Blog

  • Bernanke: Economia SUA trebuie să crească mai rapid pentru reducerea şomajului

    Bernanke a arătat de declinul ratei şomajului, de la 9,1% vara trecută la 8,3% în februarie, a fost într-o anumită măsură nesincronizat cu ritmul creşterii economice. PIB-ul SUA a urcat cu 3% în trimestrul al patrulea din 2011, dar se anticipează că avansul a încetinit sub 2% în primele trei luni ale acestui an. “Scăderea în continuare a şomajului, într-o manieră semnificativă, va necesita probabil o creştere mai rapidă a producţiei şi cererii, din partea populaţiei şi companiilor, proces care poate fi susţinut prin menţinerea unor politici de susţinere”, a spus Bernanke la o reuniune a Asociaţiei Naţionale pentru Economie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Obama transmite Phenianului că vrea pace şi respinge provocările

    “Vreau să mă adresez în mod direct liderilor de la Phenian. Statele Unite nu au intenţii ostile faţă de ţara voastră. Vrem pace”, a declarat Obama într-un discurs susţinut în faţa unor studenţi la Seul. “În prezent, noi spunem: Phenian, ai curajul să cauţi pacea şi să oferi o viaţă mai bună nord-coreenilor”, a spus el. Preşedintele american a avertizat totodată că “nu există recompensă pentru provocări”, în timp ce Coreea de Nord se pregăteşte să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune pentru a pune pe orbită un satelit de observaţie, lansare suspectată de comunitatea internaţională că este o testare deghizată a unei rachete.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Avea doar 1.700 de dolari în cont, apoi şi-a vândut compania cu 180 de milioane de dolari

    OMGPOP ar fi rămas fără bani în luna mai dacă nu ar fi fost salvată de succesul uriaş avut de aplicaţia Draw Something (Desenează ceva – trad.), au declarat surse apropiate companiei pentru NY Times. Acum, participaţia pe care o deţine Forman la OMGPOP valorează peste 22 de milioane de dolari, conform surselor. “E genul de sumă care imi permite să mă îmbrac adecvat pentru o nuntă, indiferent de cine m-ar invita”, glumeşte Forman, referindu-se la averea pe care a câştigat-o în urma tranzacţiei.

    Alte stiri pe zf.ro

  • “Misiune imposibilă” pentru Spania – să anunţe noi reduceri de cheltuieli de 40 miliarde euro

    Rajoy a fost forţat recent de ceilalţi lideri europeni să adopte o ţintă de deficit bugetar de 5,3% pentru acest an, după ce Spania şi-a stabilit unilateral ca obiectiv un deficit mai ridicat, de 5,8%, potrivit cotidianului The Guardian. Unii lideri europeni şi pieţele financiare au semnalat deja situaţia din Spania ca cea mai importantă ameninţare în acest moment pentru stabilitatea zonei euro. Comisarul UE pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a învinuit tentativele Spaniei, a patra mare economie a zonei euro, de a relaxa măsurile de reducere a cheltuielilor pentru noile presiuni asupra datoriei suverane.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”

    Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.

    Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.

    In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.

    In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.

    Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.

    Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.

    Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.

  • Impozitele şi taxele locale ar putea creşte cu 16% de anul viitor

    “În concordanţă cu prevederile Codului fiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărâre a Guvernului, începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul general al grupului Rompetrol se va retrage de la 1 iunie

    “Aceasta este o urmare a strategiei de rotaţie planificată împreună cu unicul acţionar al grupului, KazMunayGas (KMG), şi urmăreşte principalele direcţii de dezvoltare ale ambelor companii. În concordanţă cu această strategie, The Rompetrol Group îşi va anunţa noul director executiv la momentul oportun”, menţionează Rompetrol.

    Meraliyev este director general al Rompetrol din iulie 2009. În perioada 2007-2009, el a fost director general adjunct al grupului Rompetrol. Numirea lui pe postul de director general executiv a venit la aproape o lună după ce Dinu Patriciu a vândut către KazMunayGas ultimele acţiuni pe care le avea la The Rompetrol Group, iar compania din Kazahstan a devenit acţionarul unic al grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Murfatlar România a intrat în insolvenţă

    “Gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, caracteristica generală a mediului de afaceri în această perioadă, are ca principal efect lipsa de lichidităţi, făcând dificilă achitarea datoriilor exigibile”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Afacerile companiei au crescut anul trecut cu 32%, de la 140 milioane lei la 185 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audi, BMW sau Mercedes – lupta pentru piaţa premium

    Cine ia în calcul un SUV premium, de obicei se gândeşte la un BMW, fie el X3, X5, X6 sau chiar X1, clientul de limuzină se orientează către S-Klasse de la Mercedes-Benz, în timp ce Audi domină clasa medie şi mare, automobile preferate de obicei de oamenii din middle-management. În această competiţie a intrat de curând şi Porsche, întâi cu SUV-ul Cayenne, după care cu limuzina Panamera. 911 rămâne în afara cursei, pe măsură ce fiecare automobil sport are propriul său public-ţintă.

