BusinessMagazin

Blog

  • Chiuariu: Am luat decizia de a mă autosuspenda din PNL până la clarificarea acuzaţiilor împotriva mea

    ”Am luat decizia de a mă autosuspenda din Partidul Naţional Liberal, până la clarificarea situaţiei legate de acuzaţiile formulate săptămâna trecută. Fac acest gest pentru că nu vreau ca acuzaţii nefondate să fie prilej de atacuri politice împotriva PNL, partidul în care am intrat acum 18 ani şi de care se leagă întreaga mea activitate politică. Le mulţumesc colegilor pentru sprijinul moral. Rămân fidel ideilor şi valorilor liberale, pe care le-am promovat în toate funcţiile politice şi demnităţile publice pe care le-am deţinut”, se arată într-un comunicat de presă remis, marţi, MEDIAFAX.

    Fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni de îmchisoare cu suspendare, potrivit deciziei definitive luate de ICCJ în dosarul “Poşta Română”.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX că Tudor Chiuariu a fost pus sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, după ce ar fi stabilit să primească 2,5 milioane euro, pentru intervenţii privind retrocedarea în cazul lui Sturdza, banii fiind disimulaţi prin încheierea unui contract de asistenţă juridică.

     

  • Candidaţii pentru un job la Google trebuie să gândească un plan de evacuare a clădirii la interviul de angajare

    Candidaţii pentru poziţii de middle management în cadrul companiei Google trebuie să conceapă un plan de evacuare a clădirii în care se desfăşoară interviu de angajare, potrivit participanţilor la recrutări, citaţi de Wall Street Journal.

    “Pentru a răspunde la întrebare, primul pas este să identifici care este de fapt problema reală şi de ce trebuie să evacuezi clădirea. Dacă această sarcină ar fi chiar cea de la slujba pentru care aplici, cu siguranţă nu ai putea să îl gândeşti în câteva minute fără informaţii suplimentare. De aceea, când angajatorul te întreabă asemenea lucruri nebuneşti, el vrea să afle felul în care depistezi şi explici provocările ridicate de ceea ce ţi se cere. Mai întâi, trebuie să afli natura dezastrului. Planul de evacuare pentru cutremure diferă faţă de cel legat de incendii. De asemenea, este necesar să cunoşti câte lifturi există, unde se află scările sau cu câte căi de acces e prevăzută clădirea. Când primeşti astfel de întrebări, nu îţi fie teamă să răspunzi punând şi mai multe întrebări”, susţin specialiştii în resurse umane.

    Angajatorii urmăresc să observe pe durata discuţiilor pentru interviul de angajare felul în care candidaţii găsesc soluţii în mod structurat şi logic la probleme aparent simple, dar vor să afle şi cum cer ajutor atunci când nu înţeleg pe deplin ceea ce li se cere.

    Dan Bulucea, country manager Google România, povestea anterior că a avut parte în cadrul interviului de angajare susţinut în 2010 de o întrebare capcană, ascunsă printre cele obişnuite, notează gandul.info. “Câte avioane zboară la un moment dat?”, l-au întrebat recrutorii pe actualul şef al Google România. “Am avut un timp de gândire, cei de acolo nu m-au grăbit. Am estimat numărul aeroporturilor din lume şi numărul de avioane de pe fiecare aeroport. Nu mai ştiu exact cât a fost rezultatul, dar a contat ideea”, a explicat Bulucea modul în care a acţionat atunci când a fost pus în faţa acestei încercări, precizând că, din moment ce a obţinut funcţia din fruntea Google România, răspunsul său a fost cel mai probabil unul bun.

    Anterior, compania Google a interzis în cadrul interviurilor sale de angajare o listă de peste 140 de întrebări care îi puneau în dificultate chiar şi pe cei mai pregătiţi candidaţi, renunţând astfel la practicile umilitoare de selecţie. 

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni cu aproape 10%

    Pe elemente de structură au fost consemnate scăderi pe serie brută la lucrările de reparaţii capitale (-19,6%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-6,6%).

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la construcţiile inginereşti cu 24,4%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 35,7%, respectiv cu 11,4%.

