BusinessMagazin

Blog

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

     Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O vioară Stradivarius estimată la 10 milioane de dolari, scoasă la licitaţie

    Dacă această vioară, realizată în 1731, denumită “The Kreutzer” după numele violonistului concertist francez Rodolphe Kreutzer, care a deţinut-o pentru o vreme, va atinge valoarea superioară a intervalului de preţ la care a fost estimată, va deveni unul dintre cele mai scumpe instrumente muzicale vândute vreodată la licitaţie.

    Instrumentul reprezintă unul dintre loturile far din colecţia de bunuri care au aparţinut excentricei milionare Huguette Clark, care, deşi a deţinut numeroase apartamente şi blocuri de locuinţe în Manhattan, a ales să îşi petreacă ultimele decenii din viaţă într-un spital din New York, unde a şi murit, în 2011, la vârsta de 104 ani.

    După moartea ei, vioara a fost descoperită într-un dulap, unde a rămas uitată timp de peste 25 de ani.

    Cel mai mare preţ plătit pentru o vioară Stradivarius până în prezent este de 16 milioane de dolari. Una dintre puţinele viole realizate de artizanul italian Antonio Stradivari, în 1719, care va fi vândută de casa Sotheby’s într-o licitaţie sigilată în iunie a fost evaluată la 45 milioane de dolari.

    “Kreutzer a deţinut această vioară Stradivarius şi a cântat la ea din 1795 până la moartea sa în 1831”, afirmă casa Christie’s.

    Instrumentul a reprezentat un cadou făcut de părinţii lui Huguette Clark, magnatul din industria cuprului şi politicianul american William A. Clark şi soţia sa Anna, pe vremea când Huguette era adolescentă.

    Vioara va fi vândută într-o licitaţie care va debuta pe 6 iunie şi se va încheia pe 18 iunie, la New York, pentru a coincide cu punerea în vânzare a peste 350 de loturi care au aparţinut milionarei Huguette Clark.

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.

  • Familia Ţiriac a donat 100.000 de dolari sinistraţilor din Serbia

    “Ne exprimăm solidaritatea şi compasiunea faţă de pierderile şi suferinţele celor afectaţi de aceste calamităţi şi suntem alături de ei, pentru a trece peste această perioadă grea”, au declarat reprezentanţii familiei Ţiriac.

    Conform comunicatului citat, banii vor fi folosiţi pentru pentru reconstrucţia şi consolidarea caselor afectate de intemperii, precum şi pentru a asigura necesarul pentru sinistraţi (alimente, medicamente, haine, pături).

    Serbia se confruntă cu cele mai grave inundaţii de peste un secol, zeci de mii de oameni fiind evacuaţi şi zeci de localităţi fiind devastate de alunecări de teren.

    Inundaţiile din ultima perioadă au provocat moartea a cel puţin 44 de persoane în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Serbia, iar aproximativ 150.000 de persoane au fost evacuate din casele lor.

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

    Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Alte teme care vor fi discutate în cadrul conferinţei sunt investiţiile în energie şi data lansării fondului bazat pe participaţiile minoritare ale statului; propuneri de îmbunătăţire a Legii 123/2012 privind evergia electrică şi gazele naturale; taxa de stâlp şi impactul estimat al acesteia asupra principalilor jucători din piaţa energetică şi asupra pieţei în general; calendarul liberalizării preţurilor la energie şi gaze naturale pentru agenţii economici şi populaţie; vânzarea pachetelor de acţiuni pe bursă şi privatizarea companiilor de stat; derularea procesului de privatizare a Electrica; ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă şi reluarea demersurilor pentru listarea la bursă; finanţarea investiţiilor în energie prin intermediul băncilor, Bursei şi fondurilor de investiţii; consultanţă şi fiscalitate pentru energie.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Evenimentul va reuni aproximativ 200 participanţi, dintre care reprezentanţi din rândul autorităţilor, reprezentanţi ai BVB, BRM, OPCOM, reprezentanţi ai organismelor de reglementare în domeniul energiei, gazului, petrolului şi ai pieţei energetice, directori tehnici, de achiziţii şi de strategie şi dezvoltare. Vor fi prezenţi la conferinţă reprezentanţi din cadrul primăriilor, analişti, ONG-uri, cercetători, precum şi avocaţi, consultanţi, investitori, bancheri, asiguratori şi mass-media.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy” este organizată în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, cu sprijinul Transelectrica şi al Companiei Naţionale a Uraniului şi are ca parteneri: Petrom, Adrem Invest şi Eximtur.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XI-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/energy-11

     

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

    Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    “Rusia şi China au semnat cel mai mare contract din istoria URSS şi Gazprom, urmând ca o cantitate de peste 1.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale să fie livrată pe parcursul perioadei contractului. Gazele ruseşti vor fi vândute pe o piaţă cu totul nouă şi cu potenţial uriaş”, a declarat Miller.

