselor de obicei nu asigură multe locuri de muncă, şomajul creşte. De asemenea, din cauza preţurilor volatile ale resurselor, creşterea economică este instabilă. Volatilitatea este exacerbată adesea de băncile internaţionale, care se grăbesc să intre şi să investească atunci când preţurile sunt mari şi se retrag fără să ezite în perioadele dificile, totul în concordanţă cu principiul că bancherii îi împrumută doar pe cei care nu au nevoie de banii lor.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Sfârşitul crizei economice se îndepărtează din nou

    Agenţia Standard&Poor’s nota că şomajul ridicat subminează sprijinul populaţiei pentru noi măsuri de austeritate, iar programul de reforme al guvernului nu reuşeşte să stimuleze competitivitatea. Exporturile Franţei au scăzut cu 1,5% în al treilea trimestru, iar şomajul a ajuns la 11%, cel mai ridicat din ultimii 16 ani.

    “Am avut un trimestru al doilea excelent şi ştiam că al treilea se va încheia aproape cu stagnare, aşa încât repet că vom avea în 2013 o creştere între 0,1% şi 0,2%”, a replicat ministrul de finanţe Pierre Moscovici.

  • Într-o singură zi, aproape 5.000 de şoferi amendaţi pentru exces de viteză

    2.236 de poliţişti, dintre care 1.326 de la rutieră şi 910 de la ordine publică, au acţionat vineri, utilizând 475 aparate radar (442 de la rutieră şi 33 de la ordine publică), pentru depistarea, identificarea şi tragerea la răspundere a celor care încalcă prevederile legale sau comit infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, axate în principal pe depăşirea limitei legale de viteză.

    Poliţiştii au constatat, la data de 15 noiembrie, 107 infracţiuni, dintre care 92 la regimul circulaţiei rutiere şi 15 de altă natură.

    În urma abaterilor depistate în trafic, au fost aplicate 8.485 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 4.772 pentru viteză, 98 pentru depăşire neregulamentară, 26 pentru consum de alcool şi 3.589 pentru alte abateri.

    Au fost reţinute 296 de permise de conducere, dintre care 80 pentru viteză, 93 pentru depăşire neregulamentară, 31 pentru consum de alcool şi 92 pentru alte abateri. Totodată, au fost retrase şi 142 de certificate de înmatriculare.

    Un caz aparte a fost cel al unui bărbat din comuna Năeni, judeţul Buzău, care conducea o autoutilitară în localitatea Breaza, transportând material lemnos. În urma legitimării şi verificării în bazele de date s-a constatat bărbatul nu posedă permis de conducere. Mai mult însă, poliţiştii au stabilit că bărbatul a tăiat şi sustras un număr de 9 arbori, esenţă fag şi carpen din zona împădurită, din extravilanul satului Breaza, şi urma să-i transporte la domiciliu. Materialul lemnos a fost confiscat şi predat lucrătorului din cadrul ocolului silvic.

    În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvîrşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută şi pedepsită de art.86 al.1 din OUG 195/2002, precum şi pentru tăiere ilegală şi furt de arbori , fapte prevăzută şi pedepsită de art. 108 ,110 din Legea 46/2008.

  • Ultima modă: gin cu aromă de butoi

    Aşa se explică faptul că, de la o vreme, diverşi producători de băuturi alcoolice, în special de talie mică, au început să vândă gin maturat. Una dintre primele companii care au încercat acest lucru a fost Citadelle din Franţa, ce şi-a lansat sortimentul de gin maturat în 2008. Maturizarea la butoi le permite producătorilor de băuturi alcoolice să lanseze produse de nişă, premium, cum ar fi Burrough’s Reserve, creat de Beefeater.

    Ginul la butoi nu este ceva cu totul nou, dat fiind că, pe vremuri, butoaiele erau folosite pentru transportul băuturii de la distilerie la taverna unde se servea, nefiind lăsat însă la maturat.

    Nevoia de depozitare temporară i-a făcut pe unii producători de băuturi alcoolice să descopere utilitatea butoiului pentru îmbunătăţirea gustului ginului. Aşa s-a întâmplat în cazul distileriei Smooth Ambler din SUA, care a început să comercializeze gin maturat după ce clienţii au apreciat gustul băuturii ţinute la butoi.

    Majoritatea celor ce oferă acest tip de gin preferă butoaiele în care s-a ţinut whisky, alţii  pe cele în care s-a făcut vin din struguri din soiurile Grenache sau Shiraz, care îi dau şi o tentă roz. Alţii preferă butoaie unde s-a preparat rom cu mirodenii ori un aperitiv rar, Reserve Jean de Lillet. În unele cazuri se folosesc şi butoaie noi şi vechi, ginul obţinut fiind o combinaţie din băutura astfel produsă.

  • De ce s-a supărat Barroso pe nemţi

    În septembrie, exporturile Germaniei au atins un nou record – 18,8 mld. euro, faţă de 15,8 mld. în august – iar excedentul de cont curent, de 19,7 mld. euro, este cel mai mare din lume. Exporturile au crescut cu 1,7% faţă de august, în timp ce importurile s-au redus cu 1,9%.

    Criticile, sosite în primul rând de la Washington, n-au întârziat, cu o anvergură şi mai mare decât cele de la Bruxelles: Germania nu face destul spre a stimula cererea internă, astfel încât foloseşte excesiv pârghia exporturilor, ceea ce afectează nu doar UE, ci economia globală. Şeful BCE, Mario Draghi, a spus că dezechilibrele economice din zona euro n-ar trebui să se rezolve prin slăbirea celei mai mari economii a acesteia, iar Berlinul s-a apărat de acuzaţii arătând că din 2007 până acum, excedentul ei de cont curent în raport cu restul zonei euro s-a înjumătăţit.

    Jose Barroso a replicat însă că o “analiză aprofundată” a economiei germane nu e un atac la adresa competitivităţii ei şi că investigaţia are loc în cadrul Mecanismului de Alertă european, care autorizează guvernul UE să verifice dacă ţările zonei euro iau măsuri pentru remedierea dezechilibrelor economice. Dacă Germania va fi găsită vinovată că politicile sale afectează UE şi refuză să ia măsuri, ar putea fi penalizată cu 0,1% din PIB.

    Astfel de frustrări sunt fireşti atâta vreme cât creşterea PIB în zona euro este aproape inexistentă (0,1% în T3, faţă de 0,3% în T2), şomajul este la nivelul record de 12,2%, iar inflaţia s-a redus în octombrie la cel mai mic nivel în patru ani, ilustrând lipsa de avânt a economiei.