Blog

  • Generalul american John Allen, numit în fruntea coaliţiei contra Statului Islamic

    “Astăzi, (secretarul de stat John) Kerry a anunţat numirea generalului John Allen în postul de trimis special al preşedintelui pentru coaliţia” contra Statului Islamic, a declarat Marie Harf, purtătorul de cuvânt adjunct.

    Generalul Allen a condus coaliţia internaţională în Afghanistan (ISAF), în perioada 2011-2013. El a fost numit comandant suprem al forţelor NATO (SACEUR) în octombrie 2012.

    Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat miercuri seara pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva grupării Stat Islamic şi a anunţat că forţele americane vor extinde raidurile pe care le efectuează împotriva jihadiştilor din Irak.

    Casa Albă a subliniat ulterior că Statele Unite sunt în “război” contra jihadiştilor din gruparea Stat Islamic (SI).

    În acest context, Kerry s-a declarat încrezător în formarea unei coaliţii mondiale formată ţări europene şi arabe, alături de Statele Unite, pentru a distruge gruparea Statul Islamic în Irak şi Siria.

    “Sunt încrezător în formarea unei mari coaliţii cu naţiuni arabe, naţiuni europene, Statele Unite şi alţii, fiecare contribuind la strategia pe care preşedintele (american Barack) Obama a expus-o”, a adăugat secretarul de Stat, în cadrul unui turneu regional, care are drept scop formarea unei alianţe de aproximativ 40 de ţări împotriva jihadiştilor din Statul Islamic.

  • Casa Albă: SUA sunt în război contra Statului Islamic

    Kerry, aflat într-un turneu în Orientul Mijlociu cu scopul de a crea o coaliţie contra Statului Islamic în Irak şi Siria, a părut joi reticent în a folosi termenul “război” pentru a califica operaţiunea militară americană împotriva jihadiştilor.

    “Statele Unite nu duc un război împotriva Statului Islamic, ci pur şi simplu desfăşoară o vastă acţiune antiteroristă”, i-a spus Kerry unei jurnaliste de la postul de televiziune CBS.

    Însă Casa Albă şi Pentagonul au subliniat, vineri, că este vorba de un adevărat război.

    “Washingtonul este în război contra Statului Islamic în aceeaşi manieră în care ducem un război contra Al-Qaida şi aliaţilor săi în întreaga lume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Allbe, Josh Earnest.

    Un mesaj similar a fost lansat de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby.

    “Suntem în război contra Statului Islamic şi în acelaşi mod continuăm războiul contra Al-Qaida şi aliaţilor săi”, a afirmat el.

    Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat miercuri seara pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva grupării Stat Islamic şi a anunţat că forţele americane vor extinde raidurile pe care le efectuează împotriva jihadiştilor din Irak.

    “Obiectivul nostru este clar: vom slăbi şi într-un final vom învinge Statul Islamic”, a subliniat preşedintele american, apreciind că jihadiştii sunniţi care au decapitat doi jurnalişti americani aparţin “unei organizaţii teroriste care nu are altă viziune decât masacrul celor care i se opun”.

    “Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale preşedinţiei mele: dacă ameninţaţi America, nu veţi mai fi niciodată în siguranţă”, a declarat Obama.

  • Sancţiunile occidentale adoptate contra Rusiei începând din martie şi până în prezent

    SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢIONAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE CĂLĂTORIE

    Câteva zeci de ruşi şi ucraineni proruşi sunt vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a primi vize de călătorie pe teritoriul UE.

    Pe lista americană sunt înscrise peste 50 de nume, inclusiv ale unor oficiali ruşi de rang înalt ca al vicepremierului Dmitri Rogozin, preşedintei Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Valentina Matvienko sau directorului gigantului petrolier Rosneft Igor Secin.

    Pe lista UE se află numele a 110 de persoane, inclusiv ale principalilor lideri ai grupărilor separatiste din estul Ucrainei şi patru oligarhi ruşi. Este prima dată când Uniunea Europeană vizează oameni de afaceri apropiaţi puterii din Rusia.

