BusinessMagazin

Blog

  • Gazprom AVERTIZEAZĂ Ucraina că va opri livrarea de gaze în două zile, dacă nu face o nouă plată: Va fi pusă în pericol furnizarea de gaze către ţările din Europa

    “Ucraina nu a făcut plata în avans la timp. Astăzi, Ucraina mai are doar 219 milioane de metri cubi de gaze pentru care a plătit”, a declarat Alexei Miller, directorul general al Gazprom, relatează Reuters şi Sputnik News.

    Miller a precizat că întreruperea furnizării de gaze către Ucraina “va crea riscuri serioase pentru tranzitul de gaze către Europa”.

    Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, aproape jumătate din cantitate fiind livrată prin conducte aflate pe teritoriul Ucrainei.

    Compania ucraineană de stat din domeniul energiei Naftogaz a acuzat luni Rusia că nu a livrat volumul de gaze naturale pentru care guvernul de la Kiev a plătit în avans. Potrivit Naftogaz, Gazprom ar fi livrat doar 47 de milioane de metri cubi de gaze din cantitatea de 114 milioane de metri cubi cerută.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a regiunilor din estul Ucrainei controlate de rebelii proruşi. În urma acestei decizii, Moscova a început să livreze direct gaze în zonele din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al Gazprom susţinând că furnizarea de gaze se face ep baza unui contract încheiat cu Naftogaz.

    Anul trecut, Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina pentru şase luni, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a datoriei neplătite de guvernul de la Kiev către Gazprom.

    Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale la începutul lunii decembrie a anului trecut, după ce Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

     

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în ianuarie cu 3,8% anualizat

    Astfel, soldul creditului neguvernamental în lei acordat de bănci s-a majorat la 31 ianuarie 2015 cu 6,7% (6,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014, pe seama majorării cu 16,3% (15,8% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,5%), arată Banca Naţională a României, într-un comunicat.

    Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,8% (-4,2 la sută în termeni reali).

    Faţă de 31 decembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,3% (-0,7% în termeni reali), la 210,348 miliarde lei.

    Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7%).

    Creditul guvernamental a crescut în ianuarie cu 1,5%, la 86,801 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 4,6% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în luna ianuarie 2015 cu 1% faţă de luna decembrie 2014, până la nivelul de 230,182 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%, la 87,014 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,4% (6% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 5,9%, la 65,259 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,8% (10,4% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1%, până la 77,908 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 2%, la 17,537 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 5,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,1%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,1% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 5,4%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie un sold de 259,248 miliarde lei. Faţă de luna decembrie 2014 aceasta s-a diminuat cu 0,7% (-1,1 la sută în termeni reali), iar în raport cu ianuarie 2014 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (7,3% în termeni reali).

    Anul trecut, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 3,9% în termeni reali, ca urmare a reducerii împrumuturilor în valută.

  • Mai multe bănci mari sunt investigate în SUA pentru manipularea preţurilor metalelor preţioase

    Alte bănci vizate de ancheta autorităţilor americane sunt Credit Suisse, UBS, Goldman Sachs, Bank of Nova Scotia şi Standard Bank.

    HSBC Holdings a anunţat că autorităţile americane au cerut băncii mai multe documente legate de tranzacţiile cu metale preţioase, cum ar fi aurul şi argintul. Reprezentanţii celei mai mari bănci din Europa au precizat că instituţia cooperează cu Departamentul american de Justiţie în această investigaţie.

    Banca britanică se află sub o înţelegere cu Procuratura americană, încheiată în urmă cu cinci ani pentru închiderea unui caz de spălare de bani, care impune HSBC să colaboreze în alte anchete.

    În prezent, HSBC este implicată şi într-un scandal de evaziune fiscală, după ce un raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ) la începutul lunii februarie a arătat că HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice, a obţinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, Procuratura din Elveţia a deschis o anchetă împotriva HSBC Holdings în ceea ce priveşte acuzaţiile de spălare de bani şi a efectuat percheziţii la birourile diviziei de banking din Geneva ale băncii britanice. De asemenea, preşedintele HSBC, Douglas Flint, va fi audiat de parlamentul britanic în această săptămână, instituţai deschizând o investigaţie pentru a stabili dacă HSBC şi-a ajutat clienţii să evite plata taxelor prin divizia din Elveţia.

