Blog

  • VREMEA se menţine instabilă: Prognoza meteo pentru luni şi marţi

    În restul teritoriului înnorările vor fi temporare şi doar izolat vor cădea ploi de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, local cu intensificări în zona montană, precum şi în sudul şi centrul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 grade în Banat şi 28 de grade în Muntenia şi sudul Moldovei şi minime între 8 şi 19 grade, mai scăzute în depresiuni spre 4 grade.

    BUCUREŞTI

    Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, iar cea minimă va fi de 14…16 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 12 grade.

    MARŢI

    Vremea va fi în general închisă şi rece în sud-vestul ţării, unde pe arii extinse va ploua. În restul teritoriului valorile termice se vor situa în jurul mediilor climatologice specifice acestei date, cerul va fi temporar noros şi doar izolat se vor semnala ploi slabe. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în regiunile sudice şi sud-estice şi pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 26 de grade, iar cele minime se vor încadra între 5 şi 15 grade, mai scăzute în depresiuni, dar şi mai ridicate pe litoral.

  • Air France: Pasagerii să amâne călătoriile sau să schimbe biletele din perioada 15-22 septembrie

    “Ca urmare a confirmării acţiunii de grevă întreprinsă de aproximativ 60% dintre piloţii francezi în perioada 15 – 22 Septembrie 2014, Air France România a luat măsuri excepţionale la nivel local pentru a diminua disconfortul creat pasagerilor. Astfel, începând de săptămâna trecută toţi pasagerii cu zboruri în perioada 15 – 22 Septembrie 2014 au fost informaţi despre eventualitatea acestei greve şi au primit informaţii despre cum îşi pot modifica data de zbor pentru a fi cât mai puţin afectaţi de această situaţie”, a anunţat printr-un comunicat Air France România.

    Pentru a evita orice întârzieri pe aeroport sau situaţii neplăcute, Air France sfătuieşte pasagerii, ca în perioada menţionată, fie să îşi amâne călătoria, fie să îşi schimbe biletul gratuit.

    Totodată, call center-ul Air France România, deschis în mod normal de luni până vineri între orele 09:00 – 17:00, şi-a extins activitatea şi în ziua de duminică, 14 Septembrie, între orele 09:00 – 17:00.

    “Toţi pasagerii cu zboruri în perioada 15 – 22 Septembrie sunt rugaţi fie să contacteze call center-ul Air France, la numărul de telefon 021 206 92 00 pentru a primi informaţii despre zborul lor fie să acceseze rezervarea lor prin website-ul companiei, www.airfrance.ro“, precizează compania.

    Air France a anunţat sâmbătă că şase zboruri din zece ale companiei aeriene vor fi anulate luni, din cauza unei greve a piloţilor care se opun condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului.

    O grevă de o săptămână ar fi cea mai importantă organizată din 1998 de către piloţii Air France.

    CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, care cifrează de la “10 până la 15 milioane” de euro pe zi costul acestei greve, a declarat sâmbătă că discuţiile cu sindicatele vor continua în vederea găsirii unei soluţii în acest conflict.

    Cele trei sindicate, care se opun condiţiilor de dezvoltare a companiei low-cost a grupului, Transavia, au intrat de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea. Sindicatele s-au arătat pesimiste, sâmbătă, în legătură cu posibilitatea unei ieşiri din criză.

  • Filip (CNAS): Aproape 4.000 de pacienţi şi-au studiat datele din dosarul electronic

    “Raportul statistic arată că la data de 8 septembrie 2014 erau iniţiate 2.737.792 dosare electronice de sănătate. De asemenea, erau 4.813 de instituţii sau furnizori de servicii medicale care au transmis deja documente medicale în dosarul pacientului, dintre care marea majoritate, 4.741, sunt medici de familie şi doar 72 unităţi ambulatorii şi spitaliceşti. Încă nu există obligaţia legală de a transmite aceste date“, a spus Filip, justificând astfel încă numărul mic de furnizori cuprinşi în programul DES,

    În fapt, a precizat Filip, este vorba despre 5.880 de medici care au încărcat în DES datele pacienţilor lor.