    Canada a înscris pe lista sa numele a 43 de ruşi şi 40 de ucraineni. Japonia a interzis vizele pentru 23 de ruşi.

    SANCŢIUNI VIZAND ENTITĂŢI

    Statele Unite au introdus sancţiuni împotriva unor mari grupuri ruseşti ca gigantul rus în domeniul hidrocarburilor Rosneft, banca gigantului în domeniul gazelor naturale Gazprom – Gazprombank – şi banca publică rusească VEB, în conducerea căreia se află şi premierul Dmitri Medvedev.

    Oficialii americani au adăugat vineri pe lista lor neagră principala bancă a ţării Sberbank, conglomeratul industrial Rostec şi braţul petrolier al gigantului Gazprom (Gazprom Neft), lipsindu-le de finanţări americane cu scadenţa mai mare de 90 de zile.

    UE a decis la rândul ei să vizeze aproximativ 30 de entităţi din sectorul energetic, crucial pentru economia rusă, fiind vizate în special Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft.

    De asemenea, accesul la capitalul european a fost blocat pentru trei gupuri din sectorul apărării: fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

    Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.

    SANCŢIUNI DIPLOMATICE

    În semn de protest faţă de anexarea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au suspendat, în martie, participarea Rusiei la G8 şi au anulat summitul G8 care era prevăzut în iunie la Soci (Rusia).

    UE a suspendat, de asemenea, negocierile cu privire la o liberalizare a politicii vizelor.

    Japonia a suspendat negocierile în vederea unei relaxări a regimului acordării de vize şi a amânat negocierile cu privire la un nou acord economic de investiţii.

    SANCŢIUNI DE ORDIN ECONOMIC

    Statele Unite au decis să revizuiască anumite condiţii de autorizare a exprturilor în Rusia a anumitor echipamente de înaltă tehnologie care ar fi putut avea o întrebuinţare militară.

    La rândul lor, europenii au decis să blocheze accesul la pieţele sale financiare şi au introdus interdicţii privind vânzarea tehnologiilor sensibile din domeniul energiei.

    SANCŢIUNI MILITARE

    Washingtonul a decis pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia.

    La 1 aprilie, cele 28 de state membre NATO au optat să suspende “cooperarea civilă şi militară cu Rusia”, dar anumite programe, cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri, nu sunt vizate.

    UE a decis să interzică vânzarea de armament Rusiei.

  • Reacţiile politicienilor ruşi la noile sancţiuni impuse de Occident

    “În general, Moscova a reacţionat calm la noile sancţiuni”, scrie agenţia, notând totuşi că, în opinia politicienilor ruşi, noile sancţiuni vor agrava situaţia din Ucraina.

    Astfel, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat, Aleksei Puskov, a apreciat că prin aceste măsuri “Uniunea Europeană a făcut o alegere în favoarea unei tensionări a conflictului politic cu Rusia”.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat la rândul său că decizia Uniunii Europene va submina procesul de pace lansat în Ucraina. El a menţionat că Rusia va reacţiona “calm, adecvat, bazându-se pe necesitatea de a apăra interesele proprii”.

    Liderul partidului Rusia Dreaptă, Serghei Mironov, a insistat că Moscova trebuie să consolideze sancţiunile impuse Occidentului, după ce anterior Rusia a impus un embargo anumitor importuri agricole din UE, Statele Unite, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Ce vrea să obţină Uniunea Europeană? Să ne sperie? Să se răzbune pentru revenirea Crimeei la Rusia şi pentru ajutorul acordat estului Ucrainei? Sau se supune unui ordin al Statelor Unite?”, a comentat Mironov măsurile adoptate de Bruxelles.

    În opinia sa, aceste acţiuni, inclusiv introducerea a încă 24 de nume pe lista de sancţiuni, pot provoca doar “un zâmbet de compasiune”.

    “Însă este necesar să răspundem cu noi sancţiuni împotriva occidentalilor. Ei trebuie să înţeleagă că Rusia nu poate fi speriată. Au trecut acele vremuri când se putea acest lucru!”, a declarat liderul partidului Rusia Dreaptă.

