BusinessMagazin

Blog

  • Siemens vrea să angajeze la Cluj-Napoca încă 160 de IT-işti

    Centrul din Cluj-Napoca este cea de-a patra locaţie deschisă de Evosoft în regiune, după Germania, Ungaria şi Turcia, şi urmează să fie a treia ca mărime după numărul de angajaţi, după Ungaria şi Germania. Situat în Liberty Technology Park Cluj, pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi, noul centru va ajunge la 210 specialişti în implementarea de proiecte software globale şi dezvoltare de produse până în 2017. În prezent, echipa numără aproximativ 50 de angajaţi.   

    “Istoria Siemens în România datează încă din 1905, când a fost inaugurată prima reprezentanţă în Bucureşti, sub denumirea de Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonima. În urmă cu 10 ani, am deschis cel de-al doilea punct de lucru pe plan local, la Cluj-Napoca, iar în prezent ne desfăşurăm activitatea în 10 filiale. Am încheiat anul fiscal 2014 cu o cifră de afaceri de 138 de milioane de euro. România este o ţară de importanţă strategică în regiunea Europei Centrale şi de Est şi un mediu care stimulează inovaţia, de aceea ne propunem să investim în continuare în potenţialul şi talentul său”, declară George Costache, CEO al Siemens Romania.

    Investiţia Siemens în noul centru de cercetare şi dezvoltare din Cluj se ridică la 4,5 milioane de euro şi include costurile chiriei pe următorii cinci ani, costurile de amenajare şi investiţia iniţială în infrastructură. Sediul a primit prima certificare ecologică BREEAM din România.

    “Extinderea prezenţei locale în domeniul IT, prin intermediul acestui nou centru R&D susţine strategia Siemens pentru inovaţie în regiunea Europei Centrale şi de Est. Piaţa din România este foarte competitivă şi oferă avantaje ample pentru dezvoltare tehnologică”, a declarat Reinhard Pinzer, CFO în cadrul Siemens Austria şi responsabil pentru performanţa financiară a Siemens în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Compania continuă campania de recrutare la nivel regional.

    Siemens România aniversează în acest an 110 ani de activitate pe piaţa locală. Portofoliul companiei este organizat de-a lungul a trei domenii: electrificare, automatizări şi digitalizare. La finalul anului fiscal 2014 (Octombrie 2013 – Septembrie 2014), Siemens a înregistrat o cifră de afaceri de 138 milioane euro şi număra 1680 de angajaţi în România. Compania deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale, alături de patru centre de cercetare-dezvoltare în domeniile IT şi energie, localizate în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca.

  • Dosarul Bica 2, trimis în instanţă de DNA. Printre cei judecaţi se află Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • RCS&RDS, obligat de CNA să introducă şi în grilele sale digitale din Arad televiziunea West TV

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, mai multe sesizări, între care şi cele de la societatea Astra Vagoane Călători SA şi de la Forumul Democrat al Germanilor din Arad, privind nepreluarea televiziunii West TV Arad în reţelele digitale ale operatorului de cablu RCS&RDS.

    Societatea Astra Vagoane Călători SA deţine licenţa audiovizuală a televiziunii West TV. Asociaţii societăţii sunt: Tristar SRL – 51%, Valer Blidar – 44,91% şi alţi acţionari, persoane fizice – 4,09%.

    La şedinţa CNA de joi au fost prezenţi şi Ando Andrei, directorul general al West TV, şi Vasile Blidar, director adjunct.

    Aceştia au precizat că, în Arad, West TV este difuzată în reţeaua analogică a RCS&RDS, însă nu şi în cea digitală. “În ultimul an şi jumătate am primit câteva mii de sesizări de la oameni care doresc să ne recepţioneze. Este o situaţie de concurenţă neloială între televiziunile care se află în grila digitală şi cele care sunt doar în grila analogică”, au spus aceştia.