    “Este vorba despre 5.880 de medici care au încărcat în DES datele pacienţilor lor şi despre 3.807 pacienţi care s-au autentificat şi au fost curioşi să-şi studieze doarele. Nu ştim din ce zone sunt pacienţii, pentru că statisticile sunt depersonalizate. Sunt pacienţi care au primit materice de securitate pentru acces şi tot ei şi-au accesat dosarul”, a adăugat Filip, prezent la a 15-a Conferinţă naţională de medicină de urgenţă, organizată la Poiana Braşov de Asociaţia Serviciilor de Ambulanţă din România, împreună cu Societatea de Salvare Bucureşti.

    Pasul următor, a precizat reprezentantul CNAS, se referă la sistemul de urgenţă de ambulanţă, pentru care se încearcă să fie creat un sistem de acces facil la dosar al sumarului de urgenţă, atât în ambulanţă, cât şi la camera de gardă, astfel încât medicul din spital să vadă datele în timp real.

    Medicii de familie şi unităţile sanitare vor avea obligaţia de a deschide, din iunie, un dosar electronic pentru fiecare pacient, în care să fie trecut istoricul medical al acestuia, util la urgenţe. Cei care refuză să folosească dosarul vor putea primi sancţiuni, de la avertisment până la amenzi.

    Dosarul electronic este obligatoriu din 1 iunie, prin noul Contract-cadru privind acordarea asistenţei medicale, pentru toţi furnizorii de servicii medicale.

    Acesta este folosit din aprilie, în perioada de verificare a sistemului, de către unii medici de familie şi de către spitale, într-o lună de utilizare fiind iniţiate 300.000 de dosare.

    Din 1 iunie, fiecare român, indiferent dacă este asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar electronic.

    Iniţializarea dosarului se face cu ocazia unui prim consult. Dosarul electronic de sănătate va conţine toate informaţiile medicale care, în mod normal, sunt în fişele de observaţie, foile de observaţie şi registrele de consultaţii ale pacienţilor.

    Foarte importante sunt informaţiile din istoricul medical al pacientului utile în situaţii de urgenţă şi considerate a fi vitale: alergii, grupa de sânge, boli cronice, proteze, dispozitive, internări şi ultimele prescripţii, ultimele două introduse la cererea medicilor.

    La dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienţii şi medicii curanţi. Accesul la dosarul electronic de sănătate se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgenţă, iar restul, numai cu acordul acestuia.

    “Punctul zero” al dosarului electronic de sănătate a fost în 20 aprilie, când a început iniţializarea datelor în sistem electronic. Acest proces se face printr-o consultaţie, indiferent dacă aceasta se face la medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele existente în sistemul Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), respectiv internările, reţetele şi analizele, sunt adunate în dosarul pacientului.

    Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de toţi medicii care au cod de parafă, sunt specialişti şi au semnătură electronică. Sunt în această situaţiei 35.000 de medici cu cod de parafă. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, şi semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card, care reprezintă combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală.

    Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Aceasta va fi dată pacientului de către orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie.

    Pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara recent că fraudarea în sistemul sanitar nu va mai fi posibilă atunci când se vor folosi dosarul electronic al pacientului şi cardul naţional de sănătate.

    CNAS şi UTI România au semnat, în 28 martie 2013, contractul privind implementarea sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic de Sănătate, care, potrivit autorităţilor, reuneşte întreg tabloul clinic al pacienţilor asiguraţi, sprijinind astfel corectitudinea deciziei medicale bazate pe informaţii corelate din surse diferite, dar disponibile în timp real (on-line) şi securizat.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.719 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie, în creştere faţă de iunie cu 32 lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (4.562 lei), iar cele mai mici în afacerile cu hoteluri şi restaurante (1.011 lei)

    4,8 mld. euro
    valoarea exporturilor în luna iulie, cu 12,7% mai mare decât în iunie şi cu 6,6% mai mare decât în iulie 2013, în timp ce importurile au ajuns la 5,29 mld. euro, cu 4% mai mari decât în iunie şi cu 10,6% mai mari decât în iulie 2013