    La rândul său, vicepreşedintele Dumei de Stat, Nikolai Levicev, vizat de sancţiuni, a afirmat că politicienii ruşi nu vor avea de suferit din cauza acestor sancţiuni, deoarece majoritatea nu călătoresc în Europa.

    “Aceste sancţiuni nu afectează politicienii, ci relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană”, a apreciat el, subliniind că Bruxelles-ul “îşi pierde subiectivitatea politică şi devine o marionetă a Washingtonului”.

    “Îmi este ruşine pentru Europa”, a adăugat Levicev.

    În opinia oficialului rus, “în perioada următoare am putea vorbi de o sclavie a elitei politice europene, controlată de prietenii ei americani”.

    De asemenea, preşedintele Comitetului pentru politică economică din cadrul Dumei de Stat, Igor Rudenski, a apreciat că din cauza acestor sancţiuni suferă, în primul rând, Europa, care ar putea fi afectată de şomaj, agravarea relaţiilor economice internaţionale şi tensionarea climatului de afaceri.

    “Vedem că Rusia reacţionează la aceste sancţiuni cu demnitate şi este pregătită să soluţioneze problemele apărute”, a afirmat Rudenski.

    “Din păcate, politicienii europeni nu au învăţat lecţia privind consecinţele sancţiunilor inpuse de ei înşişi, ei nu observă cum suferă şi dau faliment fermierii şi oamenii lor de afaceri”, a adăugat oficialul rus.

    La rândul său, liderul Partidului Liberal-Democrat (LDPR), Vladimir Jirinovski, vizat de sancţiuni, şi-a exprimat “mulţumirea”.

    “Mulţumesc, Bruxelles! Numele meu figurează pe lista celor vizaţi de sancţiuni. Mă simt de parcă am primit Ordinul «Pentru apărarea ruşilor!»”, a afirmat Jirinovski, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Un alt deputat al LDPR, Leonid Kalaşnikov, a apreciat că “prin astfel de sancţiuni, Uniunea Europeană încearcă să ne reducă la tăcere”.

    “Ei (occidentalii) înşişi ne spuneau: lăsaţi în pace Pussy Riot şi alţi disidenţi, iar acum încearcă să-i reducă la tăcere pe politicienii ruşi”, a declarat Kalaşnikov.

    Uniunea Europeană a decis, joi, aplicarea sancţiunilor economice consolidate împotriva Rusiei, după un acord în acest sens al şefilor de stat şi de guvern din UE, la 30 august, în urma informaţiilor cu privire la intrarea trupelor ruse în Ucraina şi participarea directă la confruntări. Noile sancţiuni europene impuse Moscovei au intrat în vigoare vineri dimineaţa.

    Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea activelor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei ruse Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov, Nikolai Levişev şi Igor Lebedev. Pe lista celor 24 de personalităţi vizate de măsurile restrictive ale UE se află, de asemenea, Aleksei Naumets, general rus având legătură cu prezenţa militarilor ruşi în Ucraina, precum şi mai mulţi lideri separatişti ucraineni, printre care Aleksandr Zaharcenko, “premierul” Republicii Doneţk, şi Ghennadi Tsipkalov, “premierul Republicii Lugansk”.

    Statele Unite urmează să adopte de asemenea măsuri împotriva Rusiei, preşedintele Barack Obama anunţând joi seara noi sancţiuni în sectoarele finanţelor, energiei şi apărării, ca răspuns la “actele ilegale” ale Moscovei în Ucraina.

  • Cod galben de ploi în cinci judeţe, de sâmbătă seară până luni

    În acest interval, temporar, în sudul Crişanei, în Banat şi în sud-vestul Olteniei vor fi averse, care vor avea şi caracter torenţial, intensificări ale vântului şi căderi de grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi, local, 25-30 de litri pe metru pătrat şi, izolat, 50-60 de litri pe metru pătrat.

    Potrivit meteorologilor, sâmbătă seară, va ploua în special în Timiş şi Caraş-Severin, iar apoi şi în Arad, Mehedinţi şi Dolj.

