BusinessMagazin

Blog

  • Autorităţi locale din Teleorman au vândut un iaz unei firme care l-a revândut la un preţ mai mare

    Un control al Curţii de Conturi făcut în anul 2014 la Primăria Băbăiţa a scos la iveală faptul că autorităţile locale au vândut, în 2013, un iaz pentru care au încasat de la o firmă privată suma de 127.000 de lei, iar la patru luni de la încheierea tranzacţiei cumpărătorul a vândut, la rândul său, iazul, pentru care a obţinut un preţ de şapte ori mai mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În anul 2013, s-a vândut prin licitaţie publică, în baza unui Raport de evaluare întocmit de expertul evaluator Zgorcea Ion, membru ANEVAR, poziţia nr.1257, activul «Iaz Băbăiţa», cu terenul, construcţiile destinate exploatării eficiente aferente şi toate drepturile de exploatare exclusivă a fondului piscicol, la preţul de 127.000 lei, preţ care s-a dovedit a fi cu mult sub valoarea de piaţă, în condiţiile în care acest activ a fost revândut, patru luni mai târziu, de Chiru Eustaţiu, reprezentantul SC Story & Star Media SRL – Bucureşti, câştigătoarea licitaţiei organizată de Primăria Băbăiţa, la preţul de 856.440 lei”, se arată într-un document public al Curţii de Conturi, încheiat în urma controlului de la Băbăiţa.

    În urma acestei constatări, plenul Curţii de Conturi a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente.

    Contactat telefonic, primarul comunei Băbăiţa, Ion Vlad, a declarat corespondentului MEDIAFAX că licitaţia pentru vânzarea iazului a fost organizată de Consiliul Local Băbăiţa şi că nu are nicio implicare în această vânzare.

    “A fost organizată (licitaţia – n.r.) de Consiliul Local Băbăiţa, nu am făcut parte din comisie, au participat de la Ministerul Finanţelor, de la primărie, consilieri locali”, spune primarul Ion Vlad.

    Primarul a spus că iazul “era degradat în proporţie de 60 – 70 la sută” şi că decizia de a-l vinde a fost luată de către autorităţi după ce au fost anunţate de reprezentanţii firmei care a cumpărat iniţial iazul că sunt interesaţi să investească acolo şi că au “un proiect” în acest sens.

    “Au cumpărat, ziceau că au un proiect în derulare, nu a ieşit proiectul care trebuia să iasă şi au revândut-o la alţii”, a afirmat edilul Ion Vlad, care a precizat că nu îi cunoaşte pe reprezentanţii firmei Story & Star Media SRL, care au cumpărat iazul ce se întinde pe câteva zeci de hectare şi l-au revândut la un preţ de şapte ori mai mare.

    În plus, edilul susţine că decizia de a vinde iazul a fost luată întrucât autorităţile locale nu au bani pentru a investi.

    “Nu puteam să o întreţinem, nu puteam să plătim Apele Române, nouă nu ne permitea bugetul să investim. Asta a fost ideea de bază, să vină cineva să investească. Era nevoie de cineva care avea bani. Ei au venit, ei au făcut propunerea, au zis că fac investiţii, noi nu aveam cum să facem investiţii pentru că nu aveam bani”, a afirmat Ion Vlad.

    Primarul a ţinut să precizeze că în cele patru luni cât a fost proprietar asupra iazului de la Băbăiţa firma care a cumpărat iniţial luciul de apă şi drepturile de exploatare aferente, a făcut reparaţii şi a populat balta.

    “Balta necesita lucrări de reparaţii de ordinul miliardelor de lei vechi. Au făcut ceva investiţii, a făcut reparaţii, au populat, după care au vândut. Nu le-a ieşit proiectul”, a mai spus primarul.

    Întrebat dacă consideră că bugetul local a fost prejudiciat, primarul a răspuns că nu ştie cu ce preţ a revândut cumpărătorul iniţial iazul şi că “nici nu l-a interesat” acest aspect.

    “N-am negociat eu nimic, nu ştiu cu cât s-a vândut, nici nu m-a interesat” a mai spus primarul.

    În prezent, balta Băbăiţa este deţinută de firma Central Pedro SRL din Alexandria. Anul trecut, proprietarul bălţii a organizat la Băbăiţa un concurs de pescuit la crap care a fost popularizat pe site-ul primăriei şi la care au participat 150 de pescari. Taxa de participare a fost de 400 de lei pentru fiecare echipă formată din doi sau trei pescari, conform site-urilor de specialitate.