    În serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de reparaţii capitale au scăzut cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11%, iar lucrările de construcţii noi cu 7,3%.

    Pe obiecte de construcţii au scăzut construcţiile inginereşti cu 25,4%, în timp ce la clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au fost înregistrate creşteri de 36,4%, respectiv 10,3%.

    În luna noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a urcat faţă de luna octombrie cu 13,1% în serie brută, respectiv cu 5,8% în serie ajustată.

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor a crescut cu 2,2% ca serie brută şi a scăzut cu 0,5% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • Investiţiile străine au crescut la 11 luni cu 60%, atingând cel mai mare nivel în noiembrie

    “Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2.122 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat2.364 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro (net)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    În perioada similară din 2013, investiţiile străine s-au situat la aproape 1,33 miliarde euro.

    Anterior, în luna mai fusese înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în octombrie, cu 80 milioane euro.

    În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, în iunie 101 milioane euro, în iulie 117 milioane euro, în august 115 milioane euro, iar în septembrie 90 milioane euro.

    În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

  • STUDIU: România, printre ţările cu număr record de insolvenţe şi care “se chinuie” să se stabilizeze

    Potrivit estimărilor firmei de asigurare de credit comercial, anul trecut numărul insolvenţelor în România a crescut cu 5%, de la 29.997 în 2013 la circa 31.500 de firme, iar pentru 2015 estimează o scădere de 1%. În funcţie de evoluţia insolvenţelor din 2014, România a fost plasată pe locul 10 în lume din cele 42 de firme analizate de Euler Hermes, după Singapore (25%), Ungaria (12%), Italia (10%), Maroc (10%), Cehia (10%), Letonia (7%), Rusia (7%), Norvegia (6%) şi Slovacia (6%).

    “Ţările cu un nivel mare de insolvenţe şi care se chinuie să se stabilizeze sunt Franţa, Italia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Maroc”, se arată în raport.

    Pe fondul estimării scăderii insolvenţelor în 2015, România va coborî zece poziţii în topul mondial.

    În Europa Centrală şi de Est (Rusia, Turcia, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia Lithuania), România este liderul detaşat după numărul de firme care au ajuns în incapacitate de plată în ultimii doi ani şi îşi va menţine poziţia şi în 2015 chiar dacă se estimează o scădere a insolvenţelor.

    Spre comparaţie, în Rusia au fost aproape 10.000 de insolvenţe în 2014 (+10% în 2015), în Polonia sub 1.000 (+1% în 2015), în Cehia circa 6.500 (+8% în 2015) şi în Ungaria puţin peste 15.000 (-4%, estimare pentru acest an).

    Printre cele mai mari insolvenţe înregistrate anul trecut, potrivit Eurler Hermes, se numără cea a procesatorului şi producătorului de carne şi produse din carne Elit, cu afaceri de 87 milioane de euro, a firmei de construcţii Selina, cu o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, Planoil, din domeniul vânzărilor de combustibil în magazine specializate (afaceri de 138 milioane de euro), Synergy Invest din domeniul imobiliar (45 milioane de euro), Electrocentrale Galaţi (44 milioane de euro), Vegetal Trading, procesare carne şi produse din carne (115 milioane de euro), Marex, procesator de carne şi producător de produse din carne (110 milioane de euro).

    Tot din domeniul cărnii, firma Pro Meat Fresh, cu afaceri de 41 milioane de euro, a intrat anul trecut în insolvenţă, dar şi grupul Agroli, cu afaceri de 33 milioane de euro, din domeniul agricol şi Avicola Crevedia (72 milioane de euro).

    Datele din studiul Euler Hermes s-au bazat pe evoluţia clienţilor din portofoliul propriu până la sfârşitul lunii noiembrie. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a raportat la finele lunii noiembrie o scădere a numărului de insolvenţe cu 27%, la 19.700 de firme.

  • Marsh: „Va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză”

    Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa Prim-ministru – Preşedinte are potenţialul de a îngreuna atingerea stabilităţii politice. Astfel, ţinându-se cont de alegeri şi de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obţine 62.7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 şi 59 de puncte. În Europa, singurele ţări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. 

    Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creşteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să îşi revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susţine creşterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acţiuni pentru a înlătura corupţia, a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene şi a diversifica tipul produselor exportate pentru ca ţara să revină la creşterea de dinainte de criză. România are un scor de 59.2 pentru riscul economic pe termen scurt.

    Pe scara riscului operaţional, România înregistrează 58.8, poziţionându-se astfel pe locul 50. Scorul ţării este deosebit de slab pentru componenta “risc logistic” – 52.4. Acest lucru reflectă parţial reţeaua de drumuri subdezvoltată a ţării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deşi România a făcut progrese în îmbunătăţirea reţelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbţiei fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

    O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violenţa politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda şi Africa de Nord. În 2015, şi alte ţări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populaţia este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie şi/sau un singur lider deţine puterea politică de mai mulţi ani.

    “Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între pieţele emergente care reprezintă oportunităţi de investiţie pentru multinaţionale şi cele care nu oferă niciun fel de oportunitate.”, spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global şi securitate din cadrul BMI. Astfel, în timp ce China, India şi Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investiţiilor datorită reformelor guvernamentale şi economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancţiuni impuse de SUA şi de alte guverne europene.

    “În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părţi ale lumii. De aceea, multinaţionalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din ţările şi regiunile în care activează şi să aibă un plan pentru a-şi proteja interesele strategice.”, spune  Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk în cadrul Marsh.

    O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea preţului petrolului ca materie primă asupra ţărilor dependente de acesta. În timp ce un preţ mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul ţărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de preţuri scăzute ar putea afecta negativ ţările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela şi Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care preţul petrolului continuă să scadă.

    Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaţionale. În plus faţă de noul preşedinte american care va prelua mandatul în ianuarie şi un posibil referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franţa, Germania, Hong Kong, Iran şi Coreea de Sud, printre altele.

    Raportul Marsh utilizează date ale Business Monitor International (BMI), companie parte din grupul Fitch şi  evaluează 178 de ţări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic şi risc operaţional.

     

  • Ponta vrea acord politic pentru Master Planul pe Transport: Altfel nu are rost să ne apucăm de treabă

    El a precizat că documentul va trebui prezentat şi preşedintelui ţării, înainte de acordul politic.

    Ponta a fost prezent, marţi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru prezentarea de către ministrul de resort, Ioan Rus, priorităţilor de infrastructură rutieră aferent perioadei 2015-2016.

    Premierul a epxlicat necesitatea unui acord politic prin faptul că este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori.

    La începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030.

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

  • Patronul unei firme va da înapoi banii clienţilor dacă preţul petrolului se dublează în 2015

    Un magazin specializat în vânzarea de mobilă din Houston, Statele Unite, a găsit o metodă inedită de a-şi creşte vânzările. Reprezentanţii magazinului au anunţat că vor returna toţi banii plătiţi de clienţi pentru produse dacă, în cursul acestui an, petrolul va ajunge la preţul de 85 de dolari pe baril (1,4 dolari pe litru).

    Astfel, compania se bazează pe ceea ce analiştii au anunţat, respectiv un preţ de maxim 75 de dolari pe baril. Pentru a primi banii înapoi, cumpărătorii ar avea însă nevoie de o creştere cu 70% a preţului faţă de valorile actuale.

    “Toată lumea ştie cât de important este petrolul pentru economia acestei zone”, a spus Jim McIngvale, proprietarul magazinului. “Toată lumea, de la cei din construcţii până la cei din comerţ, depindem de mersul sectorului energetic. Cu cât acest domeniu are rezultate mai bune, cu atât mai bune vor fi şi ale noastre.”

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 50% în ultimele opt luni, iar specialiştii sunt de părere că supraoferta de pe piaţă va ţine valoarea scăzută în continuare.

    În 2014, Jim McIngvale a trebuit să returneze peste 4 milioane de dolari clienţilor, în urma unei campanii care promitea că dacă echipa locală de baseball va câţtiga campionatul, cumpărătorilor li se vor returna toate cheltuielile din magazin.