  • Iaţeniuk: Scopul lui Putin este să elimine Ucraina, în pofida armistiţiului din est

    “Scopul lui Vladimir Putin vizează nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină” şi să “o elimine ca stat independent”, a declarat premierul uccrainean.

    “Ideea de a avea un acord bilateral (de pace) cu Rusia nu este cea mai bună. Eu susţin aşa-zisul format de la Geneva, cu Statele Unite, UE şi Rusia. Nu suntem suficient de puternici să purtăm negocieri bilaterale cu Rusia”, a adăugat el, după opt zile de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu încheiat între Kiev şi separatişti proruşi, cu participarea Rusiei şi OSCE.

  • Un corporatist din Bucureşti îşi povesteşte viaţa de coşmar: Când ajung acasă nu pot mânca din cauza stresului

    Mitul românului care stă mult peste program încă circulă în multe corporaţii, iar motivaţiile obiceiului sunt numeroase –  lipsa de productivitate sau de colaborare între departamente, teama de şef, supraaglomerarea cu sarcini de serviciu, dar şi frica de a da piept cu cea de-a doua realitate a  vieţii lor care îi aşteaptă odată ce ies pe uşa biroului şi ajung acasa.

    “La serviciu, până la finalul zilei, intri într-un ritm, eşti nervos, agitat şi ajungi să ţipi mai mult decât vorbeşti. Aveam o perioadă când ajungeam acasă şi priveam cam 30 de minute prin televizor şi nici nu puteam să mănânc mai devreme de 22.00 pentru că mi se făcea rău. Pe lângă asta, am şi un copil, care necesită foarte multă atenţie şi nu puteam să i-o acord aşa cum mi-aş fi dorit sau să nu mă enervez pentru lucruri mărunte când eu mă gândeam la cum pot să fac un milion de euro în luna respectivă. Ajungi la un moment dat să vezi lucrurile distorsionat din cauza stresului“, spune Florin, un manager din industria auto în vârstă de 34 de ani.

    Astfel de cazuri sunt la ordinea zilei în multe companii din România, iar stresul îşi spune cuvântul mai mult decât oricând atunci când ajungi pe o poziţie de management. De altfel, un studiu realizat de compania emitentă de tichete Edenred şi firma de cercetare de piaţă Ipsos arată că 70% din salariaţii europeni lucrează adesea în afara orelor de program, iar top şi middle managerii tind să găsească cel mai greu echilibrul dintre sarcinile de serviciu şi viaţa privată, 90%, respectiv 84% dintre ei spunând că rezolvă şi în timpul liber probleme care ţin de locul de muncă.
    Amalia Sterescu, senior business con-sultant şi fondatoare a Public Speaking School, este de părere că una dintre cele mai mari provocări ale angajaţilor este găsirea unui mod în care pot să jongleze cu familia, cariera, relaţia de cuplu şi nevoile personale, într-un ritm alert pe care îl impune societatea, dar şi angajaţii însişi.

    ”Imaginile cu acei oameni care le îmbină perfect pe toate fără nici cel mai mic efort şi cu zâmbetul pe buze sunt nişte stereotipuri departe de adevăr. Acel echilibru pe care ni-l dorim cu toţii şi pe care fiecare caută să-l atingă nu se obţine fără efort, fără sacrificii, fără momente în care ţi-ai dori să fii acasă în loc să stai la birou sau momente în care preferi să inventezi task-uri urgente pentru a evita agitaţia de-acasă„, explică ea.

    Deşi avem deseori senzaţia că odată ieşiţi pe uşa biroului toate problemele se vor termina, iar stresul va fi înlocuit cu oaza de linişte de acasă, mulţi angajaţi, specialişti în resurse umane şi psihologi susţin că această reţetă pentru fericire este valabilă mai mult în rândul salariaţilor tineri, care încă nu au grija ratelor, a facturilor sau a unei familii pe care trebuie să o întreţină. Cei din urmă nici acasă nu reuşesc să se relaxeze şi ajung să îşi găsească un al treilea loc în care pot să îşi acorde puţin timp liber. Unii îl confundă tot cu serviciul (unde pot sta peste program o oră sau două, fără ca alţi colegi sau şeful să îi deranjeze, ascultând muzică sau navigând pe internet), iar alţii se refugiază în sport, citit sau mers pe jos până acasă.

