BusinessMagazin

Blog

  • ZF a lansat primul atlas economic al României

    După o creştere marginală în ultimii ani şi cu o administraţie pe care clasa de business nu se poate baza, România are nevoie de un plan pe termen lung.

    La 25 de ani de la Revoluţie, România are un PIB per capita la o cincime faţă de statele din Vestul Europei, o creştere economică estimată la 2,2%, doar două companii cu acţionariat local în top 100 exportatori, jumătate din populaţia aptă de muncă angajată, şi un sistem de educaţie şi sănătate în cădere liberă.

    Antreprenorii abia mai pot fi identificaţi pe harta businessului local, iar resursele au ajuns să fie exportate sub formă brută, în timp ce în domeniul resurselor umane România a ajuns un simplu furnizor de forţă de muncă necalificată.

    În aceste condiţii, Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care a mobilizat clasa de business autohtonă -antreprenorii şi companiile Ð pentru a crea o platformă de relansare economică, obiectivul fiind de a pune pe masă un plan coerent de măsuri ce ar asigura convergenţa economiei româneşti şi trecerea la euro în 2019.

  • Un antreprenor din Timişoara caută 100 de fermieri ca să le dea câte 25.000 de euro să îi crească găini

    Antreprenorul Horia Cardoş a dezvoltat afacerea Agroland, cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri. Acum timişoreanul investeşte în jur de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă.

    1 DECEMBRIE ESTE O DATĂ CU SEMNIFICAŢIE PENTRU ROMÂNI. PENTRU ANTREPRENORUL HORIA CARDOŞ ARE O VALENŢĂ ÎN PLUS: ESTE DATA LA CARE SE VA DA STARTUL PROIECTULUI PILOT, ÎNTR-O FERMĂ DIN CARAŞ, PENTRU CREŞTEREA TRADIŢIONALĂ A PUILOR. Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minimum 63 de zile, spre deosebire de puii industriali, care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe metrul pătrat, faţă de 16-22 de pui pe metrul pătrat în cazul păsărilor crescute industrial.

    În cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

    Ideea afacerii, ca şi altele pe care le-a pus deja în practică, vine dintr-o necesitate, spune Cardoş: ”Vreau pentru mine şi familia mea un produs de calitate. Suntem în poziţia în care putem integra un asemenea proiect în afaceri, spune Cardoş„. Firma are toate verigile lanţului – de la parteneriate cu fermieri, acces la furaje, utilaje pentru utilarea fermelor, posibilitatea de abatorizare şi desfacere a mărfurilor. ”Avem şi forţa financiară necesară acestui proiect.”

    Antreprenorul se aştepta ca acest proiect să demareze în vară, dar spune că au existat mai mulţi factori care au adus amânări, un exemplu fiind alegerea tehnologiei. Cardoş spune că în iunie a fost în Franţa, a văzut cum sunt crescuţi puii La Belle Rouge, crescuţi în acest sistem de circa 40 de ani, şi s-a inspirat în stabilirea felului în care poate structura acest proiect.

    Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămâni. ”Sunt ferme într-adevăr mici, iar gradul de interes a fost foarte mare. |ntre 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile.” Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. |n program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. ”La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri.” |n această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar-veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. ”Nu este o investiţie, ci vorbim de imobilizarea banilor în produse.” Finanţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. ”Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echipamentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hrănirea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echipamentul îl asigurăm tot noi şi putem să asigurăm şi o schemă de finanţare, să plătească chiar din venitul lor.”

    Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează magazine sub franciza Agroland, ”pentru că vom face, cu siguranţă, mici greşeli până vom pune la punct tot procesul„. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: ”Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună: «Lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine»”. În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu numai de una, ci chiar de până la trei ferme de acest fel; ”fiind semiautomatizate, nu au nevoie să angajeze pe cineva”.

    La un moment dat, estimează Cardoş, aceste proiecte vor deveni finanţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească propriii bani şi cei din credite. ”Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină.” Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de păsări ar urma să înceapă în 2015.

    Antreprenorul a constatat că astfel de carne se vinde şi acum; ”cred că aproape fiecare magazin al reţelei Agroland lucrează cu cel puţin un fermier care creşte 50-100 de păsări, le abatorizează de capul lui şi vinde în cercul de cunoştinţe„.

    Nu numai consumatorii finali au dat semnale de interes, ci şi comercianţii. ”Există un interes neascuns din partea tuturor retailerilor mari de acest tip de produse, nu numai de pui. Un produs crescut în România, la sat, în mod tradiţional„, spune Rino Tizzanini, care este din aprilie directorul general al Agroland. Italianul are o experienţă de peste 30 de ani în retail, iar în România a lucrat pentru retailerii Spar şi Interex. Dezvoltarea reţelei de magazine şi negocierile cu retailerii pentru Puiul Rustic sunt principalele preocupări ale lui Rino Tizzanini.

  • Joe Biden l-a sunat pe Klaus Iohannis pentru a-l felicita după câştigarea alegerilor prezidenţiale

    Vicepreşedintele a subliniat relaţia bilaterală puternică şi şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia României la NATO, pentru sprijinul ei faţă de Ucraina şi eforturile de a învinge gruparea Stat Islamic.

    Joe Biden i-a transmis, de asemenea, preşedintelui ales condoleanţe pentru accidentul de elicopter din 21 noiembrie şi a mulţumit României pentru sacrificiile sale în cadrul forţei NATO din Afganistan (ISAF).

    Vicepreşedintele american şi preşedintele ales Klaus Iohannis au discutat, de asemenea, despre importanţa critică a reformelor privind statul de drept, atât ca motor al creşterii economice, cât şi ca o problemă de securitate naţională.

    La scrutinul prezidenţial din luna noiembrie, Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform datelor Biroului Electoral Central.

    Curtea Constituţională a anunţat, vineri, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, actul de validare a rezultatului alegerilor fiindu-i înmânat preşedintelui ales.

  • Percheziţii la persoane care au falsificat bancnote de 100 de lei, pe care le-ar fi plasat în pieţe

    Anchetatorii vor duce 30 de persoane la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Structura Centrală pentru a fi audiate, urmând să decidă dacă în cazul acestora vor fi luate măsuri preventive. Cercetările în acest caz vizează fapte de falsificare de monedă, punere în circulaţie de valori falsificate şi înşelăciune.

    Grupul infracţional, format din 20 de persoane, ar fi acţionat din luna martie, în Bucureşti şi mai multe judeţe, unde ar fi plasat bancnote contrafăcute din cupiura de 100 de lei, cu serii diferite.

    “Bancnotele falsificate au fost puse în circulaţie în pieţe, târguri sau magazine de dimensiuni mici, atât în Bucureşti cât şi pe raza altor judeţe. De asemenea, o parte din bancnotele contrafăcute a fost plasată în rândul persoanelor care comercializează ţigări în Complexul Comercial Dragonul Roşu. Până în prezent au fost identificate aproximativ 750 de bancnote contrafăcute”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    Membrii grupului infracţional foloseau, ca tehnică de contrafacere a valorilor, metoda de imprimare Laser Jet şi Ink Jet, prin utilizarea unor echipamente performante de imprimare. Bancnotele contrafăcute erau realizate pe suport de hârtie, fereastra transparentă fiind imitată prin decuparea de pe bancnota contrafăcută a zonei aferente şi aplicarea unei benzi adezive tip scotch, pe care erau imitate caracteristicile grafice ale ferestrei transparente originale.

    Percheziţiile sunt făcute de procurorii DIICOT Structura Centrală, ofiţeri de poliţie judiciară de la Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi Constanţa, cu sprijinul Jandarmeriei Române. Acţiunea a fost sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Cea mai scăzută temperatură din ţară, minus 10 grade Celsius, la Miercurea Ciuc şi Topliţa

    Meteorologii spun că temperatura a coborât continuu, cu câte un grad Celsius, încă din cursul serii de marţi, până miercuri la ora 6.30, când la staţia meteo de la Topliţa a fost măsurată valoarea termică de minus 10 grade Celsius, care s-a menţionut timp de o oră.

    Aceeaşi temperatură s-a înregistrat şi în municipiul reşedinţă al judeţului, Miercurea Ciuc, la ora 7.30.

    Meteotrologul Ovidiu Câmpean de la Centrul Meteorologic Regional Sibiu a precizat că această valoare termică este cea mai scăzută din ţară, în acest sezon, exceptând zonele înalte, nelocuite.

    Minima absolută a lunii noiembrie în judeţul Harghita, de minus 27,5 grade Celsius, a fost consemnată în anul 1993 la Miercurea Ciuc, iar temperatura maximă absolută, de 21,9 grade Celsius, a fost măsurată în data de 5 noiembrie 2013, în aceeaşi localitate.

  • Schimbarea a devenit cuvânt de ordine în companiile din întreaga lume

    „Toţi managerii spun că mediul de business se schimbă continuu şi aseamănă cele mai dificile momente prin care au trecut cu nişte catastrofe. Paradoxal, îşi amintesc de crizele peste care au fost nevoiţi să păşească de-a lungul carierei cu zâmbetul pe buze. Iar, în final, ceea ce îi separă pe managerii şi pe antreprenorii performanţi de cei care pierd lupta este zâmbetul.“

    Jérôme Barrand a ajuns la această concluzie după ce timp de o oră a discutat cu directori ai unor companii precum Lafarge, Danone, Wienerberger sau Energobit, care le-au povestit câtorva zeci de absolvenţi Copernic despre cele mai importante meciuri pe care le-au câştigat cu mediul economic în ultimii ani şi despre nevoia de schimbare a organizaţiilor. Barrand, director al Institutului de Agilitate a Organizaţiilor din cadrul Şcolii de Management din Grènoble, susţine că schimbarea a devenit cuvânt de ordine în organizaţiile din întreaga lume, iar singurii manageri şi antreprenori care vor reuşi să-i facă faţă constant sunt cei care vor înceta să mai pună rezultatul pe primul loc şi care vor înlocui ordinele cu o mână de ajutor dată subalternilor.

    Prea multe niveluri ierarhice, procese mult prea structurate, teamă de asumare, expansiune exagerată sau intrarea în „moarte clinică” a unor modele de business – toate au fost pe lista de schimbare a acestor manageri, care astăzi renunţă la strategii pe termen lung în schimbul managementului făcut aproape „din mers”. De ce? „Pentru că viaţa este şi va fi o întreagă schimbare, de la caracteristicile resursei umane până la modul de funcţionare a businessului. Un tânăr care se înscrie la o facultate de inginerie ştie că, atunci când va absolvi, peste 50% din ceea ce învaţă nu va mai fi de actualitate. Iar unul care abia se angajează va schimba peste zece joburi şi chiar companii până la 35 de ani. Aşadar, adaptarea la schimbare, la stituaţii neaşteptate, aşa-zisa agilitate, trebuie să fie o prioritate pentru toţi managerii”, explică Jérôme Barrand.

    De aceeaşi părere este şi Corneliu Fecioru, membru în boardul producătorului de cărămizi Wienerberger, pentru care schimbarea a fost o constantă în întreaga carieră. Lucrează în industria materialelor de construcţii din 1997, când s-a angajat ca director de resurse umane la Lafarge, tocmai când francezii intrau pe piaţa locală. Pe atunci, avea experienţa altor două companii prin care a trecut şi încă mai voia să schimbe economia. Nevoia de schimbare l-a găsit într-o primă echipă a Lafarge foarte structurată, cu 12 niveluri ierarhice. Apoi, schimbarea a venit din nou, la scurt timp, când Lafarge a început să achiziţioneze companii de profil româneşti pentru a se extinde, iar managerii au început să se schimbe şi ei.

    De atunci, Corneliu Fecioru a trecut prin mai multe „ocolişuri” în cariera profesională. În cadrul Lafarge a schimbat trei funcţii, iar timp de peste doi ani a lucrat şi pentru firma de logistică Gebruder Weiss: „Oamenii se schimbă greu, în general, şi tocmai de aceea trebuie să încercăm să «ieşim din cutie» cât mai des, să inovăm. Deşi tehnologiile industriale, spre exemplu, sunt destul de stabile, climatul extern se schimbă mereu şi trebuie să fii pregătit pentru asta”. Un studiu realizat de Project Management Institute arată că organizaţiile agile, care identifică schimbarea şi se adaptează, sunt de două ori mai performante.

    Pentru Florin Pop, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa echipamentelor energetice, cu afaceri de 176 de milioane de euro anul trecut, schimbarea a venit într-un moment în care businessul era „pe val”. „Am profitat foarte bine de boomul energiei verzi (eoliene, fotovoltaice) până la un anumit punct (în 2013, când compania a fost nevoită să oprească astfel de proiecte din cauza modificării legislaţiei din domeniu n.red.). Aşa că am fost obligaţi să ne reorientăm, să acceptăm schimbarea şi să ne adaptăm. Am mers spre energia electrică. Nu a fost uşor, am schimbat o bună parte din tehnologie, dar altă soluţie nu era“.

    În prezent, Florin Pop spune că organizaţia nu se mai concentrează decât pe strategii realizate pe termen mai scurt şi în fiecare zi sau lună este „în priză” pentru a se adapta unor noi obstacole, fie acestea legate de salariaţi sau de câştigarea unor noi contracte profitabile. „A venit timpul şi pentru o schimbare de cultură organizaţională. Trecem de la o afacere de familie la una corporatistă.“

    Schimbările multiple prin care trec companiile din România şi-au pus amprenta asupra liderilor, care lucrează cu strategii flexibile şi au împrumutat ceva din relaxarea sportivilor de performanţă, care au capacitatea de a zâmbi şi când pierd, pentru că ştiu să se bucure de competiţie.

  • Compania româno-poloneză Veracomp ţinteşte topul distribuitorilor IT

    “Ne propunem ca în următorii trei ani să ajungem în topul distribuitorilor de soluţii IT”, a declarat Cătălin Matei, CEO Veracomp. El a precizat că valoarea medie a unui proiect derulat împreună cu partenerii companiei a crescut de la 15.000 de euro în 2010 la 48.000 de euro în 2014.

    Compania a devenit recent distribuitor autorizat Polycom, companie specializată în soluţii de comunicaţii unificate. Vercomp a fost înfiinţată în anul 2007, companie cu capital mixt, rom`no-polonez. Veracomp Europe operează în 16 ţări din Sudul şi Estul continentului.

     

  • Papa Francisc avertizează în Consiliul Europei cu privire la “tensiunile care nu încetează”

    “Din nefericire, pacea este afectată prea des” în lume “şi în Europa, unde tensiunile nu încetează”, a afirmat Papa, într-o aluzie la conflictul ucrainean, pe care nu l-a menţionat explicit.

    El a făcut apel la această instituţie creată după cel de-al Doilea Război Mondial, al cărei rol este să promoveze pacea, democraţia şi drepturile omului, să îşi continue acţiunea “în căutarea unei soluţii politice la crizele aflate în desfăşurare”.

    “Câtă durere şi câţi morţi pe acest continent, care aspiră la pace, dar revine cu uşurinţă la tentaţiile de altădată”, a adăugat el.

    Papa, care a fost aplaudat la sosirea în hemiciclu, a evocat de asemenea “alte forme de conflict, precum terorismul religios şi internaţional care întreţin un dispreţ profund pentru viaţa umană şi care doboară fără discernământ victime nevinovate”.

    Acest terorism este “foarte des alimentat de traficul de arme”, a subliniat el în faţa reprezentanţilor Consiliului Europei, o organizaţie distinctă de Uniunea Europeană, care are 47 de state membre, inclusiv Turcia şi Rusia.

    Acest al doilea discurs al Papei la Strasbourg a fost pronunţat la câteva minute după cel din faţa Parlamentului European, al cărui sediu este situat la câteva sute de metri de cel al Consiliului Europei.

    După ce a deplâns o Europă cu imaginea “îmbătrânită” în faţa eurodeputaţilor, Papa Francisc a continuat în faţa Consiliului Europei, cerându-i să regăsească “acea tinereţe a spiritului care a făcut-o prolifică şi mare”.

    “Unde este puterea ta? Unde este acea tensiune spre un ideal care a animat istoria ta şi a făcut-o mare?”, a întrebat el, deplângând “o Europă puţin obosită şi pesimistă, care se simte asediată de noutăţile provenind de pe alte continente”.

     

  • KLG Europe Logistics Romania a finalizat o investiţie de 5,6 milioane de euro

    A doua fază de dezvoltare a proiectului logistic al KLG Europe Logistics Romania a necesitat investiţii de 5,6 milioane euro şi a fost implementată în 7 luni. În acest interval au fost construite o platformă de cross-docking de 5.000 mp, un depozit  clasa A cu o suprafaţă de 5.000 mp, 1.200 mp de birouri şi camere VAS cu o suprafaţă de 1.000 mp.

    Noul terminal cross-dock dispune de 15 uşi de andocare integrate în sistemul de distribuţie şi colectare KLG – hub&spoke. Infrastructura informatică şi implementarea unui sistem de scanare complet automatizat  au jucat un rol important în configurarea noului terminal. Acest sistem aduce o creştere a productivităţii de livrare de circa 30% faţă de o configuraţie obişnuită a unui astfel de terminal.

    „Finalizarea acestei investiţii reprezintă pentru KLG atât extinderea platformei logistice şi evoluţia serviciilor companiei dar şi următoarea treaptă  în dezvoltarea planificată pe plan local”, a declarat Dragoş Geleţu, managing director al KLG Europe Logistics România.

    Compania deţine în localitatea Bolintin Deal, la km 23 al autostrăzii Bucureşti – Piteşti, un parc logistic de 18,5 hectare pentru care a fost planificată construcţia a aproximativ 85.000 mp de spaţiu logistic.

    Pentru podeaua depozitului, un element foarte important pentru acest tip de construcţie, KLG Europe Logistic a alocat 500.000 de euro din totalul investiţiei. Aceasta a fost proiectată fără rosturi de dilataţie, ceea ce permite operarea de stivuitoare dedicate culoarelor înguste dintre rafturi, precum şi reducerea costurilor de mentenanţă a utilajelor.

    Pentru partenerii transportatori, KLG Europe Logistics Romania a investit într-o zonă special destinată şoferilor de autocamioane, unde aceştia pot aştepta finalizarea operaţiunilor de încărcare/descărcare.

    Noua facilitate logistică este deja în exploatare, având încă de la lansare un grad de ocupare de 90%. Investiţia a presupus crearea a aproximativ 50 de noi locuri de muncă şi a adus o reducere a timpilor de operare pentru manipularea mărfurilor.

    KLG Europe are activităţi de logistică şi depozitare, expediţii rutiere, interne şi internaţionale, grupaje şi transport cargo, transport maritim şi transport aerian. La nivel internaţional grupul a înregistrat afaceri de 114 milioane euro în 2013.

    În România KLG Europe este prezentă din 2006; compania cu centrul în Bucureşti deţine alte 6 hub-uri pentru distributie în ţară, la Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca şi Timişoara, care însumează o capacitate totală de depozitare de peste 60.000 mp. În toate centrele este implementat sistemul de management al depozitării WMS. KLG are clienţii precum Domo Retail, LG, 3M, Coty, Timken, Akzo Nobel, Adidas, Wrigley, Orange, Den Braven, LC Waikiki, Policolor, Red Bull, Natuzzi, Cramele Recaş, TP-Link, Valvis Holding,  Koyo, Brenntag, Dohler, Riso Scotti, IPSO, Pigna, Ericsson, Orlando’s, Euralis, Overseas Group.

  • Ioana Petrescu, Remus Pricopie şi Constantin Niţă, printre miniştrii care ar putea fi remaniaţi, alături de majoritatea miniştrilor delegaţi

    Sursele citate au arătat că, în afară de Petrescu, Pricopie şi Niţă, care sunt miniştri plini, Ponta ar putea să-i remanieze şi pe Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Cercetare), Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni), dar şi pe alţi miniştri delegaţi, cu scopul de a comasa ministerele. Miniştri delegaţi mai sunt Darius Vâlcov (Buget), Florin Jianu (IMM-uri şi Turism), Doina Pană (Ape, Păduri şi Piscicultură), Răzvan Nicolescu (Energie), Aurelia Cristea (Dialog social).

    Pe de altă parte, surse parlamentare au precizat că premierul Victor Ponta i-ar fi promis liderului PLR, Călin Popescu-Tăriceanu, două posturi de miniştri în viitorul Guvern, unul dintre acestea fiind portofoliul Finanţelor.

    Sursele citate au mai arătat că vicepremierii actuali vor fi menţinuţi şi în viitorul Cabinet.

    Premierul Victor Ponta va propune, după data de 10 decembrie, în discuţia coaliţiei de guvernare, o restructurare a Guvernului, în aşa fel încât şi PLR să fie reprezentat la nivel de miniştri în cadrul Guvernului.

    “Prin prevedere constituţională, în momentul în care o altă formulă politică intră în componenţa Guvernului, trebuie un vot în Parlament, ori pentru ca să intre PLR cu siguranţă va fi un vot”, a precizat premierul Victor Ponta, marţi.

    El a evitat să precizeze de ce ar fi nevoie de un vot în Parlament în condiţiile în care PLR nu există din punct de vedere juridic, iar cooptarea unor membri ai acestei formaţiuni în Cabinet nu ar reprezenta, aşadar, o modificare a componenţei Executivului.

    “Trebuie să stabilim juridic şi de aceea ne-am luat şi timpul necesar pentru a face această propunere. După doi ani de guvernare o să vedem exact, poate o să fie mai puţini miniştri, o să vedem exact ca şi repartizare a portofoliilor. Asta înseamnă o restructurare, o repornire a Guvernului pentru 2015-2016”, a precizat Ponta.

    El a spus că PLR va avea în viitorul Guvern “exact ponderea” pe care o are această formaţiune în Parlament.

    Ponta a mai precizat, marţi, că nu are niciun semnal privind retragerea UDMR de la guvernare. Precizarea a fost făcută după ce senatorul Marko Bela, fost preşedinte al UDMR, a declarat că Uniunea va discuta săptămâna aceasta, de principiu, despre o nouă majoritate cu PNL şi probabil în 2015 va încerca formarea unei alte majorităţi parlamentare.