BusinessMagazin

Blog

  • Utilizarea în comun a reţelelor de telefonie mobilă, reglementată de Consiliul Concurenţei

    “Documentul «Orientări asupra acordurilor de co-investiţie, respectiv de utilizare partajată a reţelelor de comunicaţii electronice mobile» are un caracter general, scopul fiind de informare şi îndrumare a operatorilor care doresc să încheie asemenea asocieri. Dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestui tip de acorduri orizontale, aspectele particulare fiind abordate în funcţie de eventuala cazuistică specifică” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Deşi implementarea unor astfel de acorduri conduce la eficienţă economică pentru companiile implicate, există riscul apariţiei unor probleme din punct de vedere al concurenţei, cum ar fi schimbul de informaţii confidenţiale ce poate avea ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al părţilor la acord, se mai spune în comunicat.

    De asemenea, există posibilitatea ca părţile implicate să adopte, chiar şi în mod tacit, o politică comună de excludere a concurenţilor prin refuzul nejustificat de a acorda concurenţilor accesul la elementele de infrastructură partajate, precum şi reducerea concurenţei între reţelele de comunicaţii electronice pe care le operează.

    În iulie 2013, Orange România şi Vodafone România au anunţat încheierea unui acord privind partajarea infrastructurii de reţea, care va permite companiilor să continue investiţiile în dezvoltarea de tehnologii la nivel naţional, au anunţat cei doi operatori de telefonie mobilă.

    “Acordul este în concordanţă cu practicile uzuale ale industriei, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în afara acesteia, şi reprezintă o evoluţie naturală a colaborării anterioare dintre cei doi operatori pentru partajarea site-urilor. Acordul de partajare a reţelei va permite celor două companii să continue într-un ritm susţinut să facă investiţii în dezvoltarea de tehnologii la nivel naţional”, se arăta într-un comunicat comun al celor două companii difuzat la 31 iulie 2013.

    Beneficiile rezultate în urma acestui acord vor permite companiilor să investească în extinderea acoperirii 4G, precum şi în acoperirea localităţile rurale. În acelaşi timp, se va putea face mai rapid implementarea celor mai avansate tehnologii, cum este 4G, recent lansată pe piaţa locală.

    “Atât Orange, cât şi Vodafone, îşi vor opera independent spectrul deţinut şi îşi vor păstra controlul strategic asupra reţelelor de comutaţie, prin separarea completă a acestora, ceea ce va asigura diferenţierea reţelelor şi independenţa totală a operatorilor din punct de vedere competitiv şi comercial. Companiile vor continua să concureze activ pe piaţă în toate produsele şi serviciile. De asemenea, acest acord va duce la eliminarea duplicării infrastructurii de reţea, cu beneficii importante asupra mediului înconjurator”, se menţionează în comunicat.

    Orange România şi Vodafone România sunt, în ordine, primii doi mari operatori locali de telefonie mobilă după numărul de clienţi şi cifră de afaceri.

  • Nu a făcut facultate şi a fost muncitor în fabrică. Nemţii l-au pus şef peste cea mai mare investiţie Mercedes din România

    “De curând am împlinit 30 de ani, dar mă simt ca la 20.” În urmă cu mai bine de un deceniu, Ghiţă Nistor, absolvent al şcolii profesionale din Cugir, specializarea prelucrător prin aşchiere, s-a angajat într-o fabrică de la Sebeş ca operator care regla şi programa maşini (CNC). Era parcursul cât se poate de firesc al unui tânăr aflat la majorat care a vrut să muncească încă de pe băncile şcolii. S-a angajat la Star Transmission în 2001 şi a început de jos în fabrica ce avea să devină după zece ani principala ancoră a grupului german Daimler în România.

    „Am reuşit de fiecare dată să-mi fixez obiective realiste şi să le ating, iar în acelaşi timp să construiesc echipe şi să mă îndrept cu ele în direcţia care le-a adus tuturor un plus în carieră. Mi-e greu să mă văd activând în alt domeniu decât cel pe care mi l-am ales de la bun început. Aici îmi sunt prietenii, competiţia şi de aici au venit întotdeauna provocările şi satisfacţiile„, spune tânărul. Plusul în carieră de care vorbeşte Ghiţă Nistor este de fapt parcursul său profesional, desprins parcă din scenariile unui film motivaţional.

