BusinessMagazin

Blog

  • Legumele româneşti îşi fac loc în supermarketuri

    Programul, lansat sub denumirea “Dor de gust”, este o iniţiativă a Asociaţiei Cultivatorilor de Legume, cu sprijinul Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM Legume-Fructe şi al Centrului de Comunicare al Fermierilor din România.

    Grupul Agricover va asigura platforma operaţională a programului, respectiv suportul logistic, tehnic, financiar şi de management al riscului. Legumele sunt produse în ferme din zonele legumicole Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe Doja şi Măriuţa.

    Participanţii la program asigură că legumele sunt crescute pe pământ, în câmp sau sere, iar tot procesul de producţie este trecut printr-un control strict al calităţii prin analize fizico-chimice şi fişe de cultură.

  • Preţuri ca-n vremurile bune pentru vilele de lux din Baleare (GALERIE FOTO)

    În Insula Mallorca, spre exemplu, se caută în ultima vreme mai ales vile cu un preţ de cel puţin 5 milioane de euro, scrie The Telegraph: numai anul trecut s-au vândut câteva zeci de astfel de proprietăţi. Se poate opta şi pentru case cu un preţ de 40 de milioane de euro, cum ar fi Chameleon House, a cărei denumire de “casă-cameleon” vine de la sistemul de leduri care permite spaţiilor interioare şi exterioare ale acesteia să-şi schimbe culoarea.

    La rândul său, Ibiza, căutată de milionari, DJ, oameni de afaceri ori vedete, se laudă cu case vechi restaurate cu grijă ori chiar cu un palat, Palacio Bardaji. Acesta, o clădire de secol al optsprezecelea restaurată şi adusă la standardele de lux ale prezentului, este situat în Dalt Vila, zona veche a oraşului Ibiza din sud-estul insulei, şi poate fi cumpărat la un preţ de numai 10 milioane de euro.

    Unora dintre bogaţii care cumpără proprietăţi în Baleare le place atât de mult locul, încât ajung să se mute cu totul acolo, nu doar să vină în vacanţă, astfel încât se ocupă şi de afaceri tot din noua lor casă. Mai mult, cumpărătorii nu mai sunt în special britanici şi germani, căci Balearele se află la mare căutare şi printre cei avuţi din restul Europei, din Rusia, Statele Unite şi chiar din Asia.

  • Sociologie cu Bercea Mondial

    Aşa se explică aerul haotic din comportarea PNL şi a PDL, de pildă, care în teorie se pregătesc de unificare, proclamă că au pus la punct coordonarea programelor şi nu mai au de bătut în cuie decât un “proiect de ţară” comun, dar care au adoptat poziţii opuse în scandalul Bercea-Băsescu. PDL a lipsit pur şi simplu de la la şedinţa parlamentară de înfierare a preşedintelui, unindu-se astfel în cuget cu PMP, UDMR s-a abţinut de la vot, în timp ce PNL a vrut iniţial să propună o declaraţie proprie, în care să ceară şi demisia lui Traian Băsescu, şi cea a lui Victor Ponta, ca să nu se supere nimeni, iar apoi a explicat, prin vocea lui Ludovic Orban, că deşi cer alături de PSD demisia lui Băsescu, liberalii nu o fac din nişte motive meschine, ca PSD, ci din nişte motive nobile, total diferite de ale foştilor parteneri de alianţă.

    Cât priveşte potenţialii prezidenţiabili, aceştia au reacţionat şi ei tot în chip de răspuns la ipoteticul sondaj de mai sus: Victor Ponta a cerut demisia lui Traian Băsescu, Cătălin Predoiu şi Cristian Diaconescu s-au opus, iar Klaus Iohannis a fost chiar mai aspru decât Ponta, reclamând că implicarea numelui preşedintelui în scandalul interlopilor ridică o problemă de siguranţă naţională rezolvabilă prin demisia şefului statului.

    E drept, Predoiu a promis că divergenţele de acum dintre PNL şi PDL se vor rezolva după fuziune, când ambele partide “vor vorbi pe o singură voce”, ceea ce nu sugerează însă niciun fel de sofisticate acomodări ideologice, ci pur şi simplu reflectă speranţa că vor reuşi să câştige prezidenţialele, să numească ulterior un nou guvern şi să-şi împartă puterea la fel ca PSD şi PNL în perioada de glorie a USL.

  • Omul de afaceri care vrea să renunţe la jumătate de miliard de euro doar ca să scape de soţie

    Un cuplu britanic este în plin proces de divorţ, cele mai mari dificultăţi fiind legate de împărţirea averii. Sir Chris Hohn este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi ai Marii Britanii, devreme ce a donat de-a lungul timpului peste un miliard de lire sterline, în principal în cauze legate de copii.