    ”Am întâlnit destule persoane care duc lipsă de timp individual, de linişte, de un timp pe care să-l petreacă reflectând la diferite teme importante, scufundându-se în lectura unei cărţi sau pur şi simplu relaxându-se. Nu găsesc acest timp la serviciu şi, din păcate, mulţi nu îl găsesc nici acasă. La serviciu au un tip de probleme, acasă îi aşteaptă alt tip de probleme. La serviciu au colegii treabă cu ei sau au ei de strunit colegi, iar acasă au de pus copiii la culcare sau la teme – ceea ce este uneori mai provocator decât să-şi influenţeze colegii, clienţii sau furnizorii„, susţine Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI România.

    Deşi sunt angajaţi care folosesc serviciul drept scuză pentru a se detaşa de problemele zilnice, statul peste program este cât se poate de practic pentru alţii. Spre exemplu, Maria, manager în cadrul unei multinaţionale cu profil IT, stătea până anul trecut chiar şi până la orele 22.00 la birou pentru a nu se duce prea repede acasă, unde nu avea aer condiţionat şi era nevoită să suporte temperaturi de peste 30 °C.

     

    ”Eu aveam de lucru, nu pot spune că stăteam degeaba pentru că, lucrând cu oameni din SUA şi Australia care sunt pe alt fus orar, îmi dădeau de muncă. Dar când nu aveam de lucru, pentru că erau şi astfel de zile, stăteam pe Facebook sau pe YouTube„, spune ea. Doar o mică parte a angajaţilor preferă să stea însă peste program şi, de obicei, sunt acei salariaţi care lucrează în domenii pentru care nu a existat criză sau industrii unde creativitatea lor turează motorul businessului, astfel că angajatorii trebuie să îi facă fericiţi la locul de muncă. Firmele de IT sunt cel mai bun exemplu. Acestea le oferă angajaţilor mic dejun gratuit, spaţii de joacă, posibilitatea de a participa la maratoane de programare unde câştigă premii sau de a-şi aduce prietenii la serviciu după program pentru a se juca ping-pong, fussball etc. Google chiar şi-a transformat sediul din Silicon Valley într-o casă departe de casă, unde angajaţii au tot ce le trebuie şi nu se grăbesc să plece imediat ce programul de lucru se termină.

  • Statele din estul Europei îşi cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia. Bloomberg: România îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă

    România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg.

    De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autorităţile din Bucureşti sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţinând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producţia de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

    Dacă Republica Cehă şi Polonia au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

    De asemenea, Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

    “Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

    Bulgaria şi Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

    “Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina”, a afirmat Korchemkin.

    Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

    Pe de altă parte, companiile naţionale de gaze din Slovacia şi Polonia, ţări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăţilor de gaze livrate de Gazprom.

    Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.

  • O nouă SPECIE UMANĂ va apărea până în 2050. Cum vor trăi şi cât de evoluaţi vor fi oamenii viitorului

    Cercetătorul britanic Cadell Last, de la Global Brain Institute, susţine că omul trece printr-o “tranziţie evoluţionară” majoră, care, în mai puţin de patru decenii, va face ca fiinţa umană să trăiască mai mult, să aibă copii la vârste mai înaintate şi să se bazeze pe inteligenţa artificială pentru a executa sarcini mărunte, potrivit dailymail.co.uk.

    Schimbarea evolutivă este atât de semnificativă, susţine Last, încât poate fi comparată cu evoluţia de la maimuţe la primate şi apoi la om. “Deceniul al optulea sau al zecelea de viaţă al viitorului om va fi foarte diferit de cel al bunicilor noştri”, a spus Last, care crede că oamenii vor ajunge să petreacă mult mai mult timp trăind în realităţi virtuale.