    De la operator CNC a ajuns în doi ani maistru, conducându-şi practic colegii de la acea vreme, apoi, după alţi cinci ani, a devenit şeful biroului de producţie. Anul acesta, Nistor a apărut la inaugurarea de la Sebeş a investiţiei de 300 de milioane de euro a grupului Daimler, producătorul Mercedes-Benz, lângă premierul României, Victor Ponta, în postura de director de fabrică. Şi-a făcut între timp studiile şi va absolvi în vară facultatea de inginerie economică din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Studentul i-a convins pe nemţi să îl lase să conducă o echipă de 280 de oameni şi să gestioneze cea mai mare investiţie anunţată în ultimii ani în producţia de componente auto, unde vor fi produse viitoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz.

    Nistor a fost numit în iunie 2013 director de producţie şi asamblare cutii de viteză cu dublu ambreiaj în şapte trepte, iar de anul acesta intră în responsabilitatea sa şi montajul cutiilor de viteză automate în cinci trepte. Deşi a întârziat cu studiile universitare, ardeleanul a făcut timp de doi ani cursuri de instruire în Elveţia, Austria şi Germania în domeniul asamblării cutiilor de viteză. „Mă mândresc cel mai mult cu faptul că am reuşit să producem cutii de viteză la acelaşi nivel calitativ precum colegii noştri din Hedelfingen. Presiunea a fost extrem de mare deoarece a fost pentru prima dată când s-au montat cutii de viteză altundeva decât în Germania, iar noi am dovedit că putem face faţă acestei provocări„, mărturiseşte şeful uzinei.

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai. 

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Cotovelea: Majorarea salariilor la Poşta Română este condiţionată de creşterea veniturilor companiei

    “Majorarea salariilor depinde foarte mult de propunerile şi discuţiile pe care le vom avea miercuri. Nu avem un spaţiu mare de manevră în această direcţie. În termeni reali, este nerelevant procentul cu care am putea majora salariile la Poştă, adică 0,2%. Pentru cei 27.000 de angajaţi, acest procent este nerelevant. În mai multe etape şi într-un un anumit interval de timp, salariile ar putea fi majorate cu sume cuprinse între 80 şi 120 de lei. Capacitatea financiară a companiei nu permite în mod imediat pentru toţi cei 27.000 de angajaţi o creştere substanţială a salariilor, iar o eventuală creştere va fi direct corelată cu majorarea veniturilor companiei”, a afirmat Cotovelea.

    El a adăugat că, pentru a privatiza Poşta Română, compania trebuie să aibă “o balanţă financiară cât mai bună”.

    “Dacă venim acum şi creştem salariile pentru cei 27.000 de salariaţi fără a avea grijă de sănătatea financiară a acestei companii, ne ducem cu ea direct în insolvenţă. Întreaga problematică a Poştei trebuie cu foarte mare grijă gestionată. Guvernul vrea să aibă o privatizare de succes, aşa cum a fost cazul privatizărilor la Automobile Dacia şi Petrom, companii care, în prezent, contribuie serios la bugetul statului prin taxe şi impozite”, a spus ministrul.

    Săptămâna trecută, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Matei Brătianu, a declarat că principalele nemulţumiri şi revendicări sunt legate de salariul prea mic din Poşta Română.

    “Aşa cum am spus în mai multe rânduri, peste 80 la sută din salariaţii din Poşta Română au salariul net lunar între 500 de lei şi 1.200 de lei cu tot cu tichete de masă şi toate sporurile incluse. Revendicarea este majorarea salariilor în sumă fixă cu echivalentul ratei inflaţiei pe perioada 2009 – 2014, iar a doua revendicare majoră este legată de angajarea de personal pe locurile de muncă vacante. Sunt locuri de pe care au plecat oamenii prin demisie, îmbolnăvire şi sunt neocupate, iar colegii sunt obligaţi să muncească gratis pentru ei şi oamenii nu mai pot. Deci acestea sunt revendicările majore pentru care oamenii sunt în stradă şi, dacă nu se soluţionează, vor duce la continuarea calendarului de proteste”, a explicat liderul sindical.

    Matei Brătianu a declarat că sunt 1.500 de posturi vacante şi s-a cerut, ţinând cont şi de situaţia companiei şi de faptul că se finalizează rezultatele normării făcute anul acesta pe lunile aprilie şi martie, ca cel puţin 800 de posturi să fie ocupate prin concurs într-o primă etapă, chiar pe perioadă determinată.

    El a mai spus că directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Ion Smeeianu, i-a invitat la o rundă de discuţii.