  • Elena Udrea, audiată la DNA în dosarul “Gala Bute”

    Elena Udrea a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 8.30, ea declarând că este obişnuită “cu zilele astea”.

    Întrebată dacă se aşteaptă ca procurorii să ceară marţi în instanţă arestarea sa preventivă, Elena Udrea a răspuns: “Telenovelă fără sfârşit””.

    Camera Deputaţilor a aprobat, luni, noile cereri de avizare a urmăririi penale şi arestare preventivă, pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme.

    În intervenţia sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că “multe din acuzaţiile care i se aduc sunt pur şi simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” şi că “cei care fac denunţuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

    “În urmă cu două săptămâni, aţi aprobat trei cereri de arestare preventivă şi una de reţinere. În total şapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ICCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele şapte capete de acuzare, ultimul complet a reţinut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o ţintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votaţi, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

    De asemenea, Elena Udrea a vorbit, în plenul Camerei Deputaţilor, despre condiţiile din arestul Poliţiei Capitalei, spunând că a fost “verificată la sânge şi dezbrăcată”, fiindu-i luat sutienul, că a fost nevoită să pună un pet pe post de capac la toaletă pentru a opri şobolanii sau să rişte să facă pneumonie din cauza curentului.

    Fostul ministru Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul Gala Bute.

    În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    Ulterior, DNA a apreciat că, în această cauză, au apărut noi elemente şi au cerut noi avize de urmărire penală şi arestare preventivă, care au fost aprobate luni de Camera Deputaţilor.

    Potrivit DNA, una dintre faptele de luare de mită are legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec.

    Procurorii susţin că, în 2010, Elena Udrea ar fi primit, indirect, pentru sine şi pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanţii SC Termogaz Company SA, pentru a aproba finanţarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale în cadrul programului “Schi pentru România”.

    O a doua faptă de luare de mită ar avea legătură, potrivit procurorilor, cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii (CNI) către SC Consmin SA.

    Procurorii susţin că, în perioada 2010 – 2011, Elena Udrea, împreună cu Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii la data faptelor şi suspectă în această cauză, ar fi primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul SC Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    O a treia faptă de luare de mită vizează finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani.

    Procurorii susţin că, în 2011, Elena Udrea ar fi cerut şi primit de la inculpatul Adrian Gardean, pentru sine şi pentru altul, foloase materiale în valoare de 10 la sută din plăţile efectuate de MDRT pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Ion Ariton. Senatul au aprobat, în 12 februarie, solicitarea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul senatorului PSD Ion Ariton.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinut de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute.

  • Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare

    Industria locală a cimentului a mai trecut în urmă cu circa 15 ani printr-o transformare semnificativă, după ce elveţienii de la Holcim, francezii de la Lafarge şi nemţii de la HeidelbergCement au preluat fabricile de ciment construite în ultimul secol. Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare, în cadrul unei pieţe împărţite de trei mari companii. După achiziţia făcută de CRH, piaţa va rămâne tot cu trei mari jucători, singura diferenţă fiind că fabricile care se află acum în portofoliul Lafarge îşi vor schimba acţionarul.

    „Nu ne aşteptăm la schimbări majore pentru piaţa locală (după încheierea fuziunii şi preluarea activelor Lafarge de către CRH)“, afirmă Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, şi unul dintre cei mai experimentaţi manageri din acest sector.

    Cele mai importante active ale francezilor de la Lafarge pe piaţa locală şi care ar urma să intre în portofoliul CRH, dacă tranzacţia se va finaliza, sunt cele două fabrici de ciment de la Medgidia (judeţul Constanţa) şi Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu-Jiu.

    Miza preluării acestor fabrici este cu atât mai mare cu cât industria cimentului este una extrem de importantă pentru construcţiile din România, deoarece, în general, acest material de construcţii nu se importă, pentru că ar deveni o activitate nerentabilă din cauza costurilor cu transportul. De asemenea, cimentul este un sector care dă tonul pentru întreaga industrie a construcţiilor, fiind folosit în toate tipurile de construcţii – de la cele de infrastructură până la cele rezidenţiale sau industriale. Mai mult, la mijloc sunt cei circa 1.000 de angajaţi ai Lafarge din România. Nici anvergura financiară a companiei nu poate fi trecută cu vederea: Lafarge Ciment, cea mai importantă companie prin care sunt prezenţi în România francezii de la Lafarge, a înregistrat în ultimul deceniu (2002-2013, perioadă pentru care există date publice) afaceri totale de 2,4 miliarde de euro şi profituri nete cumulate de 720 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. De altfel, Lafarge Ciment a fost an de an cel mai profitabil producător de ciment de pe plan local, depăşind atât în valoare, cât şi ca marjă profiturile înregistrate de ceilalţi doi jucători din industria românească a ci mentului, Holcim şi HeidelbergCement (prezent pe piaţa cimentului prin compania Carpatcement Holding). Din 1997, anul intrării în România, până în prezent, Lafarge a investit pe plan local circa 700 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că profiturile generate de cea mai mare companie a grupului, Lafarge Ciment, au reuşit deja să amortizeze banii injectaţi de francezi pe plan local, potrivit estimărilor Business Magazin.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Neutralitatea şi conflictele