    Preţul petrolului a scăzut, marţi, sub 45 de dolari pe baril, după ce prim-ministrul şi unul dintre ei mai mari investitori din Emiratele Arabe a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari pe baril, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.

  • Românii de la Utok lansează două noi modele de smartphone, Dorel şi Explorer

    Utok, brandul de dispozitive mobile al distribuitorului local IT&C Skin Media, a lansat pe piaţă modelele Dorel şi Explorer, cu certificat IP67 ce asigură o funcţionare optimă în condiţii dificile.

    Utok Dorel şi Explorer oferă atât funcţiile de bază ale unui telefon, cât şi cele ale unui smartphone ce poate rula aplicaţii Android. Cu ajutorul învelişului cauciucat, certificat IP67 ce le face rezistente la praf şi scufundarea în apă timp de 30 de minute, Utok Dorel şi Explorer pot fi utilizate în condiţii extreme.

    “Suntem convinşi că noile smartphones îşi vor găsi locul în scenarii variate, de la oameni care urmează cariere în medii de lucru solicitante precum construcţiile, până la cei ce petrec mult timp explorând natura, pe apă sau pe uscat”, a declarat Cristina Bartan, Marketing Manager Utok.

    Fiecare dintre cele două smartphones este echipat cu un procesor Dual Core, cu frecvenţa de 1.2 GHz, un ecran IPS de 3.5 inch, memorie internă de 4GB, cu posibilitatea extinderii acesteia prin intermediul unui card microSD de până la 32 GB, camera de 2 megapixeli, conectivitate WiFi, 3G, Bluetooth, senzor GPS, o baterie cu capacitate de 2000 mAh şi sistem de operare Android 4.4 KitKat.

    Utok Dorel şi Explorer sunt disponibile la precomandă pe site-ul companiei şi pe ale partenerilor, la preţul de 599 lei, livrările începând din data de 2 februarie 2015.

    Utok este o companie românească ce produce tablete, smartphone-uri şi accesorii, fiind deţinută de IT&C Skin Media. Printre modelele lansate se numără smartphone-urile Dual SIM UTOK 5008 şi UTOK 500Q HD şi UTOK i800, prima tabletă din gama cu sistem de operare Microsoft Windows 8.1 şi UTOK i700, tableta cu procesor Intel Atom.

  • Economiştul-şef al Euler Hermes: „Speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”

    Lichiditatea, cererea şi politica sunt cele trei elemente majore de urmărit în 2015″, a declarat Ludovic Subran, economist-şef pe Grup al Euler Hermes. “Ce consumator va salva lumea? Finanţarea comerţului va fi încă optimistă în condiţiile unui dolar mai scump? Şi ce impact vor avea riscurile politice asupra deciziilor de investiţii private? Aceste trei teme susţin vechea zicală “speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”, mai actuală ca oricând. Deşi am văzut o scădere de 12% a insolvenţelor la nivel mondial în 2014 şi se aşteaptă o continuare a scăderii de doar 3% în 2015, există încă un risc considerabil la orizont pentru comerţul companiilor (B2B).”

    Indicele Global al Insolvenţei al Euler Hermes rămâne cu 12% peste nivelul anterior crizei, cu evoluţii macroeconomice timide, ce cântăresc în declaraţiilor de venit şi restricţiile de finanţare ale companiilor din mai multe ţări. Se estimează o creştere a riscului de neplată cu peste 23%,la sfârşitul anului 2014, în mare parte datorită dificultăţilor din economiile Chinei şi Rusiei – creşterea relativ scăzută a celei din urmă devenind o nouă „normă”. De asemenea, media duratei de încasare a creaţelor (DSO), este în creştere cu o zi în fiecare an de la declanşarea crizei, ajungând 73 zile în 2014.

    Cercetări Euler Hermes evidenţiază în special fragilitatea economiei Zonei Euro. Se citează cererea slabă, sub-investiţiile semnificative în infrastructură, presiunile negative asupra preţurilor şi problemele continue de finanţare a companiilor, ca nucleu al provocărilor fundamentale pentru afacerile de pe continent.