    Dar soţia sa americancă, Jamie Cooper-Hohn, susţine că nu este câtuşi de puţin generos în ce priveşte negocierile ce se poartă pe marginea divorţului. Chris Hohn susţine că soţia sa are dreptul la 25% din averea familiei, dar ea are pretenţia de a primi jumătate. Cuplu, căsătorit în 1985, are patru copii, iar soţia a intentat divorţul în martie 2012.

    Lupta dintre cei doi soţi se poartă mai cu seamă în ce priveşte valoarea The Children’s Investment Fund (TCI). Chris Hohn evaluează afacerea la numai 64 de milioane de lire sterline, în timp ce soţia sa susţine că valorează mai mult de 872 de milioane de lire sterline.

    Conform revistei Fortune, Chris Hohn se numără printre managerii de hedge-fund cu cele mai bune rezultate anul trecut, cu venituri anuale estimate la circa 225 de milioane de lire sterline.

    Conform curţii de judecată, bunurile cuplului cuprind investiţii de peste 680 de milioane de lire sterline în cadrul TCI, alte investiţii (17 milioane de lire sterline), venituri din pensii (50 de milioane de lire sterline) şi proprietăţi (21 de milioane de lire sterline).

  • Mai bine de 15% dintre distribuitorii de produse IT s-au închis

    “Contracţia veniturilor şi concurenţa peste medie înregistrată în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013. Mai exact, 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milioane de lei (70,8 milioane de euro – n.r.), în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei (76 milioane de euro – n.r.). Ponderea valorică a companiilor care şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013 este de aproximativ 6% din cifra de afaceri înregistrată la nivel sectorial”, se arată într-o analiză realizată de Coface.

    Compania a analizat 1.266 de companii care activează în sector distribuţiei de produse IT şi software. Numărul şi calibrul companiilor care şi-au încetat activitatea în 2013 este aproape similar cu cel al companiilor nou-înfiinţate în sector pe întreaga perioadă 2009-2012.

  • Peste 40% dintre români ar deschide o afacere. Cine îi ajută?

    “Datorită atitudinii pozitive faţă de antreprenoriat, potenţialul antreprenorial al respondenţilor din România a cunoscut o creştere remarcabilă cu puncte procentuale ajungând la 41%, faţă de 33% în 2012, depăşind media tuturor ţărilor sondate (39%). 70% dintre respondenţii români consideră începerea unei afaceri proprii ca fiind un pas important şi de bun augur în carieră. Această pondere egalează media la nivel internaţional şi o depăşeşte pe cea a ţărilor din Uniunea Europeană, cu un punct procentual”, arată un raport al GfK, realizat la iniţiativa Amway.

    Pentru respondenţii din România, factorul decisiv care îi motivează să ia în considerare începerea unei afaceri proprii îl constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel internaţional (29%).

    Doritorii de noi afaceri ar putea beneficia de bunele oficii ale Guvernului, care vrea ca până în 2020 numărul IMM-urilor să crească cu 40%. Guvernul vrea ca numărul firmelor mici şi mijlocii active în România să crească la 670.000, în care să lucreze 3,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,6 milioane de persoane la finele anului 2013. “Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul României consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia României”, se arată în propunerea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.

    Domeniile pe care strategia le încadrează în ţinte strategice pentru sprijinirea înfiinţării de noi firme sunt, în ordinea importanţei, industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

  • Nouă ani de lupte seculare din care ne-au salvat ţiganii. Perlele politice ale săptămânii

    “Liberalii luptă de nouă ani împotriva lui Traian Băsescu” – Ludovic Orban, fruntaş PNL

    “Cred că în aceşti ani împreună am învăţat să gândim ca nişte câştigători, să ne purtăm ca nişte câştigători chiar dacă nu am câştigat totdeauna” – Crin Antonescu, ex-liderul PNL, vorbindu-le liberalilor pregătiţi de fuziunea cu PDL despre perioada din 2009 până acum

    “Din punctul meu de vedere întâmplarea pe care nu mi-aş fi dorit-o niciodată şi pentru care cer scuze românilor este arestarea fratelui meu” – preşedintele Traian Băsescu

    “România a fost atâţia ani acuzată de două probleme: problema corupţiei şi problema romilor. Noi avem o persoană publică, dl. Traian Băsescu, care le întruchipează pe amândouă” – premierul Victor Ponta

    “Votul nostru de azi poate fi considerat ca un test al exigenţei noastre în lupta cu corupţia, a toleranţei acestui flagel care a cuprins familia preşedintelui României” – Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, la dezbaterea declaraţiei privind demisia şefului statului

    “Clanul ăsta e din ce mai surprinzător. Am făcut şi o glumă, când m-au întrebat colegii dvs. dacă îl invităm şi la Comisia SIE, unde sunt eu vicepreşedinte, şi am spus că trebuie să ne gândim serios, pentru că el e Bercea Mondial, deci intră şi în sfera de activitate a SIE” – Ilie Sârbu (PSD)

