Blog

  • Ion Ţiriac: Halep este sportiva care are cea mai mare identificare cu poporul

    “Sportul e o industrie, s-a terminat cu Pierre de Coubertin. A fost un contract (n.r. – între Simona Halep şi antrenorul belgian Wim Fissette) care s-a terminat din câte am înţeles eu şi fiecare a hotărât să se ducă în partea lui. Simona Halep bănuiesc eu că dacă a ajuns acolo unde este acum nu e nici fraieră, nici proastă. E deşteaptă, iar când te măriţi cu unul pentru tenis, ăla trebuie să ştie tot. Şi ăla este antrenorul. Sunt convins că va face o alegere potrivită. E foarte greu pentru ea să înţeleagă ce i se întâmplă. După toate sporturile pe care le-am avut şi s-au dus, ea este sportiva care are cea mai mare identificare cu poporul de la Cupa Davis încoace, fără să insult pe nimeni. În clădirea aceasta de la Cercul Militar eu nu am mai fost din 1972 când pe străzi erau peste un milion de oameni, de la Piaţa Aviatorilor până aici”, a spus Ţiriac.

    Foştii sportivi Ion Ţiriac, Nadia Comăneci, Camelia Potec şi Gabriela Szabo au participat, miercuri, la prima ediţie a Balului Nataţiei, care a avut loc în Sala de Marmură a Cercului Militar.

    La eveniment au mai participat printre alţii Elisabeta Lipă, Mihai Leu, Diana Mocanu şi Andreea Răducan.

    În cadrul balului a avut loc o licitaţie care a avut ca scop strângerea de fonduri necesare pregătirii sportivilor din nataţie în vederea Jocurilor Olimpice de vară din 2020, de la Tokyo. S-a licitat un meci de tenis de dublu mixt în compania Simonei Halep şi a lui Ilie Năstase, o rachetă cu semnătură a fostului tenisman german Boris Becker, echipamentul şi o rachetă a Simonei Halep, un sejur la Raliul Aradului alături de Mihai Leu, o cină la masa campionilor alături de foşti mari sportivi români, precum şi alte obiecte.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 3 WTA, a anunţat, la 6 noiembrie, că a încheiat colaborarea cu antrenorul belgian Wim Fissette, cu care a lucrat de la începutul acestui an.

  • Teodorovici: România va începe, în 2014, implementarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020

    Potrivit unui comunicat MFE, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat, miercuri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) dedicată politicii de coeziune.

    “În cadrul dezbaterii am subliniat că trebuie depuse toate eforturile pentru a simplifica procedurile de implementare a fondurilor europene şi pentru a multiplica efectul acestora în economie. De asemenea, în cadrul reuniunii s-a discutat şi despre extinderea eligibilităţii cheltuielilor efectuate în perioada de programare 2007 – 2013. Această idee este susţinută de Slovacia, dar beneficiază şi de sprijinul altor state membre”, a declarat Eugen Teodorovici, după CAG.

    În ceea ce priveşte perioada de programare 2014 – 2020, Teodorovici a precizat că trebuie luate “măsuri urgente” pentru a începe, cât mai repede, implementarea fondurilor alocate pentru perioada de programare 2014 – 2020, având în vedere constrângerile bugetare.

    “Mizăm pe răspunsurile prompte ale Comisiei Europene pe marginea programelor operaţionale prin care România urmează să atragă fondurile alocate. România va începe în acest an implementarea fondurilor europene alocate pentru perioada de programare 2014 – 2020”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

    Pe 7 noiembrie, ministrul Eugen Teodorovici a declarat, într-o conferinţă de presă comună cu comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, că România speră să aibă agreate cu CE programele operaţionale, cu excepţia celui pe Transporturi, până la finalul acestei luni.

    “Noi sperăm (…) ca până la final de noiembrie să avem deja agreate aceste programe operaţionale cu CE, mai puţin partea de infrastructură, care a fost ultimul trimis Comisiei şi va necesita un timp mai mare de lucru în serviciile comunitare”, a spus el.

    În ceea ce priveşte aprobarea lor, ministrul nu a avansat o dată.

    Întrebat pe ce programe vor fi lansate primele proiecte din noul cadru financiar, Teodorovici a afirmat că vor fi lansate pe Competitivitate, Capital Uman.

    La rândul său, comisarul european Corina Creţu a declarat Programul Operaţional Asistenţă Tehnică ar putea fi adoptat anul acesta.

