BusinessMagazin

Blog

  • Piloţii companiei aeriene Lufthansa sunt în grevă, fiind afectaţi circa 20.000 de pasageri

    Greva a început la ora 6.00 GMT (9.00, ora României) şi va dura până la ora 21.00 (24.00, ora României). Sunt afectate curse aeriene pe trasee lungi, operate cu avioane de tip Airbus A380, Boeing B747, Airbus A330 şi Airbus A340.

    În total, 25 de curse aeriene din totalul de 57 au fost anulate la Frankfurt.

    “Situaţia la Frankfurt este foarte calmă, pare a fi o zi normală“, a comunicat Lufthansa, exprimând speranţa că cele 32 de curse aeriene rămase se vor derula normal.

    Aproximativ 20.000 de pasageri sunt afectaţi de grevă.

    Sindicatul piloţilor, Cockpit, a organizat până acum alte trei greve de câteva ore, anulând circa 500 de zboruri.

  • Ponta: Agricultura şi Mediul primesc bani; Vâlcov: Luând în calcul FEN-urile, domeniile sunt pe minus

    La finalul şedinţei de marţi a Guvernului, în care a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an, premierul Victor Ponta s-a referit strict la principalele “domenii” care au beneficiat de alocări suplimentare, vorbind şi de 50 milioane lei alocaţi Agriculturii şi de 25 milioane lei acordaţi Mediului.

    Premierul nu a răspuns şi întrebărilor presei, desemnându-i pe ministrul Finanţelor şi cel al Bugetului să clarifice cifrele.

    În condiţiile în care proiectul de rectificare prevede, la capitolul privind cheltuielile bugetului de stat, că la Ministerul Agriculturii va fi tăiat peste un miliard lei, iar la Ministerul Mediului vor fi tăiate 164,9 milioane lei, jurnaliştii i-au cerut lămuriri ministrului pentru Buget, Darius Vâlcov, iar acesta a explicat că este vorba de o tăiere “temporară” generată de banii care sunt aferenţi fondurilor europene nerambursabile (FEN) şi care au fost retraşi pentru acest moment.

    “La Ministerul Agriculturii, miliardul este reducerea FEN-urilor, care la sfârşitul lunii noiembrie se va echilibra în funcţie de execuţia la celelalte ministere. Miliardul a fost temporar tăiat, până la sfârşitul lunii noiembrie”, a spus Vâlcov.

    Aceeaşi situaţie a fost explicată de către ministru şi pentru Ministerul Mediului.

    “La Mediu s-au luat 150 milioane de la FEN-uri şi efectiv li s-au alocat 22 milioane. Banii aceştia de la FEN-uri i-am operat în contabilitatea fiecărui minister acum, urmând să ne reglăm în funcţie de execuţia pe care dumnealor o vor avea la 10 şi la 11 luni, să le alocăm sau să le retragem bani”, a spus Vâlcov.

    Întrebat dacă cele două ministere sunt, deci, pe minus, ministrul a răspuns: “Dacă adunaţi şi FEN-urile, da. Dacă nu le adunaţi, efectiv dumnealor au primit bani”.

    Prin rectificarea bugetară, Guvernul taie aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare.

    În declaraţia susţinută la Guvern, Ponta s-a mai referit, ca domenii care au beneficiat de alocări suplimentare, şi la Ministerul Educaţiei (unde a vorbit de 140 milioane lei alocaţi în plus pentru plata hotărârilor judecătoreşti în favoarea profesorilor care au de recuperat drepturi salariale şi 50 milioane lei pentru bunuri, servicii şi investiţii în derulare), Ministerul Sănătăţii (160 milioane lei), Ministerul Muncii (1,2 miliarde lei pentru acoperirea obligaţiilor şi îndeplinirea acelor programe care vor fi “detaliate” începând cu săptămâna viitoare privind sprijinul pentru copii, persoane cu dizabilităţi, indemnizaţii de hrană), Ministerul Apărării (140 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (300 milioane lei inclusiv pentru ore suplimentare şi drepturi speciale), Ministerul Afacerilor Externe (96 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (400 milioane lei pentru lucrări începute), Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (un total de 125 milioane lei).