    Unii evoluţionişti susţin că oamenii vor ajunge să trăiască, în mod obişnuit, până la 120 şi chiar 150 de ani, până în 2050.

    Cadell Last crede că oamenii viitorului vor ajunge la o maturitate sexuală mai târziu, lucru care are legătură cu ceea ce experţii numesc teoria istoriei vieţii, care încearcă să explice modul în care selecţia naturală înfluenţează evenimente cheie din viaţa unei fiinţe, cum ar fi reproducerea.

    Teoria susţine că, odată cu creşterea volumului creierului, organismele au nevoie de mai multă energie şi timp pentru a se dezvolta pe deplin şi astfel se reproduc mai puţin. Last crede că astfel, în loc să trăiască intens şi să moară tinere, fiinţele umane vor ajunge să trăiască mai “încet” şi vor muri la vârste tot mai înaintate.

    “Societatea globală actuală este un dezastru total. Dar în perioadele de criză apar oportunităţile, iar apocalipsa poate fi de fapt o metamorfoză”, a declarat Cadell Last pentru ziarul britanic Daily Mail. “Cred că următorul sistem pe care îl va crea umanitatea va fi mult mai sofisticat, corect şi bogat decât civilizaţia curentă. Cred că schimbările vor fi comparabile cu diferenţele dintre lumea noastră şi civilizaţia Evului Mediu”, a mai spus cercetătorul.

    “Ceasul biologic nu va exista pentru totdeauna”, a explicat Last, care crede că oamenii vor putea opri acest mecanism biologic folosind tehnologii din viitor.

    Schimbările au deja loc, scrie dailymail.co.uk, care precizează că vârsta medie la care femeile din Marea Britanie au primul copil a crescut constant, iar acum este de 29 de ani şi opt luni. În Statele Unite, doar 1% dintre copii erau născuţi de mame cu vârsta de peste 35 de ani, în anii 1970. În 2012, acest raport a crescut la 15%.

    “Pe măsură ce ţările avansează din punct de vedere socioeconomic, tot mai mulţi oameni, în special femeile, au opţiunea de a adera la reproducerea culturală”, a adăugat Cadell Last. Pe lângă mai mulţi ani fără copii şi posibilitatea de a beneficia de mai mult timp de relaxare, cercetătorul crede că inteligenţa artificială va scădea nevoia societăţii de slujbe cu calificare redusă. Oamenii vor putea ajunge, de asemenea, să petreacă mult timp în realităţi virtuale. “Nu cred că majoritatea oamenilor a înţeles implicaţiile acestei posibilităţi”, mai spune expertul.

    Teoria lui Cadell Last a fost publicată în revista Current Aging Science, într-un articol intitulat “Human Evolution, Life History Theory, and the End of Biological Reproduction”.

  • Ponta: Independenţa noastră energetică, să nu mai depindem de Gazprom, este lucrul cel mai important

    Victor Ponta a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, dacă România este afectată de faptul că Gazprom a redus cu cinci la sută livrările de gaze.

    “Ministrul Energiei a anunţat foarte clar că reducerea cu 5% a livrărilor de gaze dinspre Rusia nu afectează în acest moment în niciun fel consumul, nici industrial, nici casnic. Avem rezerve suficiente, dar este un bun prilej ca să înţelegem că independenţa noastră energetică, ca ţară, mai pe româneşte să nu mai depindem niciodată de Gazprom, este lucrul cel mai important”, a declarat premierul.

    El a afirmat că, în acest sens, trebuie exploatate toate resursele existente, “păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului”.

    “Păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului, trebuie să ne exploatăm toate gazele pe care le avem, atât în Marea Neagră, cât şi pe teritoriul României. Cred că este obligaţia mea şi a tuturor oamenilor politici responsabili să explicăm, chiar dacă uneori suntem impopulari, că pentru România este esenţial să ne folosim resursele noastre de gaze, în aşa fel încât, pe viitor, când se mai supără Gazprom, să nu mai fie o ştire că au oprit livrările, pentru că nu avem nevoie”, a completat premierul.

    Grupul rus Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri”, a afirmat Nicolescu.