    “Începem acum perioada de negociere a programelor operaţionale. În opinia noastră, este clar că vom adopta PO AT chiar în acest an”, a spus Creţu.

  • Flotele de camioane închiriate sunt următorul pas în dezvoltarea companiilor de transport

    Un camion poate costa până la 80.000 – 90.000 de euro, în timp ce un autoturism de flotă de obicei are un preţ mediu de 15.000 de euro.

    „Noi am finanţat mai multe flote de camioane MAN, nu una singură. La noi în ţară vorbim acum de un nou trend, deoarece în Vest vorbim deja de un produs obişnuit. Clienţii de camioane vor să plătească exact cât utilizează. Noi am intrat în acest business datorită apartanenţei MAN la grupul VW, deoarece clienţii internaţionali doreau acest produs şi în România, iar pe piaţa camioanelor vom finanţa exclusiv MAN“, a spus Radu Manea, directorul diviziei de management de flotă în cadrul Porsche Finance Group.

    În acest caz, operaţiunile logistice au fost asigurate de importatorul local, MHS Truck & Bus, companie parte a Automobile Bavaria Group.

    Primul contract de acest fel cunoscut este cel de 60 de camioane noi MAN alături de 25 de semiremorci Schmitz contractate în vara acestui an de Dumagas Transport, una dintre cele mai mari firme de transport de pe piaţa locală, cu o flotă de aproape 500 de camioane.

    „Am primit finanţare pentru cele 60 de camioane deoarece am venit cu un business plan nou şi avem potenţial de creştere. Acestea nu au fost închiriate foarte uşor. Discuţi-ile au început în martie şi s-au prelungit deoarece situaţia financiară a companiei a îngreunat contractarea acestora. Noi am intrat cu aceste camioane în lucru abia în august-septembrie“, a spus Mircea Vlah, CEO al Dumagas.

    Ca număr, Porsche Mobility are în portofoliu în prezent peste 200 de camioane închiriate, împărţite în zece flote, închiriate pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, în funcţie de tipul contractului. „Am început discuţiile în 2012, iar primele camioane s-au finanţat în 2013; avem un plan în pregătire pentru a aborda şi retailul, pentru a oferi produsul MAN pentru orice solicitant, direct la dealer. Experienţa Dumagas le-a dat încredere că putem merge şi către alţi clienţi“, a subliniat Manea.

    Riscul închirierii unei flote de camioane, în comparaţie cu închirierea uneia de autoturisme, poate fi chiar mai mic, în opinia executivului. „Este riscant şi nu deoarece un camion este un instrument de lucru, de care depinde activitatea. Dacă nu mai are un turism, firma îşi cumpără unul mai ieftin sau externalizează. În transporturi sunt sume mai mari, dar finanţăm businessuri fezabile. Ne uităm inclusiv la cash-flow, nu doar la cifră de afaceri şi profit. Nu urmărim contracte pe termen scurt, ci unele pe termen lung.“

    Cea mai mare flotă din portofoliul companiei de leasing, a unui transportator rutier francez generalist care activează şi în România, este de peste 100 de camioane şi este în creştere, dar Porsche Mobility nu are permisiunea de a-i comunica numele. Compania franceză are aproximativ jumătate din cele 234 de camioane închiriate în regim de leasing operaţional.

    „Noi am finanţat numai capete tractor pentru transport internaţional rutier. Am făcut ofertă şi pentru specializate, dar nu există piaţă. Acolo am făcut câteva cotaţii, dar numai pentru volume foarte mici. În plus, dacă un camion de transport internaţional poate rula în întreg ciclul de viaţă peste 1,5 milioane de kilometri, unul de construcţii are o exploatare complet diferită. Pentru noi este o zonă nouă pe care o învăţăm“, a subliniat Manea.

    Decizia de a intra pe segmentul camioanelor închiriate vine pe o piaţă în creştere a utilajelor. Camioanele grele, de peste 18 tone, utilizate cu precădere în transporturile internaţionale au fost cel mai dinamic segment al pieţei autovehiculelor în primele nouă luni din acest an, cu o creştere de 33%, la peste 3.300 de unităţi noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Deocamdată, partea de camioane are o pondere redusă în raport cu autoturismele. Targetul nostru nu este neapărat legat de volum – din ceea ce se livrează, noi vrem să avem o pondere cât mai mare şi să putem oferi şi leasing financiar sau credit, nu doar operaţional sau mix între acestea. Nu oferim fleet management de camioane deoarece anvelopele sunt gestionate de furnizori şi camioanele de dealeri“, a subliniat Radu Manea.