    “De cinci ani, West TV este în pachetul «must-carry» (…) Principiul «must-carry» funcţionează şi pe digital, dar doar teoretic”, a spus în şedinţa CNA Ando Andrei, precizând că, în trecut, West TV a mai avut o problemă cu RCS&RDS, care a scos această televiziune şi din grilele sale analogice, însă atunci CNA a intervenit şi situaţia s-a rezolvat. În fapt, pe 14 decembrie 2011, CNA a aplicat o amendă record – 100.000 de lei – companiei de telecomunicaţii RCS&RDS, pentru că a scos din grilă, în Arad, televiziunea regională West TV, un post care este obligatoriu la retransmisie pentru operatorii de cablu, potrivit principiului “must carry”.

    În şedinţa CNA de joi, Ando Andrei a spus că West TV are din nou probleme cu RCS&RDS. “Ne exprimăm dorinţa de a intra în normalitate la întregul perimetru şi să fim transmişi şi în grila digitală. În zona de vest, acolo unde noi emitem, grila digitală câştigă tot mai mult teren. Este un foarte mare disconfort pentru telespectatori, care nu ştiu să schimbe mufele între ele (pentru a trece de la analogic la digital, n.r.), mulţi telespectatori nici nu au tehnologia necesară. Iar faptul că nu suntem şi în grilele digitale ne creează mari prejudicii în relaţia cu telespectatorii noştri”, a spus Ando Andrei în şedinţa CNA.

    El a spus că West TV are capacitatea de a transmite programe şi digital, nu doar analogic, deţinând echipamentele necesare în acest sens. “Noi nu avem o problemă cu RCS&RDS. Din păcate, la nivelul Aradului, nici aţi operatori nu respectă principiul «must carry», de pildă, Romtelecom (care s-a rebranduit în Telekom, n.r.). Solicitarea noastră este ca acest principiu să se refere şi la digitală, pentru că altfel creează dezavantaje foarte mari şi chiar o concurenţă neloială cu alţi doi operatori care activează pe aceeaşi piaţă”, a mai spus Ando Andrei.

    În schimb, potrivit reprezentanţilor West TV, compania de telecomunicaţii UPC distribuie această televiziune, şi în grilele analogice şi în cele digitale.

    La rândul său, Vasile Blidar a spus că West TV este o televiziune axată pe emisiuni cu profil cultural şi cu programe dedicate minorităţilor naţionale. “Proiectul nostru de viitor este ca din televiziune regională să ne transformăm în euroregională. Suntem recepţionaţi în Serbia, vrem să ne dezvoltăm şi în Ungaria şi ne propunem să mergem chiar mai departe, pe zona Ucraina”, a spus Vasile Blidar.

    Reprezentanţii West TV au mai spus că televiziunea a făcut foarte mari investiţii, acestea ridicându-se în total la circa 10 milioane de euro.

    Potrivit acestora, recent, reprezentanţii West TV au semnat un contract cu reprezentanţii regretatului regizor Geo Saizescu, în valoare de 22.000 de euro, pentru difuzarea de filme româneşti.

    Reprezentanţii West TV au mai spus că reprezentanţii RCS&RDS le-au solicitat să achiziţioneze anumite echipamente pentru difuzarea în sistem digital. “Au costat peste 10.000 de euro şi le-am achiziţionat, dar tot nu ne-au inclus în grila digitală. Acea solicitare a lor era în urmă cu doi ani de zile, dar nici măcar nu primim răspuns la adresele noastre”, au explicat reprezentanţii West TV.

    De cealaltă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS în şedinţa CNA de joi, a declarat că RCS&RDS nu are nicio problemă cu televiziunea West TV.

    El a spus West TV este retransmisă în grila analogică a RCS&RDS din Arad, însă în digital televiziunea nu poate fi retransmisă pentru că nu deţine echipamentul necesar pentru a fi difuzată. “Nu au echipamentul necesar”, a susţinut Lucian Mihai în faţa CNA.

    Însă reprezentanţii West TV au spus că au toate echipamentele necesare, dar RCS&RDS nu ţine cont de ele.