    Ancheta privind piaţa metalelor preţioase se adaugă mai multor investigaţii conduse de Departamentul american de Justiţie în ultima perioadă privind manipularea unor indici financiari de către instituţiile bancare.

    Procurorii americani anchetează în prezent mai multe cazuri de manipulare a pieţei valutare şi a ratelor dobânzilor interbancare.

    De altfel, autorităţile din Europa au început şi ele să investigheze cazuri de manipulare a pieţei metalelor preţioase de către bănci. În Marea Britanie, Barclays a fost amendată, în luna mai a anului trecut, cu 26 de milioane de lire sterline pentru manipularea preţului aurului, în timp ce autoritatea de reglementare din Germania a deschis o anchetă în legătură cu piaţa aurului.

  • Piperea: Sper să vindem Oltchim în 2015. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc s-o vând pe trei gâşte

    “Metoda prin care încercăm să obţinem un succes al acestui plan de reorganizare este crearea acelui SPV, acelui Oltchim 2, în care să se treacă toate activele, licenţele, autorizaţiile, plus personalul, în aşa fel încât să poată fi cumpărate părţile sociale de un investitor”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Piperea, partener coordonator al RomInsolv SPRL, unul din administratorii judiciari ai combinatului din Râmnicu Vâlcea.

    Piperea a afirmat că situaţia actuală a companiei s-a îmbunătăţit semnificativ, iar Oltchim nu mai este “un pacient bolnav, în stare de comă”, ci unul “în convalescenţă”.

    Combinatul funcţionează în prezent la 30% din capacitate şi generează lunar un rulaj de 15 milioane euro şi un EBITDA de peste 700.000 euro, iar peste 70% din producţie pleacă la export.

    Comparativ, în vara anului 2012, când funcţiona la o capacitate de 80%, compania avea pierderi lunare de cinci milioane de euro, potrivit sursei citate.

    “Eu personal am văzut lucrurile acestea, în aşa fel încât să nu fiu considerat un fel de Dănilă Prepeleac. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc ca s-o vând pe trei gâşte. Dacă am văzut că nu există posibilitatea să vinzi mârţoaga, am zis că mă întorc acasă şi încerc s-o fac să arate mult mai bine, ca să pot să o vând la un preţ corect”, a spus Piperea.

    El a precizat că adunarea creditorilor a fost convocată la 9 martie pentru votul asupra planului de reorganizare, asumat de întreaga echipă implicată în acest proces.

    “Pe 9 martie sperăm să obţinem votul celor cinci categorii de creditori”, a afirmat avocatul.

    Dacă va fi aprobat, planul prevede o perioadă de reorganizare de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.

    Suma recomandată de un evaluator pentru vânzarea business-ului Oltchim, în baza planului de reorganizare, este de 307 milioane euro, a arătat avocatul, care speră ca o tranzacţie să fie finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Costurile necesare pentru crearea SPV sunt estimate la aproape 1,5 milioane euro.

    “Am acordat un grad de recuperare de 70% creditorilor garantaţi, 100% pentru creanţele salariale, cu 30% m-am dus la creditorii esenţiali, indispensabili, iar pentru bugetari este o diferenţă care se calculează luând în calcul toate aceste valori. Creditorii chirografari nu primesc nimic în această ipoteză, pentru că toate celelalte creanţe sunt semnificative”, a arătat Niculae Bălan, partener coordonator în cadrul BDO Business Restructuring SPRL, celălalt administrator judicar al Otchim.

    Tabelul creanţelor totalizează 800 milioane euro, primii trei creditori fiind AAAS, Electrica şi BCR.

    Oltchim a anunţat în ianuarie că planul de reorganizare a companiei va prevede vânzarea către un cumpărător eligibil.

    Autorităţile au încercat de mai multe ori, în ultimii ani, să privatizeze compania, dar demersurile au eşuat, cel mai recent anul trecut, din lipsă de oferte.

