Preşedintele BEC, Gabriela Bogasiu, a anunţat că miercuri dimineaţă a fost semnat de către membrii Biroului procesul-verbal privind rezultatele finale ale REFERENDUMULUI din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Ea a precizat că în curând acesta va fi înaintat Curţii Constituţionale, unde se va întocmi un proces-verbal de predare-primire. Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la REFERENDUM 2012 8.459.053, reprezentând 46,24%.
Blog
-
Soluţii de criză în pieţele ieşene: Producătorii de pepeni din Dăbuleni acceptă şi bonuri de masă
În câteva pieţe ieşene, producătorii de pepeni din Dăbuleni, judeţul Dolj, acceptă să vândă marfa primind în schimb bonuri de masă.
“Este o soluţie de criză, trebuie să ne adaptăm. Vin de aproape zece ani la Iaşi să vând pepeni, iar lumea nu mai are bani. Acceptăm şi bonuri de masă. În acest fel, noi vindem mai repede marfa, iar toată lumea e mulţumită”, a declarat Marin B., unul dintre producătorii de pepeni, venit să-şi vândă marfa într-o piaţă din Iaşi.
Un alt producător, tot din Dăbuleni, susţine că vânzările merg mai bine din momentul în care a apelat la această soluţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Validarea sau invalidarea referendumului depinde de voturile a şase judecători ai Curţii Constituţionale
Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.
Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului, stipulează următorul alineat..
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Turnul „fantomă“ din Piaţa Victoriei, vândut pentru 50 mil. euro către doi investitori
22 de etaje pe o înălţime de 106 metri, peste 50 de litigii care au culminat cu un dosar de insolvenţă şi mai mult de trei ani în care clădirea de birouri Tower Center din Piaţa Victoriei nu a fost folosită, deşi construcţia era gata.
Aşa poate fi rezumată istoria zbuciumată a celei mai înalte clădiri de birouri din Bucureşti la ora actuală, preluată de către oamenii de afaceri Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas, doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale, în urma unei tranzacţii de circa 50 mil. euro.
Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cu şoselele în buzunare. Topul celor mai mari constructori
Cei mai mari 15 constructori de pe piaţa locală au avut anul trecut afaceri cumulate de aproape două miliarde de euro, echivalentul a circa o cincime din întregul sector românesc al construcţiilor, relevă o analiză a BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor şi a celor oferite de companii.
Cea mai mare parte a jucătorilor de pe piaţa construcţiilor, fie ei cu acţionariat autohton sau străin, au reuşit anul trecut să-şi majoreze uşor afacerile, fapt demonstrat şi de avansul, ce-i drept timid, al pieţei construcţiilor de anul trecut, până la circa 9,3 miliarde de euro. Reluarea unor lucrări de infrastructură în 2011 i-a ajutat pe cea mai mare parte a acestora să revină pe plus.
Cel mai mare constructor în 2011 după cifra de afaceri a fost Hidroconstrucţia, companie controlată de management şi asociaţia salariaţilor. Colosul din construcţii, care îşi are originile în Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice, înfiinţată în 1961, a avut anul trecut venituri de 236 milioane de euro, în creştere cu aproape 2% în euro faţă de anul anterior. Hidroconstrucţia, care este de altfel unul dintre cei mai mari angajatori români, cu circa 6.500 de salariaţi, a reuşit astfel să-şi păstreze şi anul trecut poziţia de lider în topul constructorilor care activează pe piaţa locală.
Cu toate acestea, omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu poate fi considerat liderul incontestabil al constructorilor din România, având în vedere că deţine doi dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor, Spedition UMB şi Tehnostrade, companii ce au avut afaceri cumulate de peste 320 de milioane de euro. Cifrele de afaceri ale celor doi constructori sunt în creştere faţă de anul 2010, iar profitul a scăzut în cazul Spedition UMB şi a crescut în cazul Tehnostrade. Dorinel Umbrărescu a avut în ultimii ani marje de profit considerabile, care au depăşit pragul de 20-25%. În continuare, şi anul trecut companiile lui Umbrărescu au rămas cele mai profitabile din rândul constructorilor: în 2011 Spedition UMB şi Tehnostrade au avut profituri nete cumulate de aproape 68 milioane de euro.
“Profiturile urmează să mai scadă, în condiţiile în care costurile cresc. Iar anul acesta urmează să se reducă şi cifra de afaceri, nu numai profitul. Preţurile cresc mult mai mult decât o arată indicatorul statistic (inflaţia – n. red.)”, spun reprezentanţi ai constructorului băcăuan Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu.
Compania, care a lucrat şi la autostrada Bucureşti-Ploieşti, recent deschisă circulaţiei, ar urma să inaugureze la jumătatea lunii august şi tronsonul de autostradă Timişoara-Lugoj, lot 1 (9,5 kilometri). Deşi iniţial anunţase că va termina autostrada la finalul lunii iulie, seceta din ultimele săptămâni se pare că i-a dat peste cap planurile lui Umbrărescu, în condiţiile în care nu a reuşit să finalizeze taluzurile. Inaugurarea acestui tronson de autostradă, chiar dacă este unul foarte scurt, ar urma să reprezinte o premieră în România, în contextul în care va fi finalizată cu 8 luni înainte de termenul contractual.
Revenind însă la topul constructorilor, următorul loc în ierarhia companiilor cu acţionariat românesc este ocupat de Tehnologica Radion, companie controlată de Theodor Berna, cu afaceri de circa 138 milioane de euro în 2011, în uşoară scădere faţă de anul anterior. În top apare şi constructorul Romstrade, firmă din Giurgiu controlată de Nelu Iordache, care mai deţine, printre altele, şi compania aeriană low-cost Blue Air. Romstrade a finalizat anul 2011 cu o cifră de afaceri de circa 127 milioane de euro, iar profitul a scăzut cu peste 60% faţă de anul anterior, la nici 3 milioane de euro. Cu toate acestea, Romstrade şi-a bugetat pentru anul 2012 o creştere de 140% a businessului, până la aproape 290 milioane de euro.
-
Vă mai amintiţi de maşina de cusut Singer? Povestea începută în urmă cu 160 de ani continuă
“Dacă aşezi toate bucăţile de la puzzle, vezi limpede că drumul României se îndreaptă în direcţia bună”, spune Laskaris Tsakoumankis, director general al Singer România, companie cu activităţi în domeniul electrocasnicelor mici. Firma, prezentă de cinci ani pe piaţă, are în portofoliu peste 100 de produse, de la maşini de cusut, aspiratoare până la cele pentru îngrijire personală şi pentru confortul casei. Grecul vorbeşte româna fluent şi mărturiseşte că de la venirea sa în ţară, în urmă cu 20 de ani, a avut “numai surprize plăcute”.
Ajuns în România la studii, în 1992, a obţinut apoi licenţa la ASE; tot aici şi-a construit în timp întreaga carieră, lucrând, după absolvirea stagiului militar obligatoriu, în Grecia, în cadrul unei filiale a OTE.
Tsakoumankis enumeră o întreagă serie de avantaje pe care le-a văzut, în timp, în România. “Ţara are indicatori macroeconomici atât de buni, încât poate produce orice în afară de îngrijorare”, declară reprezentantul Singer. Ponderea ridicată a exporturilor, industria, suprafaţa agricolă, relieful şi aşezarea ţării sunt avantaje de necontestat pe care grecul le evidenţiază.
“Sunt convins că România are posibilităţi enorme, nu face doar export de portocale şi măsline”, spune cu tâlc reprezentantul Singer, care insistă să creadă că industria are un rol important în dezvoltarea ţării. Infrastructura, arată el – de la şinele de tren care ajung până în depozitele fabricilor, nivelul de educaţie al populaţiei, know-how-ul, întreaga şcoală a meseriaşilor de pe aceste meleaguri sunt tot atâtea bile albe. Iar investiţiile unor companii precum Ford, Renault sau Bosch sunt exemplele pe care le aduce în sprijinul acestei idei. “Ar trebui să ne uităm mai mult la investitorii care vin, nu numai la cei care pleacă.”
Iar ţara nu are cum, cel puţin deocamdată, să fie ferită de turbulenţe, de vreme ce în prezent totul este “interconectat şi nimeni nu poate rămâne izolat”.Pe de altă parte însă, tocmai situaţia dificilă a favorizat evoluţia vânzărilor Singer pe piaţa românească, unde compania şi-a înfiinţat filială în 2007. “Când am preluat conducerea firmei, tocmai începea criza”, spune Laskaris Tsakoumankis, care a preluat mandatul de conducere la sfârşitul lui 2008, an în care cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3 milioane de euro. În 2009 vânzările s-au menţinut la un nivel similar, iar în anii care au urmat creşterile au fost vizibile: aproape 4 milioane de euro în 2010 şi 5,5 milioane de euro în 2011.
Pentru anul în curs, cifra de afaceri ar urma să depăşească 6 milioane de euro, conform aşteptărilor lui Tsakoumankis. Evoluţia este cu atât mai neaşteptată cu cât piaţa electronicelor şi electrocasnicelor a scăzut abrupt în ultimii ani, cu circa 60%. “Vânzările de electrocasnice mici au scăzut însă cu circa 20-25% din cauza preţurilor”, spune grecul. Altfel spus, e mai probabil ca un cumpărător să cumpere o cafetieră sau un fier de călcat decât o combină frigorifică sau o plasmă, argumentează reprezentantul Singer, companie care a fost înfiinţată în urmă cu peste 160 de ani şi s-a consacrat graţie maşinilor de cusut. Sistemul folosit iniţial la aceste aparate se menţine şi în prezent, iar compania, înfiinţată în SUA, a deschis în 1855 la Paris primul birou extern de reprezentare comercială, devenind prima companie internaţională din lume.
Evoluţia încasărilor Singer de pe piaţa românească mai are un motiv: competitorii au suferit drastic de pe urma crizei, iar locul rămas liber în piaţă a fost ocupat rapid. Directorul general al companiei spune că produsele ieftine nu mai au căutare, “calitatea ambiguă nu mai atrage, iar cumpărătorii s-au reorientat către produse din segmentele superioare de preţ”. Cu atât mai mult cu cât puterea de cumpărare, şi aşa redusă faţă de alte ţări europene, a scăzut. În vreme ce polonezii cheltuiesc 130 de euro per capita pe electrocasnice, românii scot anual din buzunar doar 50 de euro pentru aceleaşi produse.
“Cerere există, nevoia e foarte mare mai ales în cazul electrocasnicelor mici, iar acest lucru se va vedea în viitor.” Şi tocmai din pricina acestor decalaje ale puterii de cumpărare, Singer îşi vinde pe piaţa românească produsele la preţuri mai mici comparativ cu alte pieţe europene. O maşină de cusut, de pildă, se vinde în Grecia sau Franţa la 220 de euro, în vreme ce aici preţul este de circa 140 de euro, susţine Tsakoumankis.
-
100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Camelia Şucu, Class Living
În 2007, în urma divorţului de omul de afaceri, şi-a vândut acţiunile pe care le deţinea la Mobexpert, însă nu a ieşit din business, ci s-a reorientat şi dedicat exclusiv diviziei de mobilier de lux a grupului, respectiv Class Mob. În acelaşi timp, Camelia Şucu a demarat mai multe proiecte de investiţii, o parte din bani fiind plasaţi în imobiliare, alta în afaceri din sectorul agriculturii, dar şi în servicii de sănătate şi întreţinere corporală. Ultimele două achiziţii importante ale femeii de afaceri au fost Piaţa de Gros din sudul Capitalei şi o fermă de vite în Ardeal.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.
Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP – Marius Adrian Chiriac, ENEL Energie
În 2003 şi-a luat licenţa de inginer în energie şi se consideră norocos că are ocazia să lucreze în domeniul care îl pasionează. “Cariera am început-o «la stat», în cadrul operatorului naţional de transport Transelectrica (2003-2007). A fost perioada care m-a format din punct de vedere tehnic, pentru că am lucrat în programarea zilnică a sistemului energetic cu o echipă de oameni foarte pasionaţi şi am învăţat cum funcţionează, în detaliu, tot sistemul energetic”, povesteşte Marius Chiriac. Venirea la Enel, în 2007, a marcat însă începutul formării sale ca manager. “Responsabilităţile au venit treptat, de-a lungul celor 5 ani petrecuţi în companie, reuşind, rând pe rând, să îmi creeze o imagine globală asupra întregului lanţ al comercializării energiei electrice. Am avut posibilitatea de a creşte în aceşti ani, pot spune, chiar odată cu piaţa liberă de energie şi mă bucură faptul că am avut şansa să particip activ în acest proces complex al liberalizării.”
Marius Chiriac spune că cea mai mare realizare a sa în actuala poziţie a fost crearea echipei de achiziţii energie şi preţuri, dar şi implementarea unor noi procese astfel încât compania să crească într-un ritm apropiat de trendul pieţei. “Din păcate, în acest moment piaţa românească este puternic distorsionată de lipsa de transparenţă prin existenţa contractelor pe termen lung ale unor competitori la preţuri mult sub cel al pieţei”, spune Marius Chiriac, care estimează că în acest an valoarea pieţei libere a energiei va atinge pragul de 100 de milioane de euro. În viitor, se vede făcând parte tot din această piaţă a energiei care îl pasionează, eventual tot în cadrul Enel, unde este “supus unor situaţii extrem de complexe” şi unde interacţionează cu persoane cu multă experienţă.
100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.
BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.
