BusinessMagazin

Blog

  • “#Selfie”, de Cristina Iacob, o radiografie a generaţiei actuale, a avut 27 de variante de scenariu

    “Am scris opt scenarii cu Alex Molico, şapte cu Geo Caraman şi 12 drafturi cu Maria Spirache”, a povestit regizorul Cristina Iacob.

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Alexandru Molico este cunoscut pentru scenariul filmului “Ceva bun de la viaţă”, regizat de Dan Piţa. Geo Caraman a început colaborarea cu MediaPro în 2006 şi a făcut un master în scenaristică la New York Film Academy.

    Maria Spirache a făcut un an de studii la Politehnică, după care s-a răzgândit şi a fost admisă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” (UNATC). A terminat secţia de scenaristică în 2012 şi scrie despre generaţia pe care o reprezintă: “Am vrut să facem un film care să reprezinte generaţia noastră, aşa cum e acum. Am încercat să aducem personalitatea tinerilor, aşa cum e ea”, a spus Maria.

    “Marea provocare a scenariului a fost să arătăm generaţia asta formidabilă care bate la uşă. Ne-am dorit ca tinerii care se duc astăzi la cinema să se recunoască pe ecran. Nu este nici un film didactic, nici unul manierist“, a afirmat Mişu Predescu, unul dintre producătorii “#Selfie”.

    O premieră pentru peisajul cinematografic românesc şi debutul în lungmetraj al Cristinei Iacob, supercomedia “#Selfie” a fost, încă de la prima proiecţie, primită cu entuziasm de publicul de toate vârstele, demonstrând că abordarea fresh, subiectul actual şi mai ales buna dispoziţie pe care filmul o degajă sunt exact ingredientele pe care spectatorii le aşteptau de la un film autohton.

    La foarte scurt timp de la lansarea oficială, “#Selfie” a devenit deja un adevărat fenomen, fanii din întreaga ţară “întrecându-se” în a demonstra “cât de #selfie sunt”.

    “#Selfie” rulează în cinematografele din ţară, astfel: Arad – Cinema City Atrium şi Cinema City Galeria, Bacău – Cinema City, Botoşani – Cine Grand şi Cinema Unirea, Brăila – Cinema City, Bucureşti: Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, Grand Cinema&More Băneasa, Movieplex Cinema, Hollywood Multiplex, The Light Cinema, Cinema Studio, Cinema Corso, Cinema Europa, Muzeul Ţăranului Român, Cluj – Cinema City Iulius, Constanţa: Cinema City şi Cityplex, Craiova – 3D Colors şi Cinema Modern, Iaşi – Cinema City şi Cinema Republica, Odobeşti – Casa de Cultură CC Giurescu, Oradea – Cortina şi Cinema Palace, Piteşti – Cinema City, Ploieşti – Cinema City şi Cinema City Afi Palace, Râmnicu Vâlcea – Line Cinema, Slatina – Cinema Eugen Ionescu, Târgu Mureş – Cinema Arta şi Timişoara – Cinema City.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 mai 2014

    COVER STORY: BM Storytellers – poveştile ultimilor zece ani spuse de Vladimir Sterescu, Dana Gruia-Dufaut, George Butunoiu şi Dan Pascariu

    RESURSE UMANE: Cel mai greu job – manageri în perioadă de probă

    AUTO: Maşinile hibrid au început cu dreptul anul 2014

    RECRUTARE: Antreprenoriat social pentru absolvenţii români din afara ţării

    SPECIAL: Google Glass, noul pariu al tehnologiei mondiale

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Povestea fondatorului Fiat, omul care a controlat 4% din PIB-ul Italiei

    Prin controlul Fiat, a ajuns la un moment dat să deţină 4,4% din PIB-ul Italiei şi 3,1% din forţa de muncă a ţării. Agnelli s-a născut în oraşul Torino, aflat în nordul Italiei şi considerat un important centru cultural şi de afaceri. Tatăl său, Edoardo Agnelli, a fost un puternic industriaş, iar mama sa, Virginia Bourbon del Monte, descendenta unei familii nobiliare.

    Agnelli i-a călcat pe urme bunicului său, Giovanni Agnelli (după al cărui nume a fost şi botezat), cel care a fondat compania producătoare de maşini Fiat în 1899. Agnelli a studiat mai întâi la Pinerolo Calvary Academy, iar apoi şi-a luat licenţa în Drept la Universitatea din Torino. Nu a practicat niciodată meseria de avocat, iar în 1940, când Italia a intrat în Al Doilea Război Mondial, s-a alăturat armatei. A luptat pe frontul rusesc şi a fost rănit de două ori. După predarea Italiei, a devenit ofiţer de legătură cu trupele americane de ocupaţie, datorită fluenţei sale în limba engleză.

    Gianni Agnelli a devenit preşedintele Fiat în 1966, după moartea bunicului său. De-a lungul anilor, s-a remarcat prin numeroasele achiziţii făcute prin companie: a cumpărat Lancia, în 1968; a devenit acţionar al Ferrari un an mai târziu, a preluat controlul Alfa Romeo de la guvernul italian în 1986 şi a cumpărat Maserati în 1993. A deschis numeroase fabrici, inclusiv în Rusia (Uniunea Sovietică în perioada respectivă) şi în America de Sud. În 1970, în perioada crizei mondiale de petrol, a vândut o parte din companie către Lafico, o companie libaneză deţinută de colonelul Kaddhafi, acţiuni pe care le-a răscumpărat ulterior.