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Uităm însă că poate chiar conflictele care ne-au marcat ne-au şi crescut şi ne-au şi dezvoltat în acelaşi timp. Poate cele mai importante şi fericite întâmplări din vieţile noastre, personale sau profesionale, sunt efectul unor conflicte, prin modul cum le-am făcut faţă sau prin modul în care am reuşit să le soluţionăm. Problema reală în legătură cu conflictele este aceea de a nu le genera, nicidecum aceea de a nu participa la ele, dacă suntem în preajma lor.

    De foarte multe ori aud oamenii spunând că ei sunt neutri în situaţii conflictuale. Neutralitatea este o formă de ignoranţă, nicidecum o alegere, vreo decizie înţeleaptă sau vreo strategie. A fi neutru când ai un conflict în preajmă, care te priveşte indirect (pentru că dacă te priveşte direct în mod clar eşti parte din el), înseamnă evitare şi fugă. Evitarea sau retragerea (fuga) pot fi înţelese de către participanţii direct implicaţi în conflicte ca manifestări de nepăsare. În momentul când cineva afirmă: „eu nu mă bag, nu e treaba mea“, este un semnal că se simte suficient de implicat şi de responsabil faţă de situaţie, dar alege să o ignore.

     Circula zilele trecute o listă de lecţii ale lui Bill Gates pentru elevi şi una dintre ele era „Crezi că profesorul tău e sever? Stai să vezi când o să ai un şef!“. De aici porneşte un univers întreg de dramolete organizaţionale, multe destul de întemeiate. Viaţa în organizaţii este grea şi plină de conflicte în general. Conflictele secolului în care trăim nu sunt circuri explozive sau manifestări medievale, sunt trăiri introvertizate, întrebări existenţiale, nedreptăţi de toate felurile – vorbite, făcute sau nevorbite, aşteptări prost calibrate, intenţii bune prost puse în practică, promisiuni nerespectate, valori duse în derizoriu, umilinţe, exagerări, vorbe nepuse în practică, manifestări de superioritate şi lista trăirilor care duc la conflicte poate fi nesfârşită pentru că fiecare om are propria decodificare pentru ceea ce percepe că i se întâmplă. Indiferent de adevărul obiectiv, adevărul subiectiv ghidează calitatea relaţiilor dintre oameni.

    Da, nu ar trebui să generăm sau să fim sursa unor astfel de trăiri în mod direct. Dar, dacă în jurul nostru sunt oameni cu astfel de trăiri, neutralitatea poate fi înţeleasă ca o formă de nesimţire, nu ca o decizie cu vreun fundament strategic la bază (chiar dacă ar exista unul).

     Opusul neutralităţii nu este nicidecum implicarea totală, ci înţelegerea şi susţinerea ambelor părţi implicate şi alinierea intereselor lor. Părtinirea este mai rea decât neutralitatea pentru că este nocivă şi totdeauna are la bază un interes de care va beneficia cel care ţine doar cu o parte implicată în conflict. Mai mult, partea nesusţinută din conflict va căuta ulterior mijloace şi prilejuri de răzbunare sau de reechilibrare a intereselor. Poate nu o va face neapărat în mod conştient, dar energia nedreptăţii (mai corect spus a percepţiei de nedreptate) este infinit mai puternică decât orice explicaţie sau justificare a preferinţei sau a interesului pentru una dintre părţile implicate într-un conflict. Conflictele au menirea de a ridica nivelul disputelor, interlocutorilor sau problemelor. Privite din această perspectivă ele devin oportunităţi, nicidecum nu mai sunt ameninţări. Dacă fiecare conflict ar fi exploatat la maximum pentru a scoate din el ce au mai bun de oferit părţile implicate, nu inhibat ca şi cum nu există potenţial conflictual, probabil am putea spune că am identificat leacul anticomoditate şi anticomplăcere. Conflictele pe motive de integritate nu sunt conflicte, ci sunt fraude nenegociabile şi soluţia este eliminarea generatorului de fraudă, evident. În această situaţie neutralitatea este complicitate.

  • Vânzările de camioane din 2014 anunţă redresarea economiei naţionale

    Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru piaţa de profil, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acestea, în cazul MAN, circa 15% reprezintă vehicule achiziţionate de companii din alte ţări, nu de la reprezentanţa locală.

    „Targetul nostru este să avem 20% din piaţa de camioane, dar am ajuns la numai 19% în 2014. În 2012 am avut 25%. Creşterea pare mare deoarece piaţa a crescut de la 4.000 spre 5.000 de unităţi, dar pe noi ne interesează cifrele absolute, nu procentele deoarece noi nu trăim din procente, ci din vânzări“, a spus Jorge Leuschner, CEO la MHS Truck & Bus. Leuschner (65 de ani) a mai lucrat în trecut inclusiv pentru Mercedes-Benz, dar şi în cadrul Ţiriac Holdings în România. MHS Truck & Bus este importatorul camioanelor MAN şi autocarelor Neoplan pe piaţa locală, parte a grupului Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt. MHS Truck & Bus a rulat anul trecut afaceri de 86 mil. euro, în creştere cu 34% faţă de 64,2 mil. euro în 2013.

    „Piaţa a fost până anul trecut mult sub nivelul la care ar trebui să fie. O piaţă normală ar fi de cel puţin 7-8.000 de camioane de peste 6 tone. Ce este sub acest nivel este unul critic. Piaţa locală ar putea depăşi pragul de 7.000 de unităţi chiar anul acesta, sau poate anul viitor. Dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, anul acesta vom avea o piaţă de peste 5.000 de camioane, iar noi vom livra 20% dintre acestea, adică cel puţin 1.000. Având în vedere începutul acestui an, pot fi mai multe. Aici discutăm despre înmatriculări, inclusiv camioane mai noi de trei luni“, a subliniat şeful MHS Truck & Bus.

    În ceea ce priveşte livrările de flote, cele de peste 10 camioane au reprezentat jumătate din vânzările pe anul trecut. „Am livrat câteva mari precum cele către Dumagas, DHL, Fartud, care a luat 20 de camioane. Unii au cumpărat de-a lungul anului, alţii toate odată. Anul acesta vor urma altele. Avem şi companii internaţionale care cumpără din România.“ MHS Truck & Bus este, alături de EVW Holding, care vinde camioanele DAF, singurul importator din piaţa vehiculelor comerciale grele care nu este controlat direct de către producător.

    Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Industria a turat şi anul trecut motoarele economiei susţinând alături de comerţ creşterea PIB, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Analiştii susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.

    La nivelul UE, România a înregistrat a cincea creştere economică în T4. Creşterea economică a fost în T4 2014 de 0,5% faţă de T3. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, PIB-ul a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier. Pe partea de utilizare, ascensiunea PIB a fost susţinută de exporturi şi de revenirea consumului, potrivit analiştilor. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor, care au subperformat în 2014.

  • Coreea, afectată de cele mai importante furtuni de nisip înregistrate în ultimii cinci ani

    Potrivit ziarului, Coreea de Sud a fost acoperită duminică de cele mai puternice furtuni de nisip, în ultima zi a vacanţei de Anul Nou lunar. Administraţia Meteorologică Coreeană (KMA) a emis duminică o alertă pentru Seul şi avertismente – primele din ultimii cinci ani – pentru restul ţării, cu excepţia regiunii de sud-est.

    Potrivit KMA, alerte cu privire la praful galben vizează oraşele Incheon şi Seoul, provincia Gyeonggi şi o parte a provinciei Gangwon, între altele. În schimb, o serie de oraşe din sud-est, între care Busan şi Ulsan nu au fost vizate de asemenea alerte.

    O alertă este emisă atunci când concentraţia prafului pe oră se preconizează că urmează să depăşească 800 de micrograme pe metrul cub timp de două sau mai multe ore, iar un avertisment atunci când nivelul atinge cel puţin 400 de micrograme.

    KMA a avertizat că nori groşi de praf urmau să acopere, luni, cea mai mare parte a ţării. Oamenii au fost îndemnaţi să stea înăuntru cât mai mult posibil şi să poate măşti atunci când ies.

  • PMP precizează că va vota împotriva numirii lui Hellvig la şefia SRI

    “Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva propunerii înaintate de către Preşedintele Klaus Iohannis pentru şefia SRI. În contextul actual, la conducerea SRI ar fi fost mai potrivită o persoană apolitică. Prin acordarea acestei funcţii unui apropiat, domnul Klaus Iohannis generează o vulnerabilitate la nivelul credibilităţii SRI”, se arată într-un comunicat transmis luni de PMP.

    Conform reprezentanţilor PMP, modelul promovat de către fostul preşedinte Traian Băsescu, prin numirea unui reprezentant din altă tabără politică decât cea proprie, a reprezentat “un prim pas înainte”.

    “Decizia domnului Klaus Iohannis va anula progresele de până acum şi va crea premisele reîntoarcerii la epoca Iliescu – FSN”, mai susţine PMP.

    Europarlamentarul Eduard Hellvig, nominalizat de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de director al SRI, va fi audiat marţi în comisiile parlamentare de specialitate, urmând ca Birourile Permanente Reunite să decidă miercuri ziua în care se va da votul pentru acesta în Parlament.

     

  • Constantin Trăistaru, numit din nou la şefia Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

    “Săptămâna trecută am semnat ordinul de numire a domnului Constantin Trăistaru în funcţia de inspector general şcolar al municipiului Bucureşti. Este un profesionist”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

    Ordinul ministrului privind revenirea la conducerea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a lui Constantin Trăistaru a fost semnat în 18 februarie.

    Trăistaru a demisionat din această funcţie în 15 decembrie, din motive personale, interimatul la conducerea ISMB fiind asigurat între timp de adjunctul Florian Lixandru.

    “Menţionăm că domnul Constantin Trăistaru este cel care a solicitat ministrului Remus Pricopie, în mod expres, eliberarea din funcţie din motive personale”, se preciza într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.

    Constantin Trăistaru a fost numit la conducerea ISMB în iulie 2012.

  • FMI: Tăierile de taxe propuse prin noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă

    “Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

    Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Misiunea de evaluare a FMI, aflată la Bucureşti între 27 ianuarie şi 9 februarie pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, “a fost informată despre intenţia autorităţilor de a reduce, pe viitor, rata TVA şi nivelul accizelor,” a menţionat purtătorul de cuvânt al FMI.

    Potrivit Fondului, Guvernul României şi-a reiterat sprijinul pentru programul convenit cu FMI şi UE.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    De asemenea, autorităţile estimează un plus de creştere economică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunţate de Guvernul Ponta, precizând că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite şi taxe.

    Tot joi, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat că reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea chelutielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare. Potrivit acestuia, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare.

    Vineri, Premierul Victor Ponta a spus că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacă acesta va fi blocat în Parlament şi riscă să nu fie adoptat în circuitul legislativ în această sesiune parlamentară. El a arătat că, din punctul său de vedere, până la sfârşitul sesiunii parlamentare în curs trebuie să fie adoptat Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală, pentru ca să existe şase luni de pregătire a implementării.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Potrivit estimărilor ministrului Finanţelor, este “foarte probabil” că acordul cu FMI nu se va prelungi. Întrebat, joi, dacă Guvernul a primit acordul FMI pentru măsurile anunţate în proiectul de Cod Fiscal, Vâlcov a replicat că nu a cerut acordul Fondului, argumentând că noul Cod Fiscal intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

    Actualul acord cu FMI şi Comisia Europeană se încheie în luna septembrie a acestui an.

    Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE la ultima misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

  • Angajatele Senatului vor primi de 8 Martie aproximativ 140 de lei fiecare, ca “gest minim de eleganţă”

    El a menţionat că acesta este “un gest de minimă eleganţă şi apreciere” care poate fi arătat acestor femeilor de ziua de 8 martie, precizând că este vorba despre sume la dispoziţia preşedintelui, “care nu sunt cheltuite în conformitate cu reglementările interne”.

    “Aşa cum de principalele sărbători, de Paşte şi de Crăciun, facem un gest faţă de salariaţii care au venituri foarte mici. Mi se pare normal, şi de 8 martie, să facem un gest care este la limita de jos a posibilităţilor. Mai mult nu avem fonduri, poate nu ar fi rău să putem face ceva mai mult. Nu sunt atenţii simbolice, este o sumă care se dă ca un fel de primă şi fiecare o cheltuie cum consideră. Ţineţi cont că sunt salariaţi în Senat care au salarii în jur de 700-800 de lei pe lună, aşa încât puteţi aprecia dacă decizia este una excesivă sau nu”, a spus preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.