    În privinţa Ministerului Transporturilor, pentru care proiectul de rectificare prevede o tăiere de 170,2 milioane lei, Ponta a spus doar că a asigurat că orice factură pentru lucrări efectuate din fonduri europene va fi decontată, fiind însă numeroase proceduri extrem de întârziate şi lucrări neefectuate.

    El a mai susţinut că datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pe care a fost construită rectificarea bugetară, relevă că şi în luna septembrie au fost depăşite estimările de încasări, cu 101,35% (15 miliarde lei), în trendul ultimelor luni, urmare a acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale, simplificării sistemului de taxe şi reformei ANAF.

  • Petrescu, întrebată când vor fi primiţi banii de la KazMunaiGaz: Stăm extrem de bine la venituri

    Întrebată de presă, la finalul şedinţei în care Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, ce se mai întâmplă cu suma de 200 milioane dolari pe care statul român trebuia să o primească de la KazMunaiGaz, şi care ar putea fi astfel vărsată la buget, precum şi cu fondul de investiţii de un miliard de dolari pe care compania de stat din Kazahstan s-a angajat să îl deschidă, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a răspuns: “Pe rectificare sunt întrebări ?”.

    La insistenţele jurnaliştilor, ministrul s-a limitat doar la a spune că Guvernul stă “extrem de bine” la capitolul venituri bugetare.

    La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

    Potrivit memorandumului, statul ar trebui să încaseze 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite, în document, să înfiinţeze un fond de un miliard dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic într-un interval de şapte ani.

    În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, “dacă simte nevoia”.

    Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

    Un document obţinut şi prezentat, luni, de MEDIAFAX relevă că grupul KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodisel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

    Potrivit documentului, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

    Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul “biomotorină”(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 – octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

    Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodisel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

    Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari – taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari – dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

    Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

    Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

    Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

    “KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene”, se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

    KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

    “În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada”, se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

    Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

    Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

    Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

    Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

    Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

    Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

    Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

    KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

    “Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control”, se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

    Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

    Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

    “Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs”, precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

    OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

    Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

  • De unde vine următorul miliard de utilizatori ai comerţului electronic?

    În prezent sunt 2.9 miliarde de utilizatori de Internet în întreaga lume. Deşi este un număr impresionant, companiile şi autorităţile au ocazia să se dezvolte în această direcţie, aducând în mediul online restul de 60% din populaţia globală. Reuşita în susţinerea acestor consumatori va depinde de cunoaşterea ţărilor aflate în topul creşterii digitale.

    Pentru a permite companiilor şi autorităţilor să înţeleagă dinamicul peisaj digital global, a dezvălui modele şi a oferi informaţii despre utilizatorii de Internet actuali şi viitori, MasterCard şi Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts au colaborat pentru crearea Digital Evolution Index. Potrivit clasamentului, Singapore, Suedia şi Hong Kong ocupă primele trei locuri pe lista celor mai pregătite ţări pentru a întâmpina următorul miliard de utilizatori de Internet, mulţumită economiilor digitale avansate, dar aflate încă în  creştere. Marea Britanie şi Elveţia completează lista primelor cinci, în timp ce Statele Unite ocupă cel de-al şaselea loc dintre cele 50 de ţări evaluate. China, Malaysia şi Thailanda au ocupat primele trei locuri în topul economiilor digitale care evoluează cel mai rapid, ca rezultat al creşterii accelerate a populaţiei utilizatoare de Internet şi smartphone-uri.

    “Modul în care oamenii folosesc mediul digital se schimbă repede, iar noi trebuie să ascultăm şi să observăm ca să înţelegem cu adevărat oportunităţile şi să le facem relevante pentru ei în locurile în care se află”, a declarat Ann Cairns, Preşedinte International Markets, MasterCard. “Este clar că inovaţia acţionează la viteze diferite în jurul lumii, dar oportunitatea din faţa noastră se referă la modalitatea în care gestionăm implicarea în lumile online şi offline şi consolidăm încrederea între utilizator, serviciu şi mecanismul de plată.”

    Studiul a identificat patru mecanisme declanşatoare interdependente – oferta, cererea, instituţiile şi inovaţia – care determină evoluţia digitală a fiecărei ţări şi pot servi ca puncte strategice de evaluare a dezvoltării viitoare.