    “Are ce îi trebuie. Sunt convinsă” – europarlamentarul PNL Adina Vălean, soţia lui Crin Antonescu, întrebată dacă acesta este potrivit pentru a fi desemnat prezidenţiabilul dreptei


     

  • Daţi cu zarul ca să crească economia

    Guvernul lui Abe urmează să treacă prin parlament o lege în acest sens înainte de sfârşitul anului, cu argumentul că legalizarea cazinourilor, care ar urma să funcţioneze integrate în complexuri turistice, ar face parte din planul de relansare a turismului înainte de Olimpiada de la Tokyo din 2020.

    După o vizită făcută la câteva cazinouri din Singapore, Shinzo Abe a declarat însă că legalizarea cazinourilor în Japonia ar trebui însoţită, la fel ca în Singapore, de politici de prevenire a criminalităţii asociate şi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc.

    Japan Times scrie că firme ca MGM Resorts International şi Las Vegas Sands Corp. au deja în vedere investiţii de miliarde de dolari în ceea ce ar putea deveni a doua piaţă a jocurilor de noroc din Asia după Macau, cu o valoare anuală care ar putea ajunge la 40 mld. dolari în 2025.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    46.772
    numărul de înmatriculări de persoane fizice şi juridice în primele cinci luni, cu 11,24% mai mic faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut, conform ONRC

    445.000
    numărul şomerilor în luna mai, cu cca 20.000 mai puţin decât în aprilie, ceea ce indică o scădere a ratei şomajului sub pragul de 5% pentru prima dată în ultimele opt luni, conform ANOFM

    2,5%
    cu atât se scumpesc de la 1 iulie gazele naturale pentru populaţie, în timp ce pentru companii tariful rămâne neschimbat

    4.600 lei
    salariul mediu net lunar înregistrat în sistemul bancar în aprilie, cu 9% mai mult decât în urmă cu doi ani

    2,9%
    scăderea economiei SUA în T1 faţă de T4 2013, ceea ce înseamnă cea mai mare contracţie din ultimii cinci ani şi mai mare decât estimarea iniţială privind o scădere cu 1%

    5,5%
    creşterea în aprilie faţă de aprilie 2013 a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de martie 2014 creşterea a fost de 2,2%, ajustată sezonier


     

  • O lecţie românească de management împotriva curentului

    Şi, chiar autorul spune, nu este o carte relaxantă, pentru că solicită răbdare, disponibilitatea de a accepta puncte de vedere opuse normalităţii cultivate de abordările didactice standard, dar şi timp, mai mult timp decât cel alocat citirii unui manual de afaceri obişnuit. Ce veţi obţine în schimbul răbdării, disponibilităţii şi timpului alocat cititului? Răspunsuri. Este o abordare care pune sub semnul întrebării valabilitatea teoriilor de management strategic de import şi care vrea să atragă atenţia asupra modului superficial în care sunt adoptate unele concepte, idei sau teorii.

    Răspunsurile sunt adaptate mediului de afaceri românesc şi nu preluări “de-a gata” din traduceri americane, iar autorul oferă şi un pachet de studii de caz, exemple ce pot fi uşor generalizate, pentru că avem “sucursala unei firme străine”, “fosta companie de stat privatizată prin MEBO” şi “iniţiativa antreprenorială care a dus la un grup de firme”.

    Câteva titluri de capitol sunt grăitoare pentru tematică şi modul de abordare: “Strategomania terminologică: invazie, inflaţie, haos”, “Definiţia modernă a strategiei; implicaţii pro-haos”, “Viziunea, un enunţ vag despre viitorul organizaţiei”, “Resursă, competenţă, capabilitate: triunghiul alba-neagra”, “Guvernanţa corporativă, apusul puterii generalului”, “Responsabilitatea socială a corporaţiei: noua marotă cu iz de marketing”, “Problemele controlorilor şi cine controlează pe cine?”.

    “Ar fi extraordinar ca timpul să aducă rezolvarea unui număr cât mai mare dintre problemele semnalate de această carte. Din păcate, semnele îmbucurătoare în acest sens sunt firave, în timp ce lucrările ce oferă o perspectivă «din partea opusă», cum sunt cele ale lui Richard Rumelt sau Henry Mintzberg, se înmulţesc. Poate este exagerat să se afirme, în stil american, că «Porter este mort!» sau «Kotler este mort!», în sensul figurat al negării valabilităţii ideilor lor, dar o abordare marcată de un entuziasm mai reţinut şi de o nuanţă critică ar fi mai… strategică”, spune autorul.

    Bogdan Băcanu – “Anti-Strategic Management”, Editura Polirom, Iaşi, 2014