    Combinatul chimic este controlat de stat prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din acţiuni, şi se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

    Cifra de afaceri a Oltchim a crescut anul trecut cu 25%, la 141,19 milioane euro, în principal ca urmare a majorării exporturilor, dar şi reducerii preţurilor la ţiţei, iar combinatul chimic a avut din octombrie profit EBITDA lunar pozitiv, pentru prima dată în ultimii trei ani.

     

  • BILANŢUL DNA – Kovesi: Direcţia a ajuns la cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus marţi, la bilanţul DNA, că în 2014, activitatea instituţia pe care o conduce s-a aflat în atenţia opiniei publice, arătând că acest interes mediatic nu poate fi oprit şi nu poate fi cenzurat.

    “Interesul public faţă de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut (2013, n.r.). Mult mai important decât acest indicator este faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55 la sută, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar”, a declarat Codruţa Kovesi.

    Şeful DNA a adăugat că, anul trecut, instituţia a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti, iar această analiză a indicat că performanţa DNA în 2014 este considerată “consistentă şi credibilă”.

    “Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78 la sută a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar, în egală măsură, şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a mai spus Kovesi.

    Ea a mai menţionat că o treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare.

    Kovesi a mai spus că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură.

    “Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta la nivel înalt. Vom folosi această încredere cu bună-credinţă si determinare”, a mai spus procurorul şef al DNA.

    La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi reprezentanţi ai ambasadelor.

     

  • Doi români au ajuns în finala celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ a ajuns în finală graţie seriei Camera Intimă, înscrisă la secţiunea Arhitectură în categoria pentru profesionişti, care prezintă mai multe imagini realizate în celulele a 35 de închisori din România. Al doilea finalist român, Daniel Necula, semnează fotografia Wrong Way în categoria Open, o fotografie alb negru îndrăzneaţă, despre o femeie pe o bicicletă, cu un detaliu inedit.

    Fotografiile realizate de cei doi finalişti români vor fi expuse în cadrul expoziţiei 2015 Sony World Photography Awards Exhibition, găzduită de Somerset House din Londra, în perioada  aprilie – 10 mai.

    Ediţia de anul acesta a adunat cel mai mare număr de concurenţi din istoria de opt ani a prestigiosului eveniment. Finaliştii au fost aleşi dintr-un număr record de 173.444 de înscrişi proveniţi din 171 de ţări, o creştere de 24% în comparaţie cu numărul de participanţi de anul trecut.

    Fotografii înscrişi în categoria Open au fost jurizaţi pe baza unei singure fotografii, în timp ce competitorii din categoria destinată profesioniştilor au concurat cu un portofoliu de fotografii.

    Cei 10 câştigători din categoria Open vor fi anunţaţi pe 31 martie, iar cei 13 căştigători din categoria dedicată profesioniştilor vor fi anunţaţi pe 23 aprilie în cadrul unei festivităţi de premiere la Londra. 

    În cadrul aceleiaşi ceremonii, va fi decernat şi premiul L’Iris d’Or pentru Cel mai bun fotograf profesionist al anului, care, pe lângă titlu, va câştiga şi premiul cel mare de 25.000 de dolari.  Alături de el vor fi anunţaţi şi câştigătorii categoriei destinate profesioniştilor, a categoriei pentru tineri şi studenţi, respectiv căştigătorul titlului de Fotograful anului din categoria Open, care va fi răsplătit cu 5.000 de dolari.

  • MAE: În Columbia a fost anunţată apariţia virusului Chikungunya, transmis prin înţepătură de ţânţar

    “Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români, care se află sau se deplasează pe teritoriul Columbiei, că Institutul Naţional al Sănătăţii de la Bogota a anunţat apariţia virusului Chikungunya, în Columbia. Virusul se transmite prin înţepătura ţânţarului „Aedes aegypti”, cel care este şi purtător al virusului Dengue, precum şi al virusului febrei galbene. Nu există tratament sau vaccin pentru prevenirea acestor boli, ci doar măsuri preventive, cum ar fi repelantele (cremele şi spray-urile anti-ţânţari) şi evitarea zonelor de risc”, se arată în comunicatul transmis de MAE.