    “Am cerut să prezinte variantele pe care şi le asumă compania pentru majorarea salariului, mâine (vineri, n.r.) urmează să fie o altă întâlnire cu comisia tehnică şi i-am spus că, în cazul în care identificăm variante acceptate de ambele părţi de majorare a salariului şi de angajare pe locurile vacante, atunci mâine suntem deschişi să convocăm şi comisia de nogociere şi comitetul executiv şi dacă mâine se semnează actul adiţional de majorare a salariilor, atunci închidem şi conflictul. Dacă nu, unii dintre noi vor intra în greva foamei”, a mai spus liderul sindical.

    Aproximativ 20.000 de angajaţi din Poşta Română au fost, marţi, în grevă japoneză, liderii sindicali ameninţând că dacă cererile angajaţilor nu vor fi soluţionate, vor intra în greva foamei, din această săptămână.

    Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) a anunţat, în 5 mai, că vor fi organizate patru zile de proteste care urmăresc, în principal, demiterea conducerii instituţiei şi creşterea salariilor personalului cu 20 la sută.

    Pe 6 mai, în Capitală, peste 100 de persoane au protestat în faţa sediului central al Poştei Române, iar duminică peste 2.500 de sindicalişti din Poşta Română din toată ţara au protestat la sediul Guvernului, prezentându-şi fluturaşii de salariu şi cerând demiterea conducerii companiei.

  • Modelul canadian Sunny Leone câştigă 2,5 milioane de dolari din industria filmelor pentru adulţi

    Ca multe alte vedete ale fimelor pentru adulţi, Sunny Leone, din Canada, şi-a început cariera ca model. Ea a trecut apoi la industria filmelor pentru adulţi însă şi-a continuat şi cariera de actriţă pentru marele ecran.

    Sunny Leone a cumpărat mai multe afaceri, iar în 2009 a lansat, alături de soţul Daniel Weber, propriul studio de film – Sunlust Productions.

    De la debutul în industria filmelor pentru adulţi, în 2002, Sunny a jucat atât în filme de profil cât şi în filme mainstream, produse la Hollywood, devenind astfel o persoană cunoscută în lumea cinematografiei. În 2013, ea a încasat 2,5 milioane de dolari.

    Cea mai bine plătită actriţă din filmele pentru adulţi este Jenna Jameson, care a avut venituri de peste 30 de milioane de dolari anul trecut. Specialiştii estimează că industria filmelor pentru adulţi generează anual 13 miliarde de dolari.


     

  • Business Magazin, în 2008 – Doi români au văzut în direct pe Wall Street cum se scufundă economia lumii

    Christina Iancu si Toni Iordache au manuit suficienti bani ca sa se califice pentru un eventual sequel al filmului “Wall Street” al lui Oliver Stone. Pentru ca au lucrat pe Wall Street, i-au respirat aerul, au trait succese si caderi, au manevrat miliarde de dolari si au trait criza financiara americana. Acum s-au intors in Romania.

    In decembrie 2006, un bond emis de Bear Stearns a inregistrat brusc o scadere a valorii; era un fapt fara precedent si a fost un semnal pentru Toni Iordache, pe atunci Structured Credit Desk Risk Manager la Fortis Bank New York, ca se va intampla ceva. A fost primul semn, perceput de Iordache, al crizei financiare care a inceput in Statele Unite ale Americii si care a trecut acum oceanul, dand mari batai de cap europenilor. La aproape doi ani de la “prima picatura de sange”, Fortis este acum o institutie financiara in deriva, sprijinita de trei guverne europene, iar Toni Iordache este Senior Manager Enterprise Risk Services la Deloitte Romania.

    Toni Iordache, 41 de ani, are o voce puternica si initial pare putin dur; mai tarziu, prima impresie se distileaza: trei picaturi de fermitate, un strop de cinism, o doza de matematica, un “low profile” asumat si cumva surprinzator. Spunem cumva surprinzator pentru ca, intr-un Bucuresti unde etaloanele reusitei sociale sunt cele stiute, Toni Iordache nu are masina si prefera metroul si a depasit perioada in care banii exercitau vreun stres asupra sa.

    Acelasi Bucuresti a marcat-o si pe Christina Iancu, care pana in ianuarie a fost CLO and CDS Portfolio Manager la ACA Capital, companie financiara care a gestionat active de 18 miliarde de dolari (CLO inseamna “collateralized loan obligation”, CDS inseamna “credit default swap” – e vorba de titluri de valoare, respectiv de instrumente financiare avand la baza portofolii de credite). Ca atare, Christina Iancu, acum Senior Associate Financial Advisory la Deloitte Romania, considera New Yorkul “acasa” si spune despre ea ca este mai degraba cetatean al lumii decat romanca sau americanca. Un cetatean al lumii putin trist, pentru ca viata i s-a schimbat cu 180 de grade si pentru ca trebuie sa se impace cu ceea ce strainii veniti aici numesc “exotismul” capitalei Romaniei.