    Contractul pe 30 de ani prevede livrarea anuală a 38 de miliarde de metri cubi de gaz, iar preţul este fixat în funcţie de cotaţia internaţională a pretrolului, De asemenea, contractul include clauze pentru penalităţi în cazul în care China nu cumpără întreaga cantitate de gaze prevăzută în contract, se arată într-un comunicat al Gazprom.

    În Rusia, investiţiile în facilităţi de producţie şi transport se vor ridica la 55 de miliarde de dolari. Compania de petrol şi gaze chineză CNPC va construi infrastructura de transport şi stocare din China.

    Contractul a fost semnat miercuri la Shanghai, în prezenţa preşedintelui chinez Xi Jinping şi a celui rus Vladimir Putin, aflat într-o vizită de două zile în China.

    Reorientarea Gazprom către China vine într-o perioadă în care UE accelerează planurile de diversificare a aprovizionării, din cauza temerilor că livrările de gaze din Rusia ar putea fi afectate de criza din Ucraina.

    Gazprom furnizează 30% din gazele naturale consumate în Europa, jumătate din livrări tranzitând Ucraina. Grupul rus de stat are nevoie de preţurile mari pe care le primeşte în Europa pentru a compensa preţurile mici la care vinde pe piaţa internă.

    Anul trecut, Gazprom a vândut 174 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa.

  • “#Selfie”, de Cristina Iacob, o radiografie a generaţiei actuale, a avut 27 de variante de scenariu

    “Am scris opt scenarii cu Alex Molico, şapte cu Geo Caraman şi 12 drafturi cu Maria Spirache”, a povestit regizorul Cristina Iacob.

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Alexandru Molico este cunoscut pentru scenariul filmului “Ceva bun de la viaţă”, regizat de Dan Piţa. Geo Caraman a început colaborarea cu MediaPro în 2006 şi a făcut un master în scenaristică la New York Film Academy.

    Maria Spirache a făcut un an de studii la Politehnică, după care s-a răzgândit şi a fost admisă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” (UNATC). A terminat secţia de scenaristică în 2012 şi scrie despre generaţia pe care o reprezintă: “Am vrut să facem un film care să reprezinte generaţia noastră, aşa cum e acum. Am încercat să aducem personalitatea tinerilor, aşa cum e ea”, a spus Maria.

    “Marea provocare a scenariului a fost să arătăm generaţia asta formidabilă care bate la uşă. Ne-am dorit ca tinerii care se duc astăzi la cinema să se recunoască pe ecran. Nu este nici un film didactic, nici unul manierist“, a afirmat Mişu Predescu, unul dintre producătorii “#Selfie”.

    O premieră pentru peisajul cinematografic românesc şi debutul în lungmetraj al Cristinei Iacob, supercomedia “#Selfie” a fost, încă de la prima proiecţie, primită cu entuziasm de publicul de toate vârstele, demonstrând că abordarea fresh, subiectul actual şi mai ales buna dispoziţie pe care filmul o degajă sunt exact ingredientele pe care spectatorii le aşteptau de la un film autohton.

    La foarte scurt timp de la lansarea oficială, “#Selfie” a devenit deja un adevărat fenomen, fanii din întreaga ţară “întrecându-se” în a demonstra “cât de #selfie sunt”.

    “#Selfie” rulează în cinematografele din ţară, astfel: Arad – Cinema City Atrium şi Cinema City Galeria, Bacău – Cinema City, Botoşani – Cine Grand şi Cinema Unirea, Brăila – Cinema City, Bucureşti: Cinema City Cotroceni şi Sun Plaza, Grand Cinema&More Băneasa, Movieplex Cinema, Hollywood Multiplex, The Light Cinema, Cinema Studio, Cinema Corso, Cinema Europa, Muzeul Ţăranului Român, Cluj – Cinema City Iulius, Constanţa: Cinema City şi Cityplex, Craiova – 3D Colors şi Cinema Modern, Iaşi – Cinema City şi Cinema Republica, Odobeşti – Casa de Cultură CC Giurescu, Oradea – Cortina şi Cinema Palace, Piteşti – Cinema City, Ploieşti – Cinema City şi Cinema City Afi Palace, Râmnicu Vâlcea – Line Cinema, Slatina – Cinema Eugen Ionescu, Târgu Mureş – Cinema Arta şi Timişoara – Cinema City.