    “Există puţine cunoştinţe despre trecutul şi prezentul digital al Vestului care să ne ofere informaţii despre prezentul şi viitorul digital al Restului”, a declarat cercetătorul principal Bhaskar Chakravorti, Partener Senior, Decan Afaceri Internaţionale şi Finanţe la Şcoala Fletcher. “Dezvoltarea şi direcţia ţărilor de-a lungul timpului rezultă din interacţiunea acestor elemente sistemice. În experienţa Vestului, cei patru factori declanşatori sunt mai strans conectaţi. În cazul pieţelor emergente – unde se află următorul miliard  de consumatori electronici – unii dintre aceşti factori se mişcă mai repede decât ceilalţi; traiectoria nu este liniară şi poţi sfârşi prin a avea surprize precum Alibaba în China, Flipkart în India sau M-Pesa în Kenya. Mai exact, înţelegerea instituţiilor şi a inovaţiilor din aceste părţi ale lumii este esenţială pentru a şti unde va fi următoarea etapă în evoluţia digitală a lumii.”

    În timp ce pieţele dezvoltate domină primele locuri, un peisaj diferit se evidenţiază atunci când evaluăm viteza cu care digitalul este adoptat. Studiul a analizat evoluţia fiecărei pieţe din 2008 până în 2013, pentru a înţelege punctele de referinţă ale ţării, a urmări progresul şi a identifica domeniile care necesită îmbunătăţire. Ţările au fost împărţite în patru zone de traiectorie:

    •           Break Out – Aceste ţări au în prezent un nivel scăzut al pregătirii, dar evoluează rapid. India, China, Brazilia, Vietnam şi insulele Filipineze sunt câteva exemple. Dacă rata de evoluţie se menţine, aceste ţări vor deveni economii digitale puternice, dar clasamentul arată că următoarea fază a creşterii poate fi mai greu de obţinut.

    •           Stall Out – Deşi în trecut au avut creşteri puternice, aceste ţări (cea mai mare parte a Europei de Vest şi de Nord, Australia şi Japonia) au atins etapa maturităţii. Inovaţia şi căutarea de pieţe dincolo de graniţele proprii vor fi critice pentru continuarea creşterii.

    •           Stand Out – Aceste ţări, precum Singapore, Hong Kong şi Statele Unite au continuat să menţină un nivel înalt al tranzacţiilor digitale, susţinute de infrastructura de ultimă oră şi consumatorii interni sofisticaţi. Pentru a rămâne pieţe Stand Out, trebuie să continue să accelereze inovaţiile.

    •           Watch Out – Aceste ţări se confruntă cu provocări, dar cu o populaţie de totală de 2.5 miliarde de oameni, ele reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii. Indonezia, Rusia, Nigeria, Egipt şi Kenya sunt astfel de exemple.

    Pentru mai multe detalii vă invităm să vizitaţi website-ul Digital Evolution Index şi Digital Planet Report, care subliniază factorii şi implicaţiile pe care le presupune fiecare zonă de traiectorie.

    Despre Digital Evolution Index

    Clasamentul Digital Evolution este rezultatul studiului realizat de cercetătorii de la Şcoala Fletcher, cu sprijinul MasterCard. Analizând baze de date din surse publice, precum Banca Mondială, şi surse private precum EMPEA (Emerging Markets Private Equity Association) şi Dow Jones VentureSource, echipa de cercetare a creat un cadru analitic pentru a recunoaşte modelele şi pentru a înţelege peisajul digital global, relevând tendinţele fiecărei ţări şi evaluându-i punctele forte şi slăbiciunile.

    Metodologia clasamentului Digital Evolution a presupus evaluarea abilităţii actuale a ţărilor de a răspunde cererii consumatorului şi ofertei companiilor, politicilor guvernamentale şi mediului propice inovaţiei – patru factori care determină pregătirea digitală, identificaţi în ipoteza studiului. În plus, studiul a evaluat traiectoria fiecărei ţări din punctul de vedere al celor patru declanşatori, din 2008 până în 2013. Clasamentul arată, apoi, o matrice cu patru cadrane pentru a vizualiza traiectoria unei anumite ţări.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, având operaţiuni în peste 210 de ţări şi teritorii.

    Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts (Şcoala Fletcher) – prima şcoală din Statele Unite destinată exclusiv absolvenţilor de afaceri internaţionale – a pregătit liderii lumii să facă faţă complexelor provocări globale, încă din 1933. Alumnii şcolii vin din zona de top management, incluzând conducerea executivă a unora dintre cele mai mari corporaţii globale; voci respectate din diferite trust-uri mediatice; conducători de organizaţii globale non-profit; lideri ai iniţiativelor internaţionale de menţinere a păcii şi securităţii.

     

  • Studiu Coface: PIB-ului Chinei va creşte cu 7,4% în 2014

    De la începutul anului, guvernul chinez a continuat implementarea diferitelor puncte aflate pe agenda de reforme, în special cele referitoare la ajustarea structurii economiei chineze. În timp ce cererea internă rămâne modestă, creşterea pieţei imobiliare continuă să fie lentă şi problemele de supra-capacitate constatate în unele sectoare rămân, este puţin probabil ca Republica Chineză să realizeze obiectivul de creştere de 7,5%. Coface estimeaza o creştere a PIB-ului Chinei de 7,4% în 2014, fiind aşteptată o politică de susţinere în acest sens.

    Cresterea numarului de credite neperformante si a costurilor de finantare. In ceea ce priveste calitatea creditelor, creditele neperformante (NPL) au crescut in China, dupa cum o demonstreaza studiul Coface privind platile companiilor, publicat la inceputul acestui an; suma absoluta a creditelor neperformante ajungand, in prima jumatate a anului 2014 (Anexa 1) la 28,7% fata de anul precedent. Tendintele macro observate in prima jumatate a anului 2014 sunt in conformitate cu asteptarile noastre in ceea ce priveste economia chineza. Pe de o parte, vom observa o stabilizare a cresterii, iar pe de alta parte, vom vedea participantii din industrie – in special companiile mai mici – care se vor confrunta cu presiuni in crestere, atat in ceea ce priveste costurile de finantare, cat si din incetinirea ritmului de crestere al cererii.

    “Cresterea creditelor NPL conduce la preocupari privind calitatea activelor, in timp ce costul de finantare ramane o problema pentru diverse sectoare si companii mai mici care au dificultati in accesarea creditelor. Prin urmare, inflatia sub control, o scadere generala a ratelor dobanzilor ar putea contribui la relaxarea presiunii financiare cu care se confrunta companiile si ar aduce cresterea economica mai aproape de tinta guvernului, de 7,5%”, a mentionat Rocky Tung, Economist in cadrul Coface Regiune Asia-Pacific.

    Problemele de supra-capacitate de pe o piata imobiliara lenta. In prima jumatate a anului 2014, sectorul imobiliar s-a dovedit a fi vulnerabil, intampinand greutati mari si nu este asteptata nicio schimbare semnificativa in a doua jumatate a anului. “Presiunea asupra preturilor si gradul de indatorare al dezvoltatorilor cresc ingrijorator, mai ales cu stocurile mari care ar trebui sa fie vandute; perspectivele pentru acest sector pe termen mediu vor ramane sumbre”, spune Rocky Tung.

    Cu toate acestea, importanta sectorului imobiliar in cadrul economiei chineze este semnificativa si ar trebui sa fie evitata o prabusire a acestui sector. Cererea pe termen mediu va continua sa fie ghidata de planul de urbanizare al guvernului, care se va concentra mai mult pe calitate, decat pe volumul investitiilor.

    Industria metalurgica continua sa sufere din cauza problemelor de supra-capacitate si o crestere, mult mai mica decat de obicei, a cererii influenteaza si mai mult profitabilitatea. Sectorul energetic, care utilizeaza carbunele drept combustibil, se confrunta, de asemenea, cu o crestere mai mica a cererii, in timp ce dinamica de ansamblu a economiei incetineste. Este posibil ca presiunea asupra preturilor sa conduca la o crestere a nivelului de risc si la erodarea profitabilitatii si sa aduca dificultati financiare. In ceea ce priveste industria prelucrarii lemnului si al fabricarii hartiei, daca la inceputul anului perspectivele erau optimiste, sectorul se confrunta acum cu preturi in continua scadere si o crestere modesta a cererii pentru produsele finite. Luand in considerare hotararea guvernului de a continua consolidarea industriei si a reduce capacitatea de productie, dinamica cererii si ofertei s-ar putea imbunatati pana in 2015.

    Crestere redusa a pietei de bunuri de larg consum. In mod similar, pentru sectorul de consum din China, perspectivele pe termen mediu continua sa fie pozitive, iar provocarile pe termen scurt trebuie avute in vedere. Profitand de o clasa de mijloc in curs de dezvoltare, numarul mare de persoane incadrate in categoria activa, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea canalelor de comert cu amanuntul, piata de consum din China va continua sa creasca intr-un ritm constant si va deveni motorul de cresterii economice pe termen mediu. Cu toate acestea, masurile de combatere a coruptiei, impreuna cu incetinirea ratei de crestere a veniturilor ar putea pune un plafon pentru potentialul pietei in viitorul apropiat, ceea ce este in concordanta cu previziunile Coface, care confirma o incetinire a cresterii economice in China.

     

    In timp ce diferitele aspecte ale reformei sunt in curs de desfasurare, cresterea economica ramane o provocare majora. Cu o multime de semne care indica un ritm de crestere destul de fragil in acest an, se crede ca guvernul este in masura sa introduca pachete de stimulare mai puternice pentru a sustine cresterea economica. Mai precis, sunt deosebit de asteptati stimulii tinta. Mai mult decat atat, o posibila scadere a ratei dobanzii ar reduce, in mod direct, costul de finantare si ar stimula consumul. Cu toate acestea, Banca Populara a Chinei ar trebui sa gestioneze riscul potential de credit rezultat dintr-o situatie monetara slabita.

     

  • Reţeaua de supermarketuri Profi ajunge la 250 de spaţii

    Reţeaua de supermarketuri Profi a ajuns azi la 250 de magazine prin inaugurarea a două unităţi la Satu Mare. Un magazin are o suprafaţă de aproape 450 de metri pătraţi, dintre care pentru vânzare sunt destinaţi 355 de metri pătraţi. Al doilea magazin are o suprafaţă totală de 552 mp, din care spaţiul de vânzare este de 385 mp. Ambele vor funcţiona în formatul Profi standard, la fel ca şi celelalte două unităţi existente deja în Satu Mare. La nivel de judeţ, Profi mai deţine un magazin şi în localitatea Livada.

    Geografic, “Profi este cea mai extinsă reţea de magazine de proximitate în România, fiind prezentă în 121 de localităţi din 40 de judeţe, iar prin numărul de unităţi de la acest moment, ocupă cea de a doua poziţie în retailul modern autohton”, se arată într-un comunicat al companiei transmis redacţiei.

    Reţeaua de supermarketuri şi-a dublat profitul net anul trecut, de la 13,1 milioane lei în 2012 la 26,8 milioane lei (6 milioane euro), în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 26%, la 1,45 miliarde lei (330 milioane euro). Retailerul a deschis 63 de magazine în 2013 şi şi-a propus să menţină ritmul de inaugurări şi în acest an.

     

  • Coresi Shopping Resort este închiriat în proporţie de 80%

    Coresi Shopping Resort, dezvoltat de Immochan România avansează conform planurilor stabilite, lucrările fiind realizate în proporţie de peste două treimi. În acest moment clădirea este ridicată în întregime, închiderea faţadelor este realizată în proporţie de 90% iar parcarea este construită în procent de 50%. „Facem tot posibilul ca în 2-3 săptămâni să terminăm lucrările în exterior, înainte de debutul sezonului rece. Astfel, odată ce vom putea lucra doar la interior, avansul lucrărilor nu va mai fi influenţat de ploi sau îngheţ şi vom putea intra în linie dreaptă pentru finalizarea ultimei etape a construcţiei, cea în care sunt realizate instalaţiile şi amenajările. Prin urmare, în luna decembrie a acestui an vom putea livra către marii operatori circa jumătate din spaţiul Coresi, urmând ca în a doua jumătate a lunii ianuarie să finalizăm acest proces. Primele livrări vor fi făcute către chiriaşii care au contractat suprafeţe mai mari, pentru că amenajarea spaţiilor lor durează mai mult”, declară Tatian Diaconu, Director General al Immochan România.

    Pentru 80% din suprafaţa Coresi Shopping Resort sunt deja semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, unul dintre cele mai noi contracte fiind cel încheiat cu H&M, care a contractat un spaţiu de 2.200 mp, aflat în apropierea uneia dintre cele cinci intrări ale proiectului. „H&M este unul dintre cei mai importanţi operatori de fashion şi prin parteneriatul cu acest retailer întregim experienţa de shopping a viitorilor clienţi, pentru că ne dorim să facem din Coresi Shopping Resort o destinaţie preferată nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru cei din întreaga regiune”, declară Tatian Diaconu.

    Astfel, cu jumătate de an înainte de inaugurarea Coresi Shopping Resort, programată pentru luna martie a anului viitor, Immochan România se află în faze avansate de negociere pentru acoperirea în mod optim a 20% din suprafaţa centrului comercial. Acesta va include cel mai mare hipermarket Auchan din Transilvania (13.300 mp), branduri cunoscute între care se numără cele ale grupurilor Inditex şi Kenvelo, dar şi cele ale retailerilor ca Flanco, Decimas, Sabrini, Yves Rocher, TUI Travel, Arsis – Vodafone, Inmedio şi Sensiblu.

    Cele mai noi parteneriate sunt cele semnate cu H&M, iStyle Apple Premium Reseller şi Office Shoes. O parte dintre retailerii care vor fi prezenţi în Coresi sunt la primul pas pe piaţa românească, un exemplu în acest sens fiind retailerul de articole sportive spaniol Decimas.

    „În acest moment, spaţiile de dimensiuni medii, cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 mp, nu mai sunt disponibile şi am fost puşi în situaţia de a nu putea onora cererile unor retaileri care îşi doreau să fie prezenţi în cadrul Coresi Shopping Resort. Prin urmare, ne gândim din ce în ce mai mult să demarăm cât mai repede lucrările la faza a doua a proiectului, cea de retail park, în care vom reuni comercianţi care au nevoie de spaţii cuprinse între 1.000 şi 2.000 mp.

    Un lucru interesant este faptul că în acest moment este vizibil interesul unor retaileri internaţionali care în primă fază s-au arătat reticenţi. Pentru a fi cât mai transparenţi vom organiza pe 14 octombrie un eveniment pe şantier pentru reprezentanţi ai retailerilor care vor putea vedea concret ritmul în care avansează lucrările”, spune Tatian Diaconu.

    Cu un buget de investiţii de 60 de milioane de euro, Coresi Shopping Resort va deveni o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber ce se adresează nu numai locuitorilor din Braşov, ci celor din întreaga regiune. Proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie. Galeria comercială are o suprafaţă de 32.000 mp şi o lungime de 650 metri, 10% din galerie fiind destinată zonei de food court. În exterior sunt construite 2.400 de locuri de parcare iar pe câteva hectare sunt amenajate spaţii verzi.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează nouă galerii comerciale: trei în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan şi Crângaşi) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 35.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare două proiecte: Coresi Shopping Resort Braşov şi Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este una dintre primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale. În 2013, pe plan internaţional, Immochan a investit 617 milioane de euro în 235.000 mp de galerii comerciale; societatea gestionează 362 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de mp de galerie comercială (GLA).

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ponta: Nu a fost tăiat niciun leu de la Cultură

    El a susţinut declaraţia la finalul şedinţei de guvern în care a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an.

    În proiectul de rectificare era prevăzut ca, la capitolul privind cheltuielile bugetului de stat, bugetul Ministerul Culturii să fie tăiat cu 10,2 milioane lei, iar cel al Ministerului Tineretului şi Sportului să fie diminuat cu 3,5 milioane lei.

    Ministrul Culturii, vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR, a declarat însă că forma finală a proiectului de rectificare bugetară nu a fost încă discutată cu premierul Victor Ponta, el precizând că discuţa finală va avea loc în şedinţa de Guvern şi că ceea ce a apărut pe site reprezintă ”doar” proiectul Finanţelor.

     

  • Operatorul belgian de servicii poştale bpost, singurul ofertant în privatizarea Poştei Române

    “Decizia operatorului belgian este premisa pentru o privatizare de succes, proces condus de Guvernul României în acord cu propria sa strategie. De asemenea, ea reflectă un parcurs consecvent, transparent şi veridic al Comisiei de privatizare în ultimii doi ani, organism care a lucrat, până acum, sub coordonarea MSI. Suntem încântaţi să avem un ofertant care îndeplineşte toate calităţile dorite de la un acţionar majoritar al operatorului naţional de servicii poştale”, a declarat directorul general al CNPR Alexandru Petrescu, citat într-un comunicat al CNPR remis MEDIAFAX.

    Decizia de marţi a bpost va declanşa conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, pre-condiţie pentru depunerea ofertei neangajante.

    CNPR va pregăti camera de date şi toate celelalte documente tipice acestui stadiu al procedurii de privatizare.

    “Salut decizia companiei bpost, unul dintre operatorii poştali cu cel mai solid profil de business din Europa. Aceasta este o dovadă în plus a parcursului comercial performant pe care Poşta Română s-a înscris în ultimul an, trend care sunt convins că va continua şi în perioada următoare. Prin depunerea ofertei de achiziţionare a pachetului de 51% din acţiunile CNPR putem spune că încheiem cu succes această primă etapă privind privatizarea Poştei. (…) Urmează un drum lung până la finalizarea cu succes a negocierilor, dar vă asigur că discuţiile se vor baza pe transparenţă, profesionalism şi grijă faţă de toţi angajaţii Poştei”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea.

    Guvernul României a decis, decembrie 2012, demararea procedurii de privatizare a Poştei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat.

    Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

    Procesul de selecţie a investitorului se realizează prin metoda licitaţiei cu ofertă în plic, combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante.

    Dacă va fi selectat, bpost va fi admis în etapa de due diligence a procesului, ceea ce presupune acces în camera de date, acces la managementul companiei şi vizite operaţionale, dar şi negocierea contractului de privatizare.

    La finalizarea acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

    Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%.

    Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România.

    Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

    Afacerile CNPR depăşit 1,1 miliarde de lei în 2013.

  • Chiriţoiu: Amenzile, cuplate cu puşcăria pentru manageri, ar descuraja încălcarea legii concurenţei

    “Parchetul are un rol important în cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei. Ştie mai bine să facă investigaţii, are acces să culeagă probe pe care noi nu le avem. Este important pentru noi să avem investigaţii mai bune şi să avem acces la probele obţinute de Parchet. De asemenea, aş vrea să văd o prezenţă mai activă în cazurile de concurenţă a Parchetului, pentru că dacă vorbim de descurajare, amenzile noastre sunt mari, dar dacă le cuplăm şi cu puşcăria pentru manageri sau pentru cei implicaţi, efectul de descurajare va fi şi mai puternic”, a spus Chiriţoiu la o conferinţă.

    El a menţionat că descurajarea încălcărilor prevederilor legale, precum şi creşterea gradului de acceptare a sancţiunilor, ar trebui să fie preocupările principale ale Consiliului Concurenţei în următorii ani.

    “Aş vrea să ajungem la o fază la care să avem mai puţine încălcări ale legii concurenţei şi de asemenea să avem mai multe cazuri rezolvate pe o cale mai puţin conflictuală, adică nu prin procese. Ştiu că cei care trăiesc din procese nu sunt foarte fericiţi, dar aş vrea să ajungem să avem mai multe rezolvări ale cazurilor în afara instanţei. Pentru asta este important să existe proceduri legale şi există în lege o serie de stimulente în acest sens, pe care le vom perfecţiona când vom modifica legea anul viitor, şi trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă”, a explicat Chiriţoiu.

    Preşedintele instituşiei a menţionat că, dacă la construirea cazurilor Consiliul Concurenţei stă bine, problemele apar în momentul în care trebuie să justifice amenzile aplicate în faţa instanţelor.

    “Avem cazuri bine construite, cifrele ne sunt favorabile în acest sens. Evident că pot fi îmbunătăţiri. Consiliul stă mai prost în a convinge instanţele că nivelul sancţiunilor este justificat. Trebuie să înţelegem instanţele şi să avem argumente pentru a justifica nivelul amenzilor aplicate. Este important, de asemenea, să aveam o colaborare cu instanţele, să ajungem la o înţelegere a regulilor în domeniul concurenţei pentru a descuraja excesiva aplecare spre litigii în acest domeniu”, a adăugat Chiriţoiu.

    El a menţionat că din deciziile pe care Consiliul Concurenţei le emite, doar sub 10% nu sunt atacate în instanţă.