    Si Toni Iordache, si Christina Iancu fac parte din cei aproximativ 100.000 de oameni pe care criza financiara si caderile mai marilor sau mai micilor institutii financiare i-au lasat fara slujbe. Financiar vorbind, “practic, toata America si jumatate din Londra nu mai sunt. Si-au pierdut slujbele toti si vorbim pe Facebook si nu ne vine sa credem. Ma intreaba: Tu unde ai ajuns?”, “Pai eu am ajuns la Deloitte, in Romania”, “Lasa, stai acolo, eu am ajuns la coltul strazii”, spune Christina Iancu. Si sirul povestilor poate continua la nesfarsit, cu cuplul de americani, fosti colegi cu Christina Iancu, care au ales sa se mute in Bali, nu pentru exotism, ci pentru ca este foarte ieftin sa traiesti acolo, sau cu traderul bulgar despre care a citit ca s-a intors acasa si s-a calugarit. Fost olimpic la matematica, prima alegere a lui Toni Iordache a fost Politehnica, in 1987. “Pe vremea aceea nu aveai prea multe optiuni, si am facut Politehnica, sectia lui Petre Roman. In ‘90 am schimbat macazul, pentru ca mi-am dat seama ca lucrurile se vor strica”, spune Iordache, care a terminat Politehnica in 1992 si Cibernetica in 1995.

    In 1996 lucra la Procter & Gamble si a primit o bursa pentru un MBA in Statele Unite. “Am terminat cu 3,95 din 4. Am avut o singura nota de B si in rest am avut numai A. Era, de fapt, singura optiune pentru a prinde un job acolo. Fiind matematician si placandu-mi finantele, nu mi-am dorit decat sa ajung pe Wall Street”, spune Iordache. Visul i se implineste si, in iunie 1998, ajunge trader la Citibank. Lucreaza pentru banca americana la New York si Londra pana in 2001, chiar inainte de 11 septembrie. Trece apoi la ICAP, un fond speculativ (hedge fund) care ii permite ca ia contact cu zona instrumentelor financiare de risc si unde traieste criza . Apoi ajunge la Deutsche Bank, pentru putin timp, unde se ocupa de gestiunea riscurilor, iar pe urma intra in “spatiul credit”, la JP Morgan, penultimul loc de munca pe Wall Street. “Eram vicepresident, dar ca nivel profesional, nu executiv. Eu administram riscuri, nu conduceam oameni”, spune Iordache. Evolutia carierei l-a pus in situatia de a alege intre management si tehnica. A ales componenta tehnica, intrucat “cine stie face, cine nu stie face powerpoint sau scrie e-mail-uri”. Pe Wall Street a fost si prima slujba a Christinei Iancu, plecata impreuna cu familia in SUA in urma cu 14 ani. Acolo a facut liceul si facultatea, a terminat Finante si Investitii la City University of New York, in 2004. “Am inceput cu un internship neplatit la o companie. Compania mea a inceput ca un hedge fund detinut de Bear Stearns si apoi s-a extins in mai multe directii. Aveam trei linii mari de business, printre care si CDO bazate pe credite ipotecare subprime. Fiindca aceste trei linii de business au avut de suferit, compania mea a dat faliment in decembrie 2007”, rezuma Christina Iancu perioada dintre decembrie 2004 si finele anului trecut.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2008.

  • Ponta cere sesizarea CSM pentru declaraţiile lui Băsescu privind arestările

     Solicitarea i-a fost adresată ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    “Avem o economie care performează, avem relaţii internaţionale foarte bune, trebuie să avem şi o justiţie cu adevărat independentă. Am văzut declaraţia preşedintelui Băsescu prin care spune că a oprit arestările în perioada de campania electorală, dar le dă drumul la arestări după. Cred că e o declaraţie iresponsabilă, ca multe altele, dar vă rog, domnule ministru, să sesizaţi Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă nici asta nu este o intervenţie brutală în justiţie…Eu cred, în primul rând, că e o minciună, nu cred că preşedintele Băsescu poate să oprească arestări în campanie sau în necampanie, dar simplul fapt că preşedintele statului afirmă asemenea lucruri legate de campania electorală şi de arestările de la DNA cred că trebuie sancţionat”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza economică a devenit o oportunitate pentru dezvoltarea pensiilor facultative

    „Trebuie să avem în vedere nevoia pentru care economisim. Dacă aceasta există trebuie să realizăm toate eforturile necesate pentru a o acoperi. În acest caz, având în vedere că vorbim de un produs de economisire pe termen lung, nu este nevoie să economisim sume mari care să afecteze bugetul personal. Este important să economisim de la o vârstă tânără şi să punem deoparte sume mici, lună de lună astfel încât să se acumuleze în timp suma pe care o dorim”, declară oficialii BCR Pensii.