    “Sunt mărci ai căror clienţi sunt dedicaţi, iar Porsche este unul dintre aceste branduri. Clientul Porsche are întotdeauna ca primă opţiune un Porsche, iar pe locurile următoare sunt sunt modele de la alte mărci”, a spus Adrian Pascu, brand manager al mărcii Porsche în cadrul Porsche Inter Auto.

    “Constructorii îşi proiectează modelele în funcţie de filozofia lor. Spre exemplu, Cayenne, alături de Panamera, are cei mai mulţi concurenţi. Dar dacă se analizează concurenţa pentru fiecare motorizare realizăm că BMW X5 cu motorizarea diesel mai puternică nu poate fi luat în calcul, la fel şi alte SUV-uri cu motoare diesel mai puţin puternice”, a subliniat Pascu. El precizează că printre concurenţii lui Cayenne se regăsesc SUV-uri precum X5, X6 sau Range Rover Sport, dar şi Lexus RX.

    “În cazul lui 911, clientul nu are termen de comparaţie, oscilează doar între versiuni, un cabrio, S, sau 4×4, însă nu un alt automobil”, a spus Adrian Pascu. În cazul automobilelor sport, fiecare constructor şi-a dezvoltat propria filozofie. Audi le proiectează cu tracţiune integrală şi motor faţă, BMW şi Mercedes-Benz preferă pentru Seria 6 şi SL ideea de tracţiune spate şi motor faţă, în timp ce 911 respectă filozofia “totul spate”. Cu toate acestea, şi Seria 6 de la BMW este acum disponibilă cu tracţiune integrală – cabrio cu soft-top sau coupe, în timp ce SL este un coupe-cabriolet cu hard-top metalic.

    “În general în segmentul premium şi de lux clientul este dedicat mărcii, rar se întâmplă să aibă o listă largă de opţiuni alternative cum se întâmplă la o marcă de volum. Clientul este de cele mai multe ori dedicat, iar decizia de achiziţie se ia de obicei pe criterii emoţionale”, a subliniat şeful mărcii Porsche. “În contextul pieţei auto locale există o concurenţă destul de puternică în ceea ce priveşte segmentul premium, acest fapt fiind o situaţie firească având în vedere particularităţile acestui segment”, este de părere Valeriu Zaharia, director de vânzări şi marketing pentru autoturismele Mercedes-Benz.

    Potrivit acestuia, concurenţa este mai mare deoarece are la bază afinitatea ridicată a clienţilor pentru un brand, ceea ce face de multe ori ca această “bătălie” să fie purtată mai mult la nivel emoţional, iar diferenţele să fie făcute de serviciile de vânzare şi de post-vânzare, precum şi de accesibilitatea produsului şi ofertele de finanţare disponibile.

    “Din acest punct de vedere Mercedes-Benz România pune accent pe creşterea continuă a calităţii serviciilor prin instruirea personalului din departamentele de vânzări şi after-sales, precum şi pe dezvoltarea unor servicii de mobilitate specifice after-sales. Mai mult, ofertele integrate realizate prin Mercedes-Benz Financial Services au un rol important în procesul decizional al clientului”, a spus Zaharia.

  • Creditul pentru firme şi populaţie a scăzut şi în februarie. Împrumuturile statului cresc cu 4,5%

    Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit s-a redus în luna februarie 2012 cu 0,1% (-0,7%în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2012, până la 222,28 miliarde lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,4% (-1,1%în termeni reali), la 80,3 miliarde lei, respectiv cu 0,3% pe partea de populaţie (34,6 miliarde lei) şi cu 0,5% pe segmentul firmelor (45,6 miliarde lei). În acelaşi timp, creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,1%, la 141,97 miliarde lei. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,3 milioane euro). Pe componente, creditul în valută a urcat cu 0,4% ca sold aferent populaţiei ( 69,7 miliarde lei) şi a coborât cu 0,2% în cazul firmelor, la 72,2 miliarde lei.

    Mai multe pe mediafax.ro