    În urma discuţiilor, CNA a decis să someze RCS&RDS să intre în legalitate în 30 de zile în privinţa West TV, fapt care implică obligarea operatorului de cablu de a include această televiziune şi în grila sa digitală de la Arad.

    Propunerea a fost făcută de membrul CNA Gabriel Tufeanu şi a fost adoptată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea au votat “împotrivă”.

  • Magazinele Lem’s au avut anul trecut vânzări mai mari cu 10% şi au ajuns la 255 milioane lei

    „Într-o piaţă care stagnează, creşterile unora dintre jucători, printre care suntem şi noi, sunt practic redistribuiri ale cotelor de piaţă deţinute de ceilalţi. 2014 a fost un an aşa cum ne-am aşteptat: consumul a crescut modic, cu 1-2%. Noi am reuşit o creştere de două cifre prin menţinerea interesului faţă de clienţii din zona premium, dar şi datorită orientării producţiei către modele noi din segmentul economic”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet.

    În 2015 Lem’s are planuri de extindere, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

     “Din 2009 noi am investit permanent în reţeaua Lem’s. Valoarea totală a investiţiilor din ultimii cinci ani în magazine este de aproximativ 50 milioane lei. Sunt investiţii realizate în concordanţă cu dezvoltarea tendinţelor de consum ale românilor. Am dorit să dezvoltăm reţeaua de magazine Lem’s în toata tara la standarde noi, iar acum suntem prezenţi în această configuraţie în aproape toate judeţele tarii”, adaugă Alexandru Rizea.

    Anul trecut Lem’s a demarat constructia unei noi fabrici pe platforma de la Brebu. Acesta se va finaliza în a doua parte din 2015. În noua fabrică se vor dezvolta produse din lemn masiv: mese, scaune etc. Această investiţie se ridica la aproximativ 5 milioane de euro şi este susţinută parţial prin accesarea de fonduri europene.

    “Dezvoltarea unei facilităţi de producţie era necesară pentru a completa gama de produse în magazinele Lem’s. Noi am diversificat de la an la an gamele de produse, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Avem mai multe opţiuni pentru fiecare nivel de preţ şi de aşteptari, începând cu gama economic, până la mobila din gama premium. Producţia de mobilier din lemn masiv marchează o noua etapă în dezvoltarea companiei. Acesta este un proces continuu dacă ne uităm în urmă, din 2009 şi până în prezent oferta noastră s-a apreciat de la aproximativ 900 de tipuri de corpuri de mobilier, la peste 10.000”, spune Alexandru Rizea.

    Pentru 2015, strategia de dezvoltare a Lem’s include un facelift pentru o serie de magazine din reţea. “Avem nevoie de spaţii generoase pentru prezentarea ofertei noastre de produse, cu impact direct în vânzări. Ne aşteptăm în 2015 la o creştere care să se situeze tot in jurul a 10 procente”, adaugă Adrian Rizea, director comercial la Lemet.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • IFN-urile vor putea cofinanţa proiectele din agricultură cu fonduri europene pe exerciţiul 2014-2020

    “Am reuşit să ne regăsim la masa de negocieri pentru recunoaşterea IFN-urilor în general şi a leasingului în special ca sursă de cofinanţare pe programul fondurilor europene pentru agricultură pentru exerciţiul financiar 2014-2020. (…) Membrii ALB care doresc vor adera la acest protocol, fiind recunoscuţi ca instituţii de cofinanţare care urmează a fi recomandate mai departe de către Ministerul Agriculturii ca sursă de cofinanţare celor care vor să atragă fonduri europene”, a declarat joi secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, Adriana Ahciarliu, într-o conferinţă.

    Ea a arătat că experţii juridici ai asociaţiei au lucrat împreună cu reprezentanţii ministerului pe textul de directivă care trebuie implementată şi la proiectul de protocol între cele două entităţi.