    Virusul provoacă puternice dureri musculare şi de articulaţii, pe durata mai multor luni sau ani, asemănătoare, ca simptome, artritei.

    Tratamentul se face pe bază de analgezice şi se recomandă, de asemenea, o bună hidratare a corpului.

    Cazurile în care se produce decesul persoanei infestate cu virusul Chikungunya sunt rare, precizează sursa citată.

    Potrivit MAE, Guvernul columbian a admis existenţa a aproximativ 800.000 cazuri de bolnavi infectaţi cu virusul Chikungunya la nivel naţional, manifestându-şi îngrijorarea pentru impactul economic pe care îl poate produce acest virus, având în vedere că zona coastei de nord a Columbiei este cea mai afectată, fiind principala zonă turistică a ţării, vizitată atât de străini, cât şi de autohtoni.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandările de a fi consultate informaţiile furnizate prin intermediul aplicaţiei „Călătoreşte în siguranţă”, ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, şi serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

     

  • Complexul American Village, în faliment, a fost scos la vânzare cu 9,3 milioane de euro, 35% din datoria către BCR

    Lichidatorul, firma Edge Business Restructuring, vrea să vândă 72 de vile, şase blocuri de locuinţe şi un club, suprafaţa totală construită a activelor fiind de circa 50.000 de metri pătraţi, iar terenul pe care este dezvoltat complexul imobiliar este de circa 6,5 hectare.

    Proiectul prevedea construcţia a 126 de vile, precum şi a unui număr de şase blocuri cu 254 de apartamente, în urma unei investiţii de circa 50 milioane de euro, proiectul fiind situat în zona Pipera-Tunari din nordul Capitalei.

    “Construcţia complexului a început în anul 2006, iar cele 126 de vile sunt în diverse stadii de dezvoltare. În total, mai sunt disponibile 72 de vile, în condiţiile în care am reuşit să mai vindem 12 unităţi în insolvenţă. Cele şase blocuri sunt la stadiul de structură, iar clubul – un centru spa multifuncţional, cu piscină, spaţii de sport, de joacă pentru copii şi restaurante – a fost ridicat, însă nu a fost finalizat. Creditorul, respectiv BCR, a decis în luna decembrie să încercăm să vindem proiectul unui singur investitor prin negociere directă”, a declarat pentru MEDIAFAX Corneliu Botnariuc, partener în cadrul Edge Business Restructuring.

    Dezvoltatorul complexului, firma Mainrom Invest, este controlat de firmele Gome Enterprises şi Rayford Technical & Medical Consulting şi a intrat în faliment în anul 2013, după ce a fost deschisă procedura de insolvenţă la solicitarea BCR, finanţatorul proiectului. Potrivit lui Botnariuc, BCR are de recuperat 26 de milioane de euro din proiect, reprezentând peste 80% din masa credală.

    Botnariuc a menţionat că există investitori interesaţi să cumpere proiectul şi a primit chiar 5-6 oferte din partea acestora, cu care a început negocierile directe.

    “Preţul de pornire al negocierilor este de 9,3 milioane de euro, dar cel mai probabil că vânzarea se va face la un preţ cu 10-20% mai redus decât cel propus de noi. Investitorii interesaţi au propus preţuri cu câteva zeci de procente mai mici decât valoarea propusă, însă credem că prin negociere vom ajunge la un nivel convenabil pentru ambele părţi”, a adăugat Botnariuc.

    Din 2008, de la declanşarea crizei financiare, mai multe proiecte rezidenţiale au intrat în faliment, însă doar cu câteva excepţii acestea au fost preluate de investitori pentru a fi finalizate şi repuse pe piaţă. În marea majoritate a cazurilor, proiectele au fost preluate de băncile finanţatoare în contul datoriilor.

