BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Fabrica de celuloză şi hârtie Someş Dej, în faliment, scoasă la vânzare la un preţ de 7,9 milioane de euro

    Producătorul de celuloză şi hârtie a intrat în insolvenţă la finele lunii ianuarie 2013, Tribunalul Cluj aprobând solicitarea firmei pentru deschiderea procedurii, iar în decembrie anul trecut instanţa a decis intratea în faliment.

    Casa de Insolvenţă Transilvania, în calitate de lichidator judiciar al companiei, organizează procedura de negociere directă pentru valorificarea platformei industriale din Dej (judeţul Cluj), activ care cuprinde terenurile, construcţiile şi bunurile mobile, mijloace fixe şi obiecte de inventar care deservesc activitatea de fabricare a celulozei şi hârtiei.

    Suprafaţa totală de teren a platformei industriale este de 604.345 metri pătraţi, din care o treime este acoperită de construcţii industriale. Ofertele de participare la negocierea directă vor fi depuse până pe 17 februarie 2015.

    Fabrica avea o capacitate de circa 70.000 de tone celuloză, respectiv 50.000 de tone de hârtie pe an, iar producţia de celuloză a fost sistată în 2008, iar cea de hârtie în 2010, activele fiind în conservare.

    Firma face parte din grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), controlat de Vuza. Potrivit celor mai recente informaţii, firma A1 Impex, membră a SCR, deţine 62,6% din acţiunile Someş Dej, în timp ce SIF Banat-Crişana (SIF1) are 13,1% din titluri.

  • Business Magazin a lansat catalogul “Cele mai inovatoare companii din România”

    Inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Am plecat la realizarea acestui catalog, o premieră pe piaţa românească, de la ceea ce am numit, cu ceva vreme în urmă, cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.

    Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%.

    Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Statistica se referă la întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci declară că a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog. Ţineţi în mână prima ediţie; ca orice început, are plusuri şi minusuri; pe de altă parte, cred că un astfel de demers ar trebui să aibă succes şi să devină de referinţă, într-o Românie aflată într-o Europă care mizează instituţional şi uman pe inovaţie. Inovaţia este un element cheie al programului Europa 2020, care continuă Agenda Lisabona şi care prevede creşterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, crearea de locuri de muncă şi creşterea condiţiilor de trai.

    Dincolo de programele oficiale şi de iniţiativele statelor, inovaţia ar trebui să rămână în permanenţă în top trei al oricărui manager sau lider de companie, pentru ca aceasta să aibă potenţial şi fundament pentru creştere. Iar inovaţia nu înseamnă schimbarea indusă de la centru, ci a construi mediul şi a găsi cele mai bune soluţii pentru concretizarea energiei creatoare a întregii companii din subordine.

    În continuare, 50 de proiecte concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, un bun început pentru orice discuţie legată de inovaţia din România.

    Metodologie

    Catalogul a fost întocmit în baza unui chestionar trimis companiilor şi firmelor din relaţii publice şi comunicare, în care am cerut date despre cele mai inovatoare proiecte puse în practică în cadrul celor mai importante companii locale.

    Concret, am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, tipul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing), efectele inovaţiei (asupra finanţelor companiei, asupra calităţii mediului de afaceri, a vieţii oamenilor, a partenerilor de afaceri, a societăţii în ansamblu), alături de descrierea procesului de punere în practică a inovaţiei: persoane implicate, durată, detalii tehnice.

    Inovaţiile trebuia să fie concepute şi realizate în România, iar în cazul inovaţiilor puse la punct în cadrul multinaţionalelor inovaţia trebuia aplicată în filiala sau compania din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial.

    Nu am luat în consideraţie inovaţiile mult prea vechi.

    Citeşte în premieră 50 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Provident va verifica situaţia clienţilor la Biroul de Credit, din 2015

    “Vrem să începem colaborarea cu Biroul de Credit, deocamdată testăm sistemul, sperăm ca la începutul anului viitor să facem primele interogări, acest sistem completând sistemul nostru de scoring al clienţilor, cu care vom continua”, a declarat luni, într-o conferinţă, managerul de comunicare al companiei de credite de consum, Vlad Şandru.

    El a arătat că agenţii Provident se vor ocupa în continuare de evaluarea personalizată a clienţilor, însă parteneriatul cu Biroul de Credit va oferi posibilitatea de a evita situaţiile de supraîndatorare a clienţilor, care le-ar putea afecta istoricul de creditare.

    Compania, deţinută de grupul britanic International Personal Finance (IPF), are un portofoliu de circa 300.000 clienţi activi, 4.200 de agenţi independenţi şi 850 de angajaţi.

    Provident îşi menţine obiectivul de a ajunge la 500.000 clienţi activi într-o perioadă de 3-4 ani, când se va baza pe 5.000 de agenţi şi 1.000 de angajaţi.

    Compania acordă credite cu valori între 500 de lei şi 5.000 de lei, cu o scadenţă minimă de 40 de săptămâni, iar cea maximă poate ajunge la 78 de săptămâni, valoarea medie a unui împrumut accesat fiind de 1.500 de lei.

    Clienţii care au atras minim două împrumuturi vor beneficia de reduceri graduale ale costurilor la creditele următoare, de până la 30%, cu condiţia să-şi fi plătit ratele la timp cel puţin 50 de săptămâni consecutiv. Reducerea se aplică la comisionul de administrare şi la dobânda fixă totală a creditului.

    Provident Financial a acordat în primul semestru împrumuturi în valoare de 68,4 milioane euro în România şi Bulgaria, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Bulgaria, compania s-a extins rapid şi se aşteaptă să ajungă la o acoperire naţională până la sfârşitul anului viitor. Valoarea împrumuturilor acordate bulgarilor este cu circa 15% mai mică, pe fondul veniturilor mai reduse, însă clienţii au costuri şi perioade de creditare similiare celor din România.

    “Diferenţa faţă de România este că în Bulgaria avem mai mulţi competitori direcţi, sunt mai multe companii care oferă aceleaşi tipuri de produse ca noi”, a spus Şandru.

    El a arătat că grupul britanic se extinde pe o nouă piaţă, în Spania, unde primele operaţiuni sunt programate pentru începutul anului următor, aceasta urmând deschiderilor din Bulgaria şi Lituania.

    În cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României.

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Proprietarul Osho a investit 300.000 de euro într-un restaurant în Centrul Vechi

    Grecul Giorgios Malideros, care a cumpărat în urmă cu un an afacerea Osho de la românul Florin Rădulescu, a inaugurat un nou restaurant în Centrul Vechi – Oro Toro By Osho, în urma unei investitiţii de 300.000 de euro.

    Restaurantul mizează pe preparatele de vită maturată, la fel ca Osho, dar va avea un alt concept, de pub, cu preţuri adaptate la nivelul zonei. Astfel, dacă în restaurantul Osho, valoarea medie a bonului este de aproximativ 150 de lei, la Oro Toro aceasta va fi de 60 de lei.

     Managementul estimeaza o cifra de afaceri pentru 2015 de 1 milion de euro.

    Odata cu deschiderea Oro Toro by Osho, managementul isi propune sa atraga o noua categorie de clienti care nu au experimentat pana acum gustul autentic Osho, in special tineri care vor sa ia masa in atmosfera specifica unui pub si de asemenea turistii care aprecieaza cutt-urile suculente. Restaurantul are o capacitate de 120 de locuri.

     

  • Dragoş Bîlteanu a vândut un teren de 10 milioane euro pe care va fi extins mallul Promenada

     Grupul Romenergo, controlat de omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, a vândut fondului sud-african NEPI terenul de 1,2 hectare de sub fostul sediu al companiei din Calea Floreasca, tranzacţie evaluată de ZF la circa 10 milioane de euro şi care va permite extinderea mallului Promenada cumpărat recent de NEPI.

    Romenergo a început demolarea clădirii fostului sediu pentru a curăţa terenul şi a închiriat un spaţiu în Floreasca Tower în care şi-a stabilit biroul.

    “NEPI a finalizat achiziţia unui teren de 1.2 hectare adiacent Promenada Mall. Pe acest teren există o clădire de birouri în curs de demolare. Terenul este reglementat din punct de vedere urbanistic pentru dezvoltarea unei noi clădiri de birouri de aproximativ 50.000 de metri pătraţi. NEPI intenţionează să solicite modificarea reglementărilor urbanistice în vederea dezvoltării unei extensii a Promenada Mall integrată cu o nouă dezvoltare de birouri de clasă A pe acest teren”, au anunţat reprezentanţii NEPI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un angajat din România a pierdut prima anuală şi 10% din salariu pentru că nu şi-a pontat o pauză de ţigară

    Andrei M., angajat al unei multinaţionale din Bucureşti, a primit o sancţiune de 10% din salariu pentru că a omis să ponteze o pauză de ţigară. 

    “Conform regulamentului intern, pentru o pauză de zece minute nepontată, de cafea, am fost sancţionat cu 10% din salariu pentru o lună”, susţine angajatul. În plus, angajatul companiei a mai pierdut şi prima anuală, însemnând 50% din valoarea unui salariu, bonus oferit în fiecare an către angajaţi.

    ”Acum a devenit un coşmar. Pe de-o parte, ţi se recomandă să faci pauze pentru că nu e bine să stai tot timpul în faţa calculatorului şi, în plus, tot angajatorul spune că îţi reduce şi productivitatea. Pe de altă parte, tot angajatorul îţi spune că nu ai destule ore lucrate. Este oribil, iar de când am fost promovat, am ajuns în situaţia să îi cert şi eu (care sunt la rândul meu mustrat de cineva) pe oamenii din subordine pentru că nu au «pontat» destul din cauză că au stat prea mult la ţigară”, spune Andrei M.

    Modul în care este monitorizată activitatea angajaţilor de către companii în timpul programului de lucru a căpătat forme diferite, de la completarea unor fişe la venirea şi plecarea la serviciu, cartele de acces la intrarea sau în interiorul clădirii sau softuri de monitorizare a perioadei în care sunt conectaţi la sistemul companiei (pentru puţinii cărora li se mai permite să lucreze de acasă). Justificarea este, spun angajatorii, că fişele de pontaj sunt obligatorii în cazul în care compania se confruntă cu controale de la inspectorii de muncă, acestea fiind un instrument prin care se poate demonstra că nu există, de exemplu, abuzuri ale angajatorilor în relaţia cu angajaţii (cum ar putea fi considerată, de exemplu, munca peste program neplătită suplimentar). De asemenea, fişele de pontaj sunt extrem de utile în anchetele care vizează accidentele de muncă. Însă această nevoie de monitorizare a generat în unele cazuri nevoia de noi funcţiuni în organizaţii, care acţionează ca un fel de ”poliţie„ menită să vâneze timpul de lucru pierdut al fiecărui angajat în parte.

    Angajaţii din multinaţionale care fumează primesc mereu pe e-mail înştiinţări prin care li se solicită să motiveze de ce au lipsit în anumite intervale de timp, pe zile, chiar dacă este vorba de câteva minute, cât au stat la fumat. Este un fel de avertisment, la trei astfel de nerespectări de program li se spune să compenseze cu timp suplimentar de lucru. De regulă, nu li se scade salariul, dar mereu sunt puşi să justifice ce au făcut în acel interval.

  • Symantec a descoperit un program spion complex, supervizat probabil de un stat: “A provocat breşe de securitate în zece ţări”

    Acest malware, denumit “Regin”, este un troian extrem de sofisticat, ce permite supravegherea ţintelor alese în cea mai mare discreţie.

    “Echipele Symantec au depistat breşe de securitate în zece ţări, în primul rând Rusia apoi Arabia Saudită, care concentrează fiecare aproximativ un sfert din infectări”, a explicat pentru AFP Candid Wueest, un cercetător care lucrează pentru compania specializată în programe informatice.

    Celelalte ţări afectate, în ordinea importanţei, sunt Mexic şi Irlanda, urmate de India, Afganistan, Iran, Belgia, Austria şi Pakistan.

    Spre deosebire de un alt malware, “Stuxnet”, care viza centrifugele de îmbogăţire a uraniului în Iran, scopul “Regin” este de a colecta diferite tipuri de date şi nu de a sabota un sistem de control industrial.

    Complexitatea sa implică o fază de concepţie care a durat mai multe luni, chiar ani, şi care a necesitat o investiţie financiară importantă.

    “Timpul şi resursele folosite arată că este responsabil un stat”, a asigurat Candid Wueest.

    Dezvoltatorii au mobilizat eforturi considerabile pentru a face virusul cât mai discret posibil, premiţându-i să fie folosit în misiuni de spionaj persistente de durată foarte lungă.

    Identificat pentru prima dată anul trecut de Symantec, “Regin” a fost utilizat mai întâi între 2008 şi 2011, dată la care a fost retras brusc. O nouă versiune a apărut în 2013, fiind în continuare activă.

    Ţintele includ companii, organizaţii neguvernamentale şi institute de cercetare.

    “Prezenţa sa reperată în domenii precum cel hotelier şi aeronautic, de exemplu, a putut servi instigatorilor săi pentru a se informa în legătură cu sosirile şi plecările anumitor persoane”, afirmă expertul Symantec.

    “Regin” poate realiza capturi de ecran, poate prelua controlul mouse-ului şi al cursorului, poate fura parole, supraveghea traficul unei reţele şi recupera fişierele şterse.

    “Chiar dacă se ajunge la identificarea lui, este extrem de dificil de stabilit ce a făcut sau ce caută”, subliniază Candid Wueest.

  • Banca Mondială avertizează că încălzirea climatică riscă să agraveze sărăcia

    “Fără o acţiune puternică şi rapidă, încălzirea (…) şi consecinţele ei ar putea agrava considerabil sărăcia în numeroase regiuni de pe glob”, avertizează instituţia într-un raport publicat înainte de conferinţa de la Paris pe tema climei.

    Seceta, canicula, acidificarea oceanelor, reducerea accesului la apă fac ca Banca Mondială să anticipeze un scenariu în care comunitatea internaţională nu îşi va atinge obiectivul de limitare a creşterii temperaturii mondiale la plus 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, faţă de plus 0,8 grade Celsius în prezent.

    Evenimente climatice “extreme” care au loc în prezent “o dată la un secol” ar putea deveni “noua normă climatică”, avertizează instituţia, care trage un semnal de alarmă mai ales în privinţa a trei regiuni de pe glob: America Latină, Orientul Mijlociu şi Europa de Est.

    Randamentul culturilor de soia ar putea scădea cu 30 până la 70 la sută în Brazilia, iar cele de grâu riscă să se reducă la jumătate în America Centrală sau Tunisia, afirmă raportul realizat în colaborare cu Institutul de cercetări asupra impactului climatic din Potsdam (Germania).

    “Consecinţele pentru dezvoltare vor fi grave cu un declin în ceea ce priveşte recoltele, un regres al resurselor acvatice, o creştere a nivelului apelor şi vieţile a milioane de persoane puse în pericol”, enumeră Banca Mondială, adăugând că populaţiile “cele mai sărace” şi cele mai “excluse social” vor fi primele victime.

    Potrivit scenariului negru al unei încălziri cu 4 grade Celsius, până la 80 la sută din Orientul Mijlociu şi America de Sud ar putea fi afectate de valuri de căldură de o amploare “fără precedent”, cu riscul de a provoca vaste valuri de imigraţie, adaugă documentul.

    “Este clar că nu putem continua pe această cale a emisiilor (de dioxid de carbon, n.red.) tot mai mari şi necontrolate”, scrie preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, în momentul în care mobilizarea pe tema climei pare să se revigoreze.

    Cele două ţări cele mai poluante de pe planetă, Statele Unite şi China, au încheiat un acord inedit pentru limitarea emisiilor de dioxid de carbon.

    După tratative îndelungate, Fondul Verde al ONU tocmai a primit 9,3 milioane de dolari şi va putea începe să ajute ţările sărace să lupte împotriva încălzirii climatice.

    Dar Banca Mondială asigură că trebuie să se meargă mai departe, mai ales petru atingerea scopului de eradicare a sărăciei extreme până în 2030.

    Acest obiectiv se anunţă deja ca fiind “complicat” într-o lume cu plus 2 grade Celsius dar ar putea fi pur şi simplu imposibil de atins în cazul unei creşteri cu 4 grade Celsius a temperaturilor.

    Instituţia apreciază de asemenea că marja de manevră a comunităţii internaţionale se diminuează în timp ce o reuniune pregătitoare a conferinţei de la Paris începe în decembrie la Lima.

    “Există dovezi tot mai mari că, chiar cu măsuri de control foarte ambiţioase, o încălzire apropiată cu 1,5 grade Celsius (…) până la jumătatea secolului s-ar fi instalat deja în atmosferă” şi că unele dereglări climatice sunt deja “inevitabile”, asigură Banca Mondială.

    Pentru a inversa această tendinţă, Banca, ea însăşi criticată pentru că a finanţat proiecte bazate pe energie fosilă, apără de mai multe luni un sistem care fixează un preţ pentru poluare, de exemplu o taxă pe carbon.

    În raportul său, instituţia cere ţărilor să renunţe la strategiile de creştere economică “nesustenabile” asigurând că acestea nu vor trebui să renunţe la expansiune sau dezvoltare, aşa cum se tem unele ţări emergente mari.

    “Este necesară o acţiune urgentă în privinţa schimbării climatice, dar ea nu trebuie făcută în detrimentul creşterii economice”, asigură Kim.