    2014, un an al dezamăgirii, perturbării şi divergenţei

    Lumea a început 2014 cu mult optimism, dar în cele din urmă a fost un an de dezamăgire persistentă. Dintre cele 80 de economii majore acoperite de Euler Hermes, doar Spania şi India au avut performate – modest, mai bune – sub aşteptările generale.

    • Lipsa de agresiune în revenirea Zonei Euro rămâne în cele din urmă o problemă de cerere, atât a companiilor, cât şi a consumatorilor. Foarte important, comerţul din interiorul Zonei Euro s-a luptat pentru a-şi reveni, împiedicând în continuare redresarea economică. Finanţarea companiilor continuă să fie o problemă, impiedicând oportunităţile de extindere atunci când acestea apar.
    • Escaladarea tensiunilor şi sancţiunilor în Rusia şi Ucraina au condus în paralel la o creştere a riscului de tranzacţionare asociat companiilor care operează în zonă.
    • Vizibilitatea şi amploarea ameninţării reprezentate de Statul Islamic a crescut pe parcursul lui 2014, costituind o ameninţare existenţială în regiunea Orientului Mijlociu, în special pentru investiţii şi finanţare.
    • China a continuat pe calea sa de creştere mai lentă, dar mai concentrată pe plan intern, mutând accentul de pe direcţia dominanţiei investiţiilor.
    • Brazilia continuă progresul modest, cu o creştere aşteptată la 0,3% în 2014, posibil mai scăzută decât a multor ţări din Zona Euro. Dependenţa de cheltuielile de consum, combinată cu lipsa investiţiilor publice şi private pe parcursul anilor în care preţurile materiilor prime erau greu de clintit, au lăsat ţara extrem de expusă la recentul declin al acestor preţuri. Mexic, pe de altă parte, a înregistrat o creştere consolidată, ca beneficiar al efectului de revenire economică al SUA. Reformele structurale au stimulat încrederea investitorilor, iar presiunile inflaţioniste au rămas ascuse.

    2015, caracterizat de lichiditate, cerere şi politică

    Euler Hermes estimează că economia Zonei Euro va creşte cu doar 1,0% în 2015, în timp ce PIB-ul mondial va creşte cu 2,8%, al patrulea an consecutiv sub 3% şi doar uşor stimulată de creşterea pieţei emergente la un posibil 4,3%. Cercetarea realizată de companie sugerează că cele mai bune oportunităţi pentru exportatori sunt de a-şi îndreapta atenţia spre regiunile în care creşterea este mai puternică – Africa (4,9%), Asia (4,7%) şi Orientul Mijlociu (3,8%) – în timp ce sunt echipaţi pentru riscurile de neplată.

    • Consumul din SUA, Marea Britanie şi Germania, se va ridica la un nivel ceva mai bun, dar departe de cel din 2008. În plus, în contextul unei lumi deflaţioniste, volumul comerţului mondial şi preţurile sunt sub media pe termen lung.
    • Se aşteaptă ca majorarea ratei de politică monetară în 2015 a Rezervei Federale Americane să aibă un impact limitat asupra restului lumii, dar încă presupune un risc mai mare pentru companiile exportatoare în ţările în curs de dezvoltare, cu un deficit mare de cont curent (de exemplu, Brazilia, India, Africa de Sud şi Turcia).
    • Privind mai departe, Euler Hermes avertizează asupra riscului geo-politic crescând, în condiţiile în care mai mult de 40% din populaţia lumii va vota în 2015, iar politicile publice tind să fie înclinate mai mult spre intervenţionism.

    Subran a continuat: “Sunt semnale pozitive peste tot în lume, de la revenirea producţiei în SUA, la ieşirea din recesiune a Italiei, la noi pieţe de frontieră ce oferă un potenţial important pentru echipamente industriale şi de uz casnic. Dar există, de asemenea, şi unde de bruiaj, iar separarea celor două aspecte va fi crucială pentru restabilirea încrederii durabile, a investiţiilor şi a stabilităţii. Companiile sunt obişnuite cu crizele şi au câştigat experienţă şi cunoştiinţe; îmbogăţirea setului propriu de instrumente pentru internaţionalizarea de succes va fi mai importantă decât oricând. “