    Agnelli s-a făcut remarcat şi prin faptul că, în conflictele sociale ale companiei, deţinea mereu controlul. În 1980, într-o perioadă când sindicatele au organizat o grevă ce bloca toată producţia, a reuşit să oprească marşul celor 40.000 de muncitori şi să îi convingă să intre din nou în fabrici. Acest eveniment a marcat scăderea puterii uniunilor sindicale, care până în ziua de azi nu şi-au recuperat influenţa asupra mediilor politic şi economic italiene. În 1991, Agnelli s-a înscris într-un grup parlamentar independent, a fost numit senator, iar apoi membru al comisiei de apărare a Senatului.

    În 1996, Agnelli a părăsit conducerea companiei, dar a rămas preşedintele onorific al acesteia până la moartea sa. În 2009, după moartea lui Agnelli, Fiat a făcut o alianţă globală cu grupul Chrysler, prin care, în schimbul tehnologiei şi platformelor pentru realizarea autovehiculelor mici, eficiente din punctul de vedere al consumului, a primit 20% din companie. La începutul anului, Fiat S.p.A. şi Chrysler Group au fuzionat într-o nouă întreprindere, Fiat Chrysler Automobiles.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Insolvenţele s-au redus la patru luni cu 14,36%, la aproape 8.900 de firme

     În luna aprilie un număr de 2.089 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, arată datele ONRC.

    În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele patru luni ale anului – 1.566 (în creştere cu 7,04% faţă de 2013), 565 (cu 12,1% mai multe decât în ianuarie-aprilie anul trecut), respectiv 455 firme (+63,08%).

    La nivel naţional, în 27 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 5,31% la 74,18%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia va include începând din acest an prostituţia şi vânzările de droguri în calcularea PIB

     Decizia ar ajuta în sfârşit Italia să înregistreze o creştere a PIB, după mulţi ani de stagnare economică, şi ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a ţintelor de deficit bugetar, citat de Bloomberg.

    Drogurile, prostituţia şi contrabanda vor fi prezente în PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii următori vor fi ajustate astfel încât să reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistică. Schimbarea este introdusă pentru a respecta regulile Uniunii Europene.

    Noua metodologie va include în PIB şi activităţile de cercetare şi dezvoltare, care până în prezent erau excluse, fiind catalogate drept costuri intermediare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte magazine Penny Market se vor deschide în următorii doi ani

     “Piaţa de retail din România are în continuare un enorm potenţial pentru dezvoltare, dat fiind că ponderea numărului de magazine aferente comerţului modern pe cap de locuitor esta abia la 25% din media europeană”, a arătat într-un comunicat conducerea REWE România.

    Acesta, alături de rezultatele financiare pozitive de pe piaţa locală, sunt principalele motive pentru care România se află în focusul grupului Rewe şi în următorii ani.

    Astfel, în perioada 2014-2015, Rewe România urmează să deschidă între 35 şi 45 de noi unităţi Penny Market şi o a treia platformă logistică, în zona Moldovei, după cele două deja existente, în Turda, judeţul Cluj, şi Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov. Potrivit unor informaţii anterioare, investiţia într-un magazin este de circa două milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nike, dispusă să plătească 600 de milioane de dolari pentru prelungirea contractului cu Manchester United

     Sponsor al formaţiei engleze din 2002, Nike speră să-şi păstreze parteneriatul cu una dintre cele mai populare echipe din lume, în ciuda unui sezon dezamăgitor avut de formaţia din Manchester.

    United a terminat ediţia de campionat 2013/2014 pe locul 7 şi a ratat pentru priuma dată din 1990 participarea în cupele europene.

    Actualul contract dintre Nike şi Manchester United a fost încheiat pe 13 ani, cu o valoare de 510 milioane de dolari şi expiră la finalul sezonului 2014/2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a urcat ratingul Spaniei, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice

     S&P a justificat decizia prin perspectivele mai bune ale Spaniei şi a schimbat estimarea privind creşterea economică medie pentru perioada 2014-2016 de la 1,2% la 1,6%, situaţie care reflectă efectele reformelor structurale.

    Spania a ieşit dintr-o perioadă prelungită de scădere economică în a doua jumătate a anului trecut, iar guvernul de la Madrid vizează un avans al PIB de 1,2% pentru acest an şi de 1,8% pentru anul următor.

    Autorităţile se confruntă, însă, în continuare cu rate foarte ridicate de şomaj şi deficit bugetar, în timp ce băncile, care au avut nevoie de ajutor financiar de 42 de miliarde de euro în 2012, acordă încă împrumuturi cu dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HP desfiinţează încă 16.000 de locuri de muncă, totalul programului de concedieri urcă la 50.000

     HP, cu peste 250.000 de angajaţi la nivel global, a estimat într-un program de restructurare pregătit în urmă cu trei ani concedierea a 27.000 de angajaţi. Numărul a urcat la 34.000 anul trecut.

    Anunţul companiei privind concedierea a încă 11.000-16.000 de angajaţi urcă astfel programul de restructurare sub conducerea directorului general Meg Whitman la 50.000 de posturi.

    Grupul încearcă să dezvolte mai mult diviziile de software şi servicii şi să vândă servere utilizate pentru cloud computing, ca urmare a declinului înregistrat de piaţa globală a PC-urilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro