Studiul “Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, lansat luni de UNICEF, arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară.
“Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior”, rezultă din studiul făcut cu experţi străini.
Experţii au constatat că dacă numărul absolvenţilor de facultate ar creşte de la 13,6 la sută la 19 la sută în 2025, acest lucru s-ar reflecta şi în PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la sută. Mai mult, chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de doar 1,7 la sută până în 2025) ar genera o creştere de 0,52 la sută a PIB.
“Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la şase la sută din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95 la sută în perioada 2015-2025, în loc de doi la sută, potrivit cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice). Experienţa statelor cu economii şi rate de participare la educaţie similare cu cele ale României (cum sunt Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ, demonstrează că România ar putea creşte media nivelului şcolarizării cu un an până în 2025”, au mai arătat iniţiatorii studiului.
În cazul în care va continua să menţină nivelul actual de finanţare al educaţiei, România nu se va înregistra nicio creştere semnificativă a mediei anilor de şcoală, susţin aceleaşi surse.
“Se estimează că nerealizarea investiţiei ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a şapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor insuficiente în educaţie într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.
Al doilea scenariu luat în calcul prevede investiţii suplimentare în educaţie. Experţii au constatat că, în cazul în care cheltuielile cu educaţia cresc treptat spre la 6 la sută din PIB până în 2025, media anilor de şcoală se măreşte cu un an.
Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că nu este suficient să se cheltuie mai mulţi bani, fiind nevoie de “investiţii inteligente” şi de o analizare atentă a modului de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de învăţământ, pentru a obţine rezultate similare celor din Letonia şi Ungaria, de pildă.
“Investiţiile în învăţământul primar şi secundar ar trebui să vizeze reducerea disparităţilor în ceea ce priveşte frecvenţa şi rezultatele şcolare, lucru ce poate duce la creştere economică. Investiţiile în învăţământul secundar superior, pe lângă randamentul lor economic, ar contribui la îmbunătăţirea învăţământului tehnic şi profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel mai mare impact şi/sau unde există o contribuţie financiară şi din partea sectorului privat”, spun specialiştii.
Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătăţii, scăderea criminalităţii şi a dependenţei de prestaţii sociale şi ar avea ca efect şi o mai mare productivitate, cea a României fiind una dintre cele mai mici din UE.
De asemenea, creşterea cheltuielilor cu educaţia este esenţială şi în ceea ce priveşte atingerea ţintelor UE 2020, pentru că, în acest fel, România ar putea avea în 2025 un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.
“Strategia şi bugetul educaţiei trebuie să fie în concordanţă cu un plan mai amplu de dezvoltare economică pentru a încuraja sectorul privat să creeze locuri de muncă şi să recruteze personal într-un mod nediscriminatoriu. Acest plan ar trebui să stabilească ţinte pentru industrie şi servicii, susţinute de un capital uman mai consistent. Sistemul de educaţie şi de formare trebuie să reflecte nevoile pieţei muncii. Atragerea mai multor copii spre şcoală şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie, cu accent pe învăţământul preşcolar şi cel obligatoriu, ar trebui să reprezinte o prioritate în vederea reducerii disparităţilor şi a dezvoltării capitalului uman în România”, consideră iniţiatorii studiului.
Ei susţin că, în ciuda redresării lente a economiei româneşti după anii de criză, bugetul educaţiei ar putea creşte dacă se acordă prioritate reformelor din domeniu atunci când se alocă fondurile europene şi/sau dacă se extinde ponderea cheltuielilor publice la nivelul PIB-ului şi dacă creşte ponderea educaţiei în actualul buget.
Potrivit acestora, datele bugetare trebuie adunate cu mai multă precizie şi promptitudine şi raportate mai transparent organizaţiilor UE, precum Eurostat, şi publicului larg şi trebuie raportate date referitoare la buget şi cheltuielile efective, pentru a asigura transparenţă şi responsabilizare, dar şi pentru a monitoriza absorbţia fondurilor externe, în special a celor europene.
“Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6 la sută din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011. Însă suntem conştienţi de faptul că, făcând referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (…) Potrivit studiilor internaţionale, un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9 la sută şi la scăderea cu 8 la sută a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obţii. Aşadar, un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual. (…) Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparităţilor”, a arătat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.
Prezent, şi el, la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat că este convins că bugetul pe 2015 va fi pozitiv şi speră ca într-o zi să ajungă la 6 la sută din PIB, dar a menţionat că important este ca în sistem să existe stabilitate. “Important e ca atunci când introducem o politică, să avem siguranţa că va exista o stabilitate, indiferent cine se află la guvernare”, a spus Pricopie.
Ministrul Educaţiei a spus că a avut deja o discuţie cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe privind bugetul, însă, din experienţa anilor trecuţi, până la finalizarea acestuia vor mai fi cel puţin trei-patru discuţii. “În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creştere, dar este totuşi mai complicat, pentru că au scăzut contribuţiile sociale, ceea ce va avea un impact în 2015”, a declarat Pricopie.
Demnitarul a mai precizat că în bugetul pe 2015 este prevăzută şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, respectiv 5% din martie şi 5% la începerea viitorului an şcolar.
Remus Pricopie a mai spus că bugetul pentru 2015 are în vedere şi lucruri noi, cum ar fi susţinerea financiară prin fonduri structurale a simulărilor de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, a examenului de bacalaureat şi a simulării pentru evaluarea de la clasa a VIII-a. “Vom avea un fond special pentru examene şi evaluări”, a adăugat el, precizând că, în prezent, bugetul pentru evaluarea naţională este de 30 de milioane de lei şi speră ca în 2015 bugetul alocat pentru toate examenele şi evaluările să fie de 200 de milioane de lei.
Potrivit ministrului Educaţiei, bugetul din 2015 are “rădăcini” în bugetul din acest an, el precizând că trebuie să se decidă dacă vor fi date înapoi sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, ceea ce ar însemna 1,3 miliarde de lei în plus, dacă se stabileşte acordarea acestor sume în 2015.
Pricopie a subliniat că acordarea a 6% din PIB în 2015 pentru educaţie este o solicitare “nerealistă”.