  • Un român ar putea deveni în 2015 antrepenorul anului din întreaga lume

    „Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

    Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

    MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

    Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

    În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

    „În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

    În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

    1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.
    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

    O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

    În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

    Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

    La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

  • Noi INCIDENTE la Hong Kong: Manifestanţi mascaţi au încercat să intre în Parlamentul din Hong Kong

    Aproximativ 100 de poliţişti au intervenit miercuri dimineaţă împotriva sutelor de protestatari. Potrivit poliţiei, şase persoane au fost arestate şi trei poliţişti au fost răniţi în urma incidentelor, condamnate de Guvernul local şi prezentate pe larg de presa locală.

    Ciocnirile au avut loc la câteva ore după ce autorităţile au decis intervenţia forţelor de ordine pentru a distruge baricadele ridicate de protestatari, în urma unei decizii a justiţiei cu privire la reducerea manifestaţiilor în locurile ocupate de aproape opt săptămâni de protestatari. Manifestanţii prodemocraţie cer instaurarea votului universal în teritoriul aflat sub administraţia Beijingului.

    Ciocnirile au izbucnit în momentul în care aproximativ zece persoane au forţat uşa de la intrarea în Consiliul legislativ, folosind o baricadă. Un deputat a încercat să-i oprească, însă cel puţin un protestatar a reuşit să pătrundă în clădire, fiind ulterior evacuat, potrivit cotidianului Apple Daily.

    Sesiunea parlamentară prevăzută pentru miercuri a fost anulată, potrivit guvernului local.

    Liderii studenţilor, care au iniţiat manifestaţiile desfăşurate în general paşnic, au solicitat trupelor să evite violenţele. “Solicităm tuturor manifestanţilor să evite violenţa şi să fie participanţi responsabili la Revoluţia umbrelelor”, a declarat Lester Shum, reprezentant al Federaţiei studenţilor din Hong Kong.

    Apelul nu a fost însă respectat de un grup de protestatari. “Trebuie să ocupăm sediul Guvernului şi Consiliul legislativ”, a afirmat un manifestant. “Nu am obţinut nimic. Să rămânem în continuare acolo nu este o soluţie”, a adăugat un alt manifestant.

    Zeci de mii de persoane au protestat în Hong Kong începând din 28 septembrie. Numărul manifestanţilor s-a redus însă considerabil, dar ei au continuat să ocupe trei locuri din fosta colonie britanică, perturbând grav transportul în comun şi activitatea economică.

    În acest context, o serie de proprietari sau transportatori au încercat să obţină sau au obţinut din partea tribunalelor ordine pentru deblocarea străzilor ocupate, aşa cum s-a îmtâmplat la Admiralty, în apropierea sediilor puterii, sau la Mongkok.

    Teritoriu chinez cu o autonomie largă, fosta colonie britanică se confruntă cu cea mai gravă criză politică de când a fost retrocedată Beijingului, în 1997.

  • Ford vrea să dea afară 680 de angajaţi de la Craiova

    “În timp ce B-Max continuă să fie unul dintre cele mai bine vândute modele ale segmentul B-MAV, piaţa auto din Europa rămâne la un nivel scăzut. Drept urmare, uzina de la Craiova a fost nevoită anul acesta să-şi întrerupă producţia pentru un număr semnificativ de zile, atât în secţia de asamblare vehicule cât şi în cea de producţie motoare. Pentru a asigura competitivitatea uzinei din Craiova şi pentru a avea control asupra costurilor operaţionale, este necesară luarea de măsuri suplimentare pentru a ajusta volumele de producţie la cererea actuala a pieţei. Acest lucru necesită şi o reducere a forţei de muncă”, a declarat Ana-Maria Timiş, purtătorul de cuvânt al Ford România.

    În acest sens, Ford România implementează un program de încetare voluntară a contractelor individuale de muncă, vizând aproximativ 680 de angajaţi din cadrul uzinei.

  • NFL: Un jucător al echipei Minnesota, suspendat până în aprilie 2015 deoarece şi-a bătut băieţelul de patru ani

    “Adrian Peterson este suspendat, fără plata salariului, până la finalul sezonului 2014 şi nu va putea intra în echipă înainte de 15 aprilie (2015), deoarece nu a respectat codul de conduită al NFL şi şi-a pedepsit abuziv fiul de patru ani”, a anunţat NFL.

    Peterson este acuzat că şi-a lovit fiul cu un băţ şi trebuie să meargă la psiholog, a precizat NFL, jucătorul refuzând o întâlnire cu oficialii forului.