    49 mld. euro
    valoarea la finele lunii iunie a depozitelor totale atrase de bănci de la populaţie şi companii, cu aproape 11 mld. euro mai mare decât la finele anului 2008

    43
    sporul natural al populaţiei în luna iulie, în premieră pentru acest an, fiind înregistrate 19.305 naşteri, cu peste 3.200 mai multe faţă de iunie, şi 19.262 de decese, cu 22 mai puţine

    31,2%
    ponderea economiei subterane din Bulgaria, comparativ cu o medie a UE de 18,5%, conform unui sondaj Vitosha Research care arată că 30% dintre bulgari au o a doua slujbă nedeclarată, iar 16% cumpără bunuri de pe piaţa neagră

    0,2%
    creşterea economică a UE în T2 faţă de T1, după o creştere de 0,3% în T1, cele mai mari avansuri fiind înregistrate în Malta (1,3%), Slovenia (1%), Lituania, Ungaria şi Marea Britanie (0,8%), în timp ce România (-1%), Danemarca şi Cipru (ambele -0,3%), Germania şi Italia (ambele -0,2%) au înregistrat scăderi

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Lidl deschide săptămâna viitoare un nou magazin în Bucureşti

    Noua unitate este situată pe strada Prelungirea Ghencea nr. 88 – 92.

    De la începutul anului, Lidl a deschis 11 magazine noi, în Craiova, Eforie Nord, Târgu Neamţ, Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni, Craiova şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin. Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour.

    Lidl are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • ANALIZĂ: Până unde este pregătit să meargă Putin în Ucraina?

    “Scopul lui Putin este nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină”, a denunţat sâmbătă premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Primul pas ar fi crearea unui “culoar” care să asigure o legătură între frontiera rusă şi Crimeea, penisnula ucraineană anexată de către Rusia în martie.

    “Nu poate să accepte ideea ca Ucraina să facă parte din familia europeană, el vrea să restaureze Uniunea Sovietică”, a adăugat Iaţeniuk.

    Occidentalii acuză Rusia că a trimis peste 1.000 de militari să lupte alături de separatiştii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

    De la intrarea în vigoare a armistiţiului între Kiev şi rebeli, o mare parte din teritoriul de la frontiera cu Rusia nu se află sub controlul autorităţilor ucrainene, începând de la Lugansk şi până la coasta de la Marea Azov.

    O serie de analişti apreciază că Rusia încearcă să creeze în acest fel un stat-marionetă care să-i permită să menţină presiunea asupra Kievului, ca în Georgia – unde două regiuni separatiste au primit ajutorul militar al Moscovei, în 2008.

    Moscova nu are interesul să aibă o “zonă-tampon”, a replicat Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe, nici în Ucraina şi nici în Republica Moldova, referindu-se la Transnistria, o regiune separatsită moldoneană care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în ascuns de Rusia.

    Alţii cred că Putin, care agită de şase luni conceptul “Novorusia” – “Noua Rusie”, un termen din perioada ţaristă care desemna noi teritorii ale Imperiului rus -, vrea să meargă mult mai departe.

    O ofensivă rusă chiar din octombrie

    În Polonia, cercetători de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale (PISM) au avertizat că o nouă ofensivă va avea loc în această iarnă în Ucraina. Scenariul cel mai realist prevede o intervenţie rusească la sfârşitul lui octombrie, cu scopul de a finaliza ceea ce armistiţiul a creat deja, şi anume o cale de trecere terestră, lungă de 300 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, care să garanteze aprovizionarea cu produse alimentare şi energie a Crimmei din Rusia.

    Al doilea scenariu, “probabil în proporţie de 30%”, evocă proclamarea în ianuarie a unei “Novorusii” în jumătatea de sud a Ucrainei, cucerită de către 50.000 până la 70.000 de militari ruşi, care va permite crearea unei legături între Transnistria şi Rusia, prin Crimeea. Economia ucraineană va fi, în acest scenariu, foarte dur afectată, pierzând şapte porturi maritime, inclusiv Odesa, şi două centrale nucleare. Produsul său Intern Brut (BIB) va scădea cu 27%, iar un milion de persoane vor fi strămutate.

    În fine, scenariul cel mai negru preconizează o împărţire a ţării, Rusia urmând să controleze estul industrializat, ceea ce ar reduce Ucraina la teritoriul din dreapta Niprului, în urma intervenţiei a peste 100.000 de militari ruşi şi unor pierderi importante în rândul acestora.

    Cercetători de la Institutul britanic RUSI au evocat asemenea scenarii încă din aprilie, subliniind că industria rusă de armament depinde în proporţie de 30% de produse ucrainene care nu pot fi înlocuite, şi anume în domeniul rachetelor şi aviaţiei, ceea ce ar putea determina Moscova să ocupe sudul şi estul Ucrainei, pentru a-şi securiza aprovizionarea.

    “Mai ales calculele Kremlinului sunt cele care vor determina până unde va merge Rusia”, nuanţează Ulrich Speck, de la Institutul Carnegie Europe. “Câte victime sunt acceptabile? Până la ce punct se pot degrada relaţiile sale cu Vestul? Un teritoriu cucerit în acest fel va putea, oare, să fie adminsitrat de către Rusia sau va deveni teatrul unui război partizan fără sfârşit?” se întreabă el.

    Rusia lui Vladimir Putin are mai ales “avantajul strategic imens că dispune de un ciclu mult mai lung decât democraţiile occidentale, ritmate de termene electorale”, subliniază Giles Keir, un cercetător la Institutul londonez Chatham House. “Ea a arătat, în trecut, că ştie să aştepte momentul oportun şi apoi să intervină când toată lumea a uitat, creând o surpriză”, adaugă el.

  • Se pregăteşte o lege pentru “business angels”

    Legislaţia ar trebui să le permită micilor antreprenori să gă-sească mai uşor bani pentru afacerea lor, mai ales în contextul în care din cauza crizei, băncile sunt tot mai rezervate în a acorda credite afacerilor mici, mult mai sensibile la dinamica economiei şi cu un risc mai mare de a da faliment. Cu alte cuvinte, varianta proiectului de lege propune ca, în schimbul finanţării unui business mic, investitorii “business angels” să poată fi scutiţi de impozit pe dividende timp de cinci ani, dar şi pe profitul care le rămâne odată ce decid să facă un exit – cu condiţia ca acesta să fie realizat doar după o perioadă de minimum trei ani.

    Dacă în IT finanţatorii de tip business angels sunt deja o sursă de finanţare des folosită, o lege care să pună la punct un cadru pentru o astfel de investiţie ar putea determina o creştere a acestui tip de finanţări şi în alte industrii.

    “Este clar că una dintre cele mai mari problemele ale IMM-urilor este accesul la finanţare şi cum băncile sunt actori privaţi pe care nu poţi să îi influenţezi, noi trebuie să găsim alte soluţii pentru a veni în sprijinul micilor antreprenori. În plus, este important să sprijinim accesul la finanţare nu doar pentru anumite domenii de activitate care au creşteri importante, ci să încurajăm finanţarea start-up-urilor în toate sectoarele”, a spus ministrul delegat pentru IMM-uri Florin Jianu, care a avut iniţiativa elaborării proiectului de lege “business angels”.

  • Băsescu: Aş vrea să nu vă educaţi în spiritul «Vreau casă! », prima dată, ci loc de muncă şi salariu

    ”Eu nu spun că nu este o prioritate din a-ţi cumpăra o casă, dar, în opinia mea, reflexul acesta pe care îl are românul să-şi cumpere casă diminuează major mobilitarea forţei de muncă în România. Uitaţi-vă în filmele americane, îi vedeţi cum îşi iau trei valize şi au plecat de acasă pentru că nu au găsit un loc de muncă bine plătit”, a afirmat, sâmbătă, la Mamia, Traian Băsescu.

    El a spus că în România s-a ajuns la un nivel disponibil de locuinţe pentru închiriat destul de ridicat, deşi este adevărat că poate încă nu este momentul unei abordări fundamentale pe această temă pentru simplul motiv că sunt încă destul de ridicate chiriile faţă de salariul pe care îl poate încasa un tânăr.

    ”Aş vrea ca voi să nu vă educaţi în spiritul «Vreau casă!», prima dată, ci: «Vreau loc de muncă şi salariu», prima dată. Este esenţial. Dacă ai loc de muncă şi salariu poţi să-ţi faci şi casă. Cel puţin la tinereţe bine este să fii mobil din punct de vedere al opţiunilor tale pentru un loc de muncă. Pot să găsesc un loc de muncă foarte bun la Iaşi, de ce trebuie să am casă la Satu Mare şi să mă leg tot timpul de casa aia?”, a afirmat el.

    Traian Băsescu le-a spus celor prezenţi să fie pragmatici pentru că ideea de a avea neapărat o casă a rămas de pe vremea comuniştior.

    ”Nu vreau să vă mobilizez către ideea că un om nu are nevoie de o casă. Are nevoie, dar fiţi pragmatici, nu sentimentali. Noi am rămas cu chestiunea asta cu casa de pe vremea comuniştilor. Să avem o casă proprietate. Dar atunci era şi locul de muncă asigurat acolo unde aveai casa. Ori viaţa într-o economie liberă, într-o societate liberă, înseamnă competiţie, iar competiţia te împinge să fii mobil”, a mai spus şeful statului.

    Ulterior, Traian Băsescu i-a dat ca exemplu pe cei care îşi ridică vile de vacanţă în staţiunile de la munte, fiind astfel obligaţi, în opinia sa, ca toată viaţa să meargă în concediu în acel loc. În acest context, el i-a menţionat şi pe Victor Ponta şi Adrian Năstase, care au case la Cornu, în judeţul Prahova.

    ”Eu mă uit la cei care şi-au făcut vile la Predeal, la Sinaia, la – unde au Ponta, Năstase? La Cornu – eşti obligat să-ţi faci concediul acolo, unde ţi-ai făcut vila. De ce? Păi cu banii pe o vilă la munte îţi faci concedii toată viaţa unde vrei tu în România. (…) Îţi afectează cel mai important lucru, mobilitatea. Trebuie să te duci în fiecare an în acelaşi loc numai ca să nu mai dai banii la hotel. Dar cu banii de o casă, cu banii să păzeşti casa aia, cu banii să o încălzeşti iarna ca să nu găseşti urşi în ea, poţi să mergi în concediu toată viaţa”, a mai spus preşedintele.

    Ulterior, Elena Udrea, aflată lângă şeful statului, a spus: ”Nu-i adevărat că domnul Ponta dacă şi-a făcut casă la Cornu îl obligă să-şi facă vacanţele numai acolo. Eu ştiu că şi le face şi în Monte Carlo şi în Dubai”, după care Traian Băsescu a replicat: ”A făcut-o ca să spele banii, că în construcţii se spală cel mai bine banii…”

  • MFE: Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri, funcţională de la 1 ianuarie 2014

    ”Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri este funcţională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile sunt finanţate momentan din bugetul asigurărilor sociale şi din bugetul de stat, sumele cheltuite urmând a fi decontate de Comisia Europeană după ce aprobă Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020. Deci, nu există nicio întârziere în implementarea acestei scheme în România”, se arată într-un comunicat al MFE remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

    Ministerul Fondurilor Europene precizează că a transmis Comisiei Europene versiunea oficială a acestui program în data de 6 august şi că şi alte state membre UE au optat să finanţeze din buget măsurile aferente Iniţiativei Locuri de Muncă pentru Tineri, urmând să le deconteze ulterior din Fondul Social European deoarece nu au încă programele operaţionale aprobate de CE.

    Schema se finanţează prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, program pentru care Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este responsabil cu implementarea efectivă.

    Conform sursei citate, sume pentru tineri prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 sunt: Axa Prioritară 1 – 212 milioane de euro; Axa Prioritară 2 – aproximativ 362 milioane de euro.

    Pe Axa prioritată 1, 106 milioane de euro sunt din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative -YEI), pentru trei regiuni în care rata şomajului la nivelul anului 2012 în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 ani este mai mare de 25%, respectiv Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia. Alocarea financiară menţionată este aferentă anilor 2014-2015, plăţile efective pentru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, România a alocat încă aproximativ 106 milioane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul Social European (FSE), precizează MFE.

    Pe Axa Prioritară 2, având în vedere importanţa susţinerii tinerilor din perspectiva creşterii ratei de ocupare în rândul acestui grup ţintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanţarea măsurilor de susţinere a tinerilor în celelalte cinci regiuni (Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tinerilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023, se mai arată în comunicat.

    ”Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanţarea şi pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanţate din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri după anul 2015 în cazul în care la nivelul UE nu se va decide prelungirea acesteia”, precizează MFE.

    Conform sursei citate, Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, transmis Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene în data de 6 august 2014, prevede măsurile dedicate acestui grup ţintă precum: măsuri active de ocupare; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe; încurajarea participării pe piaţa muncii; încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; încurajarea mobilităţii forţei de muncă; alte măsuri pentru implementarea Garanţiei pentru Tineret.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la Mamaia, la Şcoala de Vară a PMP, că României i s-au alocat peste 100 de milioane de euro, bani europeni, pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, sumă din care până în prezent Guvernul nu a cheltuit ”niciun leu”.

    El le-a explicat celor prezenţi că subiectul ”locuri de muncă pentru tineret” a preocupat Consiliul European încă din 2012, decizii importante fiind luate în 2013, care s-au manifestat prin alocarea de resurse financiare pentru fiecare ţară. Astfel, în programul ”Locuri de muncă pentru tineret” România are alocaţi 106 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în perioada 2014-2015.

    ”Dacă aceşti bani nu se cheltuie, se realocă altor ţări. Trebuie să cheltuim 106 milioane de euro destinaţi creării de locuri de muncă pentru tineri. Până acum s-au cheltuit zero lei. Programul transmis de Guvern la Comisia Europeană nici măcar nu este aprobat, ceea ce e nepermis”, a pus preşedintele.

    Şeful statului a menţionat că banii sunt destinaţi regiunilor Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est, unde şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%.

    ”Dacă aş fi în locul vostru, aş face zilnic proteste la Guvern pentru că nu sunt bani pe care să îi ai la dispoziţie multă vreme, ei sunt pentru perioada 2014-2015. La 31.12.2015, aceşti bani se realocă altor ţări”, a spus Băsescu.

    El le-a mai transmis tinerilor că la nivelul Uniunii Europene în proiectul ”Garanţii pentru tineri” sunt create trei surse de finanţare, respectiv programul ”Locuri de muncă pentru tineret”, cu cele 106 milioane de euro, accesarea de bani din Fondul Social European şi Banca Europeană de Investiţii, unde finanţarea este rambursabilă în 20 de ani, dar nu de către tineri, ci de către stat.

    ”Asta este ce au putut face alţii pentru noi şi niciuna dintre cele trei surse nu a fost utilizată pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri pentru simplul motiv că acest Guvern nu ştie să utilizez decât banii de la buget pe care îi utilizează discreţionar. Preponderent merg către pomeni electorale care, spun ei, că aduc voturi, dar nu aduc şi locuri de muncă. Asta arată dispreţul şi mentalitatea deformată a politicienilor care astăzi iau decizii”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că programul ”Garanţii pentru tineri” este recomandat să aibă ca sursă de finanţare şi contribuţia naţională, iar Guvernul poate să aloce bani pentru a crea locuri de muncă.

    ”Din acest punct de vedere cred că iarăşi avem deficienţe de înţelegere a priorităţilor. Nimeni nu spune că nu avem probleme sociale, dar problematica socială se rezolvă chipurile către cei care sigur merg la vot şi fără niciun fel de prioritate către tinerii care presupune Guvernul PSD că nu prea merg la vot sau nu votează cu ei”, a spus Băsescu.