  • Românii din Scoţia contestă controversatul documentar difuzat de Channel 4

    Al doilea episod al documentarului “The Romanians Are Coming”, care urmează să fie difuzat marţi seara, la ora 21.00 (23.00 ora României), susţine că prezintă “clasa de mijloc” a imigranţilor, inclusiv o infirmieră. Comunitatea de români din Scoţia consideră însă că acesta nu merge suficient de departe pentru a prezenta diversitatea forţei de muncă din Marea Britanie venită din această ţară est-europeană.

    Românii stabiliţi în Scoţia au semnat petiţii naţionale şi susţin că intenţionează să protesteze dacă următorul episod al documentaruui nu prezintă ceea ce ei descriu ca fiind o viziune “mai echilibrată” a persoanelor care vin în Marea Britanie din România.

    Documentarul, al cărui prim episod a fost difuzat săptămâna trecută, a generat resentimente în România. Majoritatea persoanelor care apar în documentar sunt romi care trăiesc într-o sărăcie extremă în România, deseori în ghetouri, precizează cotidianul scoţian, adăugând că 3,3 la sută din populaţia României este formată din romi.

    “Aceasta este o altă încercare, ca multe altele înainte, de a prezenta o realitate distorsionată. Românii decenţi care studiază şi lucrează în Marea Britanie, plătindu-şi taxele şi contribuind la economie, sunt vizibil ofensaţi de ceea ce a prezentat Channel 4”, susţine o asistentă socială româncă, Ioana di Mambro, din Glasgow, care conduce un grup social al românilor ce locuiesc în Scoţia.

    Criticii au argumentat că în timp ce documentarul expune sărăcia cu care se confruntă familiile de romi in comunitatea lor de acasă, mare parte din românii care locuiesc în Scoţia lucrează ca dentişti, ingineri sau medici.

    Peste 100 de români au protestat în faţa sediului Channel 4 din Londra la sfârşitul săptămânii trecute. Ambasadorul român în Marea Britanie, Ion Jinga, a cerut săptămâna trecută postului de televiziune să îşi editeze programele astfel încât să prezinte o imagine “mai puţin distorsionată”.

  • Lider sindical despre comisiile anticorupţie din şcoli: De ce nu şi la Minister sau la inspectorate?

    Giani Leonte arată, într-un comunicat de presă transmis marţi, că Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a constatat că nu sunt suficiente comisiile existente în unităţile de învăţământ şi ”a mai inventat una”, respectiv comisia anticorupţie, liderul sindical susţinând că aceasta este inutilă şi birocratizează excesiv educaţia.

    “Dacă Ministerul Educaţiei crede că o astfel de comisie e utilă, mă întreb de ce nu a dispus înfiinţarea unei comisii anticorupţie şi la nivelul ministerului şi inspectoratelor şcolare. De ce, din nou, se loveşte pe la spate în şcoli şi birocratizăm excesiv educaţia? Hai să înfiinţăm un post de poliţie în fiecare şcoală că să creştem calitatea actului educaţional!”, susţine liderul Alianţei Sindicatelor din Învăţământ din judeţul Suceava.

    El a menţionat că sunt legi organice care condamnă corupţia şi nu înţelege rostul pentru o asemenea comisie.

    “Cine verifică activitatea acestei comisii? O altă comisie?”, s-a întrebat liderul sindical sucevean, care consideră că demnitatea oamenilor din şcoli şi imaginea învăţământului românesc sunt grav afectate de această iniţiativă.

    Liderul sindical adaugă că va solicita, prin intermediul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, ”renunţarea la constituirea acestei comisii aberante”.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a emis, în luna ianuarie, un ordin de aprobare a metodologiei ”privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate sau coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar”.

    Potrivit acestui ordin, “în vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie”.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, Mariana Drumea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că au fost transmise şcolilor din judeţ documentele privind metodologia de aplicare a ordinului şi că directorii şcolilor au fost informaţi cu privire la rolul şi activitatea acestor comisii.

    “Suntem în etapa de identificare a riscurilor prin aplicarea unor chestionare pentru personalul angajat al şcolilor”, a spus Drumea.

    Ea a arătat că în cele 220 de şcoli cu personalitate juridică din judeţ sunt în curs de constituire comisiile anticorupţie.