    Spre exemplu, pentru a strânge 180.000 de euro la 65 de ani, sumă care ajunge pentru o pensie de circa 1.000 de euro pe lună (timp de 15 ani), sunt necesare economii de circa 410 lei (91 de euro) pe lună timp de 45 de ani, adică de la vârsta de 20 de ani, potrivit unei analize a ZF luând în calcul o dobândă sau randament anual mediu de 5%. Pentru a beneficia de aceeaşi pensie, dacă economisirea începe spre exemplu mai târziu, de la 30 de ani, suma care trebuie pusă deoparte lunar urcă la 724 de lei (162 de euro), respectiv la 1.371 de lei (307 euro) începând cu vârsta de 40 de ani şi ajunge la 3.031 de lei (679 de euro) lunar pentru o persoană care începe să economisească pentru pensie de la 50 de ani.

    „Paradoxal, criza poate fi, până la urmă, chiar o bună oportunitate pentru dezvoltarea sistemului pensiilor facultative, ca să te păzeşti de un viitor şi mai sumbru. Asta însă dacă se schimbă mentalităţile şi se arată variantele în care nu ai un sprijin financiar. În mod cert, pe termen lung, sunt convins că dezvoltarea pieţei pensiilor facultative va avea ca efect diminuarea presiunilor financiare şi a constrângerilor bugetare care grevează asupra bugetului public de pensii”, susţine consultantul financiar Dragoş Pătroi.

    Ca urmare a legislaţiei în vigoare, produsele din piaţă sunt relative similare, însă clientul poate urmări şi realiza comparaţii între fonduri în baza rezultatelor investiţionale înregistrate de administrator pentru fondurile pe care le administrează. Criterii importante după care se ghidează clienţii sunt calitatea serviciilor oferite de administrator, precum şi reputaţia şi experienţa acestora în piaţa financiară.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Medvedev: Gazele naturale care nu mai merg spre UE ar putea să fie reorientate către China

     “Avem suficiente rezerve, suficiente gaze naturale pentru a efectua livrări şi în est şi în vest. Dar dacă luăm în considerare ceea ce este mai rău, în mod pur teoretic, gazele care nu vor fi livrate în Europa pot fi trimise (…) în China”, a declarat Medvedev în acest interviu pentru Bloomberg, din care a fost publicat un fragment pe site-ul Guvernului rus.

    “Aceasta este, subliniez, pentru moment, doar o posibilitate absolut teoretică”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Vodafone România au stagnat la aproape 704 milioane euro în anul fiscal 2013-2014

     Fără impactul scăderii tarifelor de interconectare, veniturile din servicii pentru anul financiar 2013-2014 au crescut organic cu 2%.

    Raportarea în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atât din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cât şi a efectului de curs valutar.

    Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2014 au fost de 173,6 de milioane de euro, în creştere cu 3,8%, în bază organică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Veniturile totale pentru întregul an financiar s-au situat la 748,5 milioane de euro, în scădere cu 2,2%, în bază organică, faţă de anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS şi SNR vor licita, la 5 iunie, pentru o licenţă TV digitală, unde cererea a depăşit oferta

     “În cazul uneia din cele cinci licenţe de televiziune digitală cererea a depăşit oferta. Astfel, în data de 5 iunie, va fi organizată o licitaţie pentru această licenţă”, a spus Lovin, prezent la un eveniment de specialitate.

    ANCOM a anunţat, săptămâna trecută, că RCS&RDS şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) s-au calificat în a doua etapă a licitaţiei pentru cumpărarea celor cinci licenţe de TV digitală terestră, după ce comisia de licitaţie a constatat că ofertele depuse îndeplinesc criteriile din caietul de sarcini, a anunţat ANCOM.

    “Până la data de 19 mai pot fi depuse contestaţii la decizia comisiei de calificare a candidaturilor, iar până la data de 22 mai comisia va anunţa organizarea rundelor de licitaţie, în cazul în care cererea va depăşi oferta”, se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro