BusinessMagazin

Blog

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Ella Kallai, Alpha Bank

    Ella Kallai este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

     

     

     

     

     

     

     

    “Ceea ce face ca o colaborare să aibă succes este o anume combinaţie de calităţi umane, dublate de profesionalism. Creativitatea şi flexibilitatea sunt calităţi necesare în activitatea profesională. Dacă acestea există, atunci s-ar putea să existe şi capacitatea de a vedea şi aprecia calităţile colaboratorilor, ingredient ce generează stabilitate, încredere şi face ca lucrurile să meargă.”

    Doctor în economie, Ella Kallai este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, a Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. S-a alăturat echipei Alpha Bank România în 2001, iar în 2006 a fost numită economist-şef. Ella Kallai este unul dintre cofondatorii Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), iar experienţa anterioară celei bancare include poziţii în cadrul departamentelor de cercetare de la Institutul pentru Economie (Academia de Ştiinţe, Cehia), Université de Paris 1 (Franţa), Center for Integration Studies Bonn (Germania), Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor în Economie la Université de Paris 1, Panthéon-Sorbonne în 2000, Universitatea Carol din Praga şi State University din New York în 2001.

    Kallai se descrie drept o devoratoare de carte, citind deopotrivă literatură de specialitate, filosofie şi beletristică. Iubeşte opera, iar preferatul ei este Giacomo Puccini, în primul rând cu opera “Turandot”. Este genul de turist dornic “să descopere noi destinaţii adoptând perspectiva omului locului, nu să revadă ceea ce a descoperit şi i-a plăcut în vacanţele anterioare”. Îi place Praga, unde are chiar şi o stradă preferată – strada Nerudova, unde este şi Ambasada României în Cehia. Parisul are, la rândul său, un farmec aparte: “Te simţi cu totul aparte într-o plimbare pe Avenue Montaigne, dinspre Théâtre des Champs-Élysées către magazinele discrete, găzduite în vile, adevărate bijuterii arhitecturale care oferă rafinamentul vestimentar al marilor case de modă, sau în Place de Vosges, cea mai veche piaţă din Paris şi una dintre cele mai frumoase din lume – un exemplu timpuriu de plan de urbanism, înconjurată de clădiri din cărămidă roşie, cu faţade din piatră albă, arcade şi acoperişuri abrupte. În clădirile care înconjoară piaţa au locuit cardinalul Richelieu şi scriitorul Victor Hugo.”

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Dispariţia Facebook se amână

    Tocmai când mă pregăteam să scriu un articol mai teoretic despre problema identităţii în reţelele de socializare, toată presa a început să vuiască. Un expert în investiţii, Eric Jackson, a declarat pentru postul american CNBC că Facebook va dispărea într-un interval de 5-8 ani. După mai puţin de 24 de ore, o căutare pe Google după “Facebook disappear 8 years” mi-a adus peste 40 de milioane de rezultate, doar în engleză. O adevărată furtună. Interesant este că acelaşi Eric Jackson a publicat la sfârşitul lui aprilie un articol destul de amplu în revista Forbes sub titlul “Iată de ce Google şi Facebook ar putea să dispară complet în următorii 5 ani”. Deşi aici Jackson este mai radical, articolul nu prea a fost băgat în seamă. Dar asta se întâmpla înainte de evenimentele de după listarea pe bursă a Facebook şi evoluţia descendentă a preţului acţiunilor.

    Argumentele lui Jackson sunt, în esenţă, destul de simple. În primul rând, prin “dispariţie” Jackson nu înţelege neapărat faliment, ci mai degrabă căderea în irelevanţă, exemplele pe care le aduce fiind MySpace (vedeta de acum câţiva ani) şi Yahoo! (care deşi încă este profitabilă, este doar o umbră a ceea ce a fost cu zece ani în urmă). Teoria pe care se bazează este că internetul a trecut prin trei etape, prima fiind Web 1.0 (între 1994 şi 2001), dominată de firme precum Yahoo!, AOL, Google, Amazon sau eBay. Toate acestea s-au priceput foarte bine să “organizeze” informaţia, fie ca “portaluri” care agregau informaţia, fie ca motoare de căutare, fie ca agenţi ai comerţului online. A urmat apoi Web 2.0, care s-a întins din 2002 până în 2009, s-a bazat pe caracterul social şi a fost dominată de companii precum Facebook, LinkedIn sau Groupon. În fine, etapa actuală înseamnă “mobil” şi prototipul noilor lideri este Instagram.

    În opinia lui Jackson, Web 3.0 nu va exista niciodată, pentru că web-ul a murit deja. Ideea de bază este însă că nici una dintre companiile dominante în primele două etape n-a reuşit să se adapteze etapei următoare. Pur şi simplu au rămas încremenite în modelul de business care le-a adus succesul. Nici Yahoo!, nici Google, nici Amazon n-au reuşi să clădească ceva important în domeniul social. Fără îndoială, atât Google, cât şi Amazon câştigă o mulţime de bani, dar lucrurile se schimbă din ce în ce mai repede. Facebook este, de fapt, în aceeaşi situaţie. Indiferent cât de isteţ este Zuckerberg, lumea se îndreaptă spre zona mobilă şi un colos precum Facebook nu va putea face faţă acestei schimbări de paradigmă, indiferent câte companii precum Instagram ar cumpăra. Nici chiar dacă şi-ar construi propriul telefon.

    O observaţie interesantă face Eric Jackson cu privire la Apple, care nu se încadrează în aceste etape, deşi pare mai degrabă Web 1.0, fără succese în zona socială. Însă Apple este în esenţă un producător de hardware, care a reuşit să creeze un ecosistem prin care proliferează aplicaţiile. Aşa că, atâta vreme cât produsele sale au succes, nu are grija succesiunii etapelor internetului. Astfel se explică de ce atâtea companii încearcă să-i urmeze modelul, producând hard, soft şi construind ecosisteme: Google face telefoane (şi, conform zvonurilor, tablete) sub brand propriu, Amazon face cititoare de cărţi şi tablete. Facebook probabil va face telefoane. Dar asta nu le va duce, totuşi, în epoca mobilă, pentru că modelul de afacere nu s-a schimbat. Iar Facebook va rămâne un sit web încercând să vândă spaţiu publicitar într-o vreme când computerele tradiţionale dispar, iar web-ul devine irelevant. Verdictul: mai au vreo cinci ani, cel mult opt.

    Aceasta a fost explicaţia lui Jackson şi mulţi au înghiţit-o fără s-o mestece. Îmi iau libertatea să nu fie de acord cu el, admiţând totuşi că atât Facebook, cât şi Google vor dispărea. Ca toate marile imperii. Cândva, dar nu în viitorul imediat. O primă observaţie ar fi că “mobil” nu înseamnă doar telefon. Tabletele şi chiar e-book reader-ele intră în această categorie. Nici computerele nu vor dispărea, deşi suntem în era post-PC. Nu-mi imaginez că toate aplicaţiile de business vor fi făcute pe telefoane mobile, deci ecranele mari (fie şi cele ale tabletelor) vor fi aici şi în viitor. Nici web-ul nu piere, deşi aplicaţiile îi erodează fundamentele. E adevărat că vor apărea noi mijloace prin care ne vom obţine informaţiile (Siri e un exemplu), dar de motoare de căutare şi de reţele de socializare vom avea nevoie. Pentru mulţi dintre utilizatori, Facebook asigură toate mijloacele de a comunica cu lumea. Iar un miliard de oameni se mişcă foarte greu. Poate că Zuckerberg va rămâne un simplu milionar, dar Facebook va supravieţui.

  • Internaţionala cu aromă de Beaujolais

    Am ales pictura, dincolo de preferinţele personale, pentru că este cel mai curat dintre talente. Un studiou bun de înregistrări şi un maestru de sunet priceput vor putea face oricând o voce divină dintr-o scârţâială sinistră. Dacă scrii, compui sau faci filme, te poţi inspira de la alţii sau poţi chiar beneficia de munca altora (eu o fac în mod curent, îmi spun zâmbind). Un actor se specializează în anumite tipuri de roluri.

    Dar un pictor este talent pur şi ecuaţia include numai mâna sigură, ochiul neiertător, priceperea de a amesteca culorile şi de a alege unghiul potrivit. Un pictor talentat nu trebuie să înveţe despre numărul de aur şi de modul în care îl poate folosi, el va şti asta din instinct. Cei ce au pictat pereţii peşterii Altamira nu aveau noţiuni de compoziţie sau perspectivă şi, cu toate acestea, nu sunt acolo cele mai minunate, mai dinamice şi mai vii animale pe care le-aţi văzut vreodată?

    Iar talentul de a desena nu înseamnă numai linii pe hârtie. Să-i privim pe “Raşchetatorii de parchet” (Les raboteurs de parquets) ai jupânului Gustave Caillebotte. Gustave a fost impresionist, un ins inovator, care a pictat din dragoste de imagine. Nu a ezitat să schimbe, în tablourile sale, geografia locurilor, perspectivele şi unghiurile, atunci când simţea că ar trebui să o facă.

    N-ar fi avut nevoie de pictură, pentru că se trăgea dintr-o familie bogată – vândutul de pături armatei a fost, este şi va fi o ocupaţie poate banală, dar care îţi poate astâmpăra orice năzuinţă, din orice epocă vei fi fiind. Dar tânărul Gustave abandonează cariera juridică şi preferă impresionismul. Un impresionism special, realist, crud uneori – mie mi se pare că are puternice rădăcini în naturalismul lui Emile Zola.

    Cum ziceam, să-i privim pe parchetari. Contre jour, trei personaje şi o cameră lipsită de mobilier, cu nişte dungi ciudate pe podea. Dar asta nu e tot şi nu asta e important.

    Domn’e, tabloul ăsta miroase! A talaş, a sudoare, ba chiar şi paharul de vin de pe colţul mesei lasă o boare de Beaujolais Nouveau. Puteţi auzi sunetul raşchetelor şi mormăiala, să fie o glumă deocheată?, a muncitorului din dreapta. Iar lumina este – şi nimic nu mai trebuie spus – absolut minunată.

    Am auzit un critic important spunând că aceasta este prima reprezentare a muncitorului urban. Pictorii, indiferent de curent, au pictat ţărani şi munca lor, poate vreo fierărie sau poate atelierul cuiva, dar niciodată proletariat urban, şi, mai ales, la modul acesta crud; de altfel, pictura academică nici nu-i prea înghiţea pe uvrieri.

    Acesta va fi fost, de altfel, motivul pentru care tabloului i-a fost refuzată expunerea la Salonul oficial de pictură din 1875 – era vulgar, au spus criticii închistaţi ai epocii. Nu a mai fost vulgar un an mai târziu, la expoziţia impresionistă din 1876, când este expus alături de alte şapte tablouri ale pictorului.

    Supremul talent al pictorului este când vede dincolo de imagine. Şi voi mai spune atât: Caillebotte şi-a pictat tabloul la patru ani după ce un ins a scris nişte versuri şi cu un deceniu mai devreme ca un altul să compună un cântec, Internaţionala pe numele lui.

  • Radu Georgescu: Vreau o companie de un miliard

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că
    s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    În ’94 a început patru produse software, antivirusul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au eşuat. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie “senzaţională”, dar conceput de un singur programator, de excepţie, care a plecat în SUA, iar produsul a murit (“morala, să nu pui toate ouăle într-un singur coş”). Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de programatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, “făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie”.

    “RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă “security” în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit”, spune Georgescu.
    Tehnologia antivirus RAV a apărut în 1994. Georgescu spune că s-a gândit la un produs antivirus împreună cu Claudiu Oprea, director general al companiei într-o perioadă în care făceau software pentru CAD, dar asamblau şi calculatoare. Au scris, pe hârtie, pentru că nu exista mail, celor de la McAfee, care nu au răspuns. “Am găsit pe BBS-uri (un computer logat într-un sistem prin intermediul unui program de terminal – o formă de comunicare şi transfer de date ce precede e-mail-ul şi internetul – n.r.) un tânăr de 17 ani ce făcea un antivirus, Costin Raiu; ne-am întâlnit şi a venit să dezvolte produsul pentru noi.” RAV a fost continuat de un coleg al lui Raiu, Adrian Marinescu, după plecarea acestuia la Kaspersky, compania rusă de securitate informatică. Raiu lucrează şi acum la Kaspersky, unde face cercetare în domeniu.
    Georgescu şi-a finanţat activitatea din vânzarea primului produs conceput, de proiectare asistată de calculator şi care a fost, de fapt, primul său exit. Vânzarea nu a fost de milioane de dolari, dar “adusese nişte bănuţi, suficienţi cât să mergem mai departe. Între timp asamblam calculatoare sau alergam cu mauşii prin consignaţii”.

    După RAV
    După succesul afacerii cu Microsoft, a început multe alte companii, printre ele numărându-se serverul de e-mail Axigen sau ePayment, companie de plăţi online care s-a vândut acum doi ani şi s-a transformat în PayU. Acestea pe lângă Gecad Net, un integrator de soluţii software, o companie din ’92 care a început prin a face calculatoare.
    Avangate, compania “americană” care ajută producătorii de software să vândă online, furnizând tot ce este după butonul “buy”, a crescut într-un ritm bun şi este numărul doi în lume pe domeniul ei. Compania este condusă în prezent de Carl Theobald, după ce s-a mutat anul trecut de la Bucureşti în Silicon Valley, şi se pregăteşte pentru listarea pe NASDAQ în 2014.
    A mai încercat şi alte businessuri. “Acum şapte ani era la modă să-ţi faci call-center în România şi am deschis şi eu un call-center. După şase luni a devenit profitabil şi cine
    nu-şi doreşte aşa un business? După un an l-am închis, pentru că am realizat că spre deosebire de businessul de proprietate intelectuală, call-centerul este o afacere în care, dacă vrei să mai câştigi 100 de lei, trebuie să mai angajezi un om. Are o creştere liniară în cel mai fericit caz, pentru că la un moment dat începe să se aplatizeze. Nu se compară cu software-ul”, povesteşte antreprenorul.
    Greşeli? Sigur, exclamă fără să ezite, şi vorbeşte despre cele trei produse software de la începuturi, de call-center, de distribuţia de jucării sau de e-learning, business eşuat din cauza partenerului nepotrivit.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Mario Penados, Alpha Bank România

    Guatemalez de origine, Penados a ajuns la Bucureşti în 2005, când îşi planificase o şedere “profesională” doar pentru un an, însă a decis să dea curs impulsului de a-şi continua pe o perioadă mai lungă cariera în România, “o ţară în care economia creştea într-un ritm alert”. Înainte de a fi recrutat de Alpha Bank în 2007, a fost timp de doi ani consultant pentru casa de avocatură Şova & Partners. A absolvit Universitatea Yale din SUA, cu specializare în ştiinţe politice, iar înainte de a veni în România a fost consultant pentru o firmă de profil din Guatemala, cu specializare în cercetare macroeconomică şi de business, apoi asistent editorial la Yale Center for the Study of Globalization, account assistant în cadrul firmei de consultanţă politică Malchow, Schlackman, Hoppey & Cooper din Washington şi project manager pentru casa de avocatură McDermott, Will & Emery LLP din Washington.

    Spune că învăţarea limbii române a fost pentru el “o provocare”, chiar dacă spaniola este limba sa maternă, dar că a reuşit s-o deprindă “exersând zi de zi, vorbind cu colegii, cu prietenii, citind presa financiară”, astfel încât acum în CV-ul său figurează “limba română: fluent”. În raport cu echipa se declară adept al unor relaţii “constructive, care să faciliteze comunicarea eficientă a iniţiativelor şi identificarea rapidă a soluţiilor” şi adaugă că are privilegiul de a lucra într-o organizaţie “în care fiecare membru îşi ştie în orice moment responsabilităţile”. Despre aria sa de activitate afirmă că piaţa fondurilor mutuale din România s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, însă există în continuare loc de creştere până la nivelul mediei din Europa Centrală şi de Est, în special în zona fondurilor de investiţii cu un grad mai mare de risc.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • REZULTATE EXIT-POLL ALEGERI LOCALE 2012: Sorin Oprescu, reales primar al Capitalei. PSD câştigă primării în oraşe fiefuri PDL

    Sorin Oprescu a obţinut al doilea mandat de primar general al municipiului Bucureşti, cu 64,11%, iar candidaţii USL au câştigat cinci sectoare ale Capitalei, în timp ce Neculai Onţanu (UNPR) rămâne primarul Sectorului 2, potrivit exit-poll-ului CURS, difuzat de Realitatea TV. Potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de CURS şi difuzat de Realitatea TV în baza datelor colectate până la ora 19.00, Silviu Prigoană, candidatul PDL, a obţinut 17,58 la sută, în timp ce independentul Nicuşor Dan a obţinut 7,41 la sută.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Povestea băieţelului de lemn (VIDEO)

    Cea mai arzătoare dorinţă a singuraticului Geppetto devine realitate atunci când Zâna Albastră îl aduce la viaţă pe Pinocchio, păpuşa lui de lemn preferată. Totuşi, înainte de a deveni un băieţel adevărat, Pinocchio trebuie să demonstreze că merită acest lucru, trecând prin aventura vieţii sale.

    De la circul Stromboli la Pleasure Island, micul erou se loveşte de multe tentaţii, din care învaţă treptat cum să aleagă între bine şi rău. Deşi este păcălit de câteva ori şi greşit îndrumat, păpuşa lui Geppetto ajunge acasă ca un copil adevărat, demonstrând că orice dorinţă poate deveni realitate atunci când îţi doreşti suficient de mult.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 11-17 iunie

    11.06
    INSSE anunţă datele privind comerţul exterior cu bunuri în luna aprilie

    11.06
    Spectacol St. Petersburg Ballet – Hermitage (Sala Palatului, Bucureşti)

    14.06
    Eurostat face cunoscut indicele costului muncii în T1 în UE

    14.06
    INSSE anunţă datele privind ocuparea şi şomajul în 2011

    15.06
    Noaptea devoratorilor de publicitate (Sala Palatului, Bucureşti)

    15-17.06
    Festivalul OST Fest 2012, cu Manowar, Motley Crue, Motorhead, Megadeth (Romexpo Bucureşti)

    16-17.06
    Festivalul “Lumea lui P*ET – Kids Fest” (Parcul Unirii, Bucureşti)

    17.05-17.06
    Expoziţia temporară “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” (Muzeul Naţional de Istorie a României)

  • Cine trage sforile pentru Schengen

    În paralel, Consiliul UE, graţie susţinerii acordate în ultimul moment de România, care până acum se opusese, a reuşit să elimine Parlamentul European din procesul de decizie privind mecanismul de evaluare pentru spaţiul Schengen, ceea ce va atrage acţionarea în judecată a Consiliului de către PE la Curtea Europeană de Justiţie, pentru încălcarea Tratatului de la Lisabona, care prevede procedura de codecizie Consiliu-PE.

    Consiliul a fost constant mai restrictiv decât PE în privinţa libertăţii de migrare spre spaţiul Schengen.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,78%
    cu atât a scăzut în T1 costul orar al forţei de muncă (ajustat sezonier) faţă de T4 2011, în timp ce faţă de T1 2011 a urcat cu 4,41%

    5,462 mil.
    numărul de şomeri sub 25 de ani din UE în luna aprilie (22,4% rată a şomajului la această categorie e vârstă), dintre care 3,358 mil. erau cetăţeni ai zonei euro (22,2% rată a şomajului)

    9,8%
    scăderea vânzărilor de retail în Spania în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cea mai abruptă scădere din 2004 încoace, de când sunt difuzate aceste statistici

    8,3%
    cu atât au crescut în aprilie faţă de aceeaşi lună din 2011 preţurile producţiei industriale în Cipru, ţara cu cea mai mare creştere din UE la acest capitol, urmată de Lituania (7,1%) şi Ungaria (7%); în România, majorarea a fost de 5,3%

    3,4%
    cu atât a crescut cifra de afaceri în comerţul cu amanuntul în luna aprilie faţă de aceeaşi lună din 2011 (serie ajustată), în timp ce faţă de luna martie 2012 a crescut cu 0,8%