    La prima audiere, din luna octombrie, jucătorul s-a apărat, afirmând că nu a făcut altceva decât să aplice pe copiii săi metodele propriului tată.

    Şeful NFL, Roger Goodell, a justificat suspendarea într-o scrisoare deschisă în care îl atenţionează pe Peterson că “va fi suspendat pe viaţă în cazul unei noi probleme disciplinare”.

    “Nu aţi avut nicio remuşcare pentru acest comportament şi aţi recunoscut faptele, spunând că nu aveţi de gând să puneţi capăt acestor pedepse”, a scris Goodell.

    În 2013, Peterson a pierdut un băieţel de doi ani, care a fost bătut de partenerul uneia dintre fostele sale iubite. El aflase doar de câteva luni că băieţelul este al său şi nu îl întâlnise niciodată.

    Asociaţia jucătorilor din NFL a anunţat că va face apel la această sancţiune şi a cerut ca acesta să fie judecat de o comisie independentă.

    Peterson este un alt jucător din NFL care are probleme cu justiţia, după ce echipa Baltimore Ravens a pus capăt colaborării cu Ray Rice, deoarece în presă au apărut imagini surprinse de o cameră de supraveghere, în care sportivul poate fi văzut lovindu-şi logodnica, într-un lift din Atlantic City, în luna februarie.

    Ray Rice face deja obiectul unei suspendări de către NFL pentru comportamentul său violent.

  • Camera Deputaţilor a adoptat tacit o propunere de RESPINGERE a OUG 55 privind migraţia aleşilor locali

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru şi prevede că se respinge această Ordonanţă, iar primarii care au optat pentru derogările Ordoanţei să-şi piardă mandatul şi să fie înlocuiţi.

    Proiectul a fost adoptat tacit deoarece termnul constituţional pentru dezbatere şi vot final de 12 noiembrie a fost depăşit.

    Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul este decizională cu această propunere legislativă.

    Ordonanţa 55/2014 se află în prezent la comisii la Senat.

  • Metrorex va cumpăra încă 8 trenuri de la CAF Spania, pentru 47 milioane euro

    Noile trenuri sunt similare celor 16 garnituri cumpărate de la CAF în baza unui contract în valoare de 97 milioane de euro semnat în 2011, potrivit companiei spaniole.

    Primele trenuri achiziţionate de la CAF în urma acordului din 2011, care a fost extins să includă noua comandă, au fost introduse în circulaţie în luna iulie.

    Trenurile produse de CAF au 6 vagoane, o lungime de 114 metri şi capacitatea de a transporta 1.200 de călători.

     

  • Sorin Ovidiu Vîntu va fi ELIBERAT din penitenciar. Tribunalul Ilfov a aprobat eliberarea condiţionată

    Cererea de liberare condiţionată a lui Vîntu, a doua formulată pe numele acestuia, a fost respinsă, iniţial, de Judecătoria Sectorului 4 la 2 octombrie.

    Omul de afaceri a contestat decizia judecătoriei la Tribunalul Ilfov, care, miercuri, a decis definitiv eliberarea lui.

    “Admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Vîntu Sorin Ovidiu de sub efectul pedepsei de 2 ani închisoare aplicată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală prin sentinţa penală nr. 671/ 2012 pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 1095/2014 emis de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 61 C. pen. din 1969. În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac”, se arată în decizia luată de Tribunalul Ilfov.

    În aceste condiţii, omul de afaceri va putea părăsi penitenciarul Jilava imediat după ce unitatea de detenţie primeşte de la instanţă decizia luată miercuri.

    Prima solicitare de liberare condiţionată a lui Vîntu a fost respinsă, la 7 august, de Tribunalul Ilfov, care a menţinut hotărârea în acelaşi sens dată de Judecătoria Sectorului 4.

    În prima cerere de liberare, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au inserat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanţii Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Din aceasta rezultă că Vîntu “are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor şi regulilor unui grup stabil, conduita echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social”.

    “În privinţa comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observaţi că petentul a avut o conduită conformă cu normele de convieţuire socială, acordând o încredere sportiă justiţiei în general şi rolului social al acesteia, în condiţiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunţ (…) cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă (…) de către inculpatul Obreja Rudel”, s-a mai precizat în cererea de liberare condiţionată.

    Potrivit articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

    Vîntu se află la penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 24 ianuarie, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.

    El a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    La jumătatea lunii iulie, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

    Omul de afaceri este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.