    Pe datele actuale, cofinanţarea în sistem leasing prezintă dezavantajul unei durate scurte a contractului, de maxim doi ani, cât reprezintă faza de implementare a proiectului, reprezentanţii ALB solicitând ministerului ca perioada contractuală să fie extinsă şi pe durata monitorizării, astfel încât dreptul de proprietate să fie transferat la finalul acesteia.

    “La acest moment al discuţiilor, leasingul este recunoscut doar pe perioada de implementare. Finanţarea este recunoscută pe două perioade distinct, cea de implementare şi cea de monitorizare. Prima merge până la maxim doi ani, leasingul este recunoscut ca sursă de cofinanţare, cu impunerea transferului de proprietate cu 60 de zile înainte de termenul de implementare, ceea ce face leasingul neatractiv din cauza perioadei mai scurte, condiţii în care rata de plată va fi destul de mare pentru client”, a spus Ahciarliu.

    În schimb, perioada de monitorizare ajunge până la 4-5 ani, astfel că asociaţia a propus ca transferul de proprietate să se realizeze cu 60 de zile înainte de încheierea perioadei de monitorizare.

    “A rămas în textul protocolului pe care-l aşteptăm semnat de minister ca acest aspect să devină text renegociabil în faza a doua a acestui instrument. (…) Vom porni în formula care este acum, cu recunoaşterea IFN-urilor din Registrul Special al BNR ca parteneri în cofinanţare de către minister, iar pentru leasing maxim 2 ani perioada de implementare, urmând ca în viitorul apropiat să lucrăm cu MADR la o soluţie de prelungire a contractelor de leasing până la finele perioadei de monitorizare”, a punctat secretarul general.

    Ministerul Agriculturii le-a transmis celor de la ALB că impunerea perioadei pentru contractul de leasing provine din textul de directivă, aspect analizat ulterior de asociaţie, care nu a regăsit această impunere, urmând să solicite în perioada următoare un punct de vedere de la Comisia Europeană.

    IFN-urile sunt pregătite să înceapă derularea programului în martie, însă ministerul trebuie să mai lucreze la proceduri.

    Firmele de leasing au mai participat la programele de cofinanţare până în 2009, când au fost excluse.

    Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro, susţinută de avansul segmentului auto cu 14%, la un miliard de euro, în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro.

    Segmentul de echipamente destinate agriculturii a înregistrat o creştere a ponderii în totalul finanţărilor de echipamente de la 23% la 26%.

    Preşedintele ALB, Felixd Daniliuc, spune că finanţarea agriculturii prezintă potenţial mare pentru firmele de leasing, mai ales pe sectoarele de silozuri, irigaţii şi cereale.

  • IFN-urile vor putea cofinanţa proiectele din agricultură cu fonduri europene pe exerciţiul 2014-2020

    “Am reuşit să ne regăsim la masa de negocieri pentru recunoaşterea IFN-urilor în general şi a leasingului în special ca sursă de cofinanţare pe programul fondurilor europene pentru agricultură pentru exerciţiul financiar 2014-2020. (…) Membrii ALB care doresc vor adera la acest protocol, fiind recunoscuţi ca instituţii de cofinanţare care urmează a fi recomandate mai departe de către Ministerul Agriculturii ca sursă de cofinanţare celor care vor să atragă fonduri europene”, a declarat joi secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, Adriana Ahciarliu, într-o conferinţă.

    Ea a arătat că experţii juridici ai asociaţiei au lucrat împreună cu reprezentanţii ministerului pe textul de directivă care trebuie implementată şi la proiectul de protocol între cele două entităţi.

    Pe datele actuale, cofinanţarea în sistem leasing prezintă dezavantajul unei durate scurte a contractului, de maxim doi ani, cât reprezintă faza de implementare a proiectului, reprezentanţii ALB solicitând ministerului ca perioada contractuală să fie extinsă şi pe durata monitorizării, astfel încât dreptul de proprietate să fie transferat la finalul acesteia.

    “La acest moment al discuţiilor, leasingul este recunoscut doar pe perioada de implementare. Finanţarea este recunoscută pe două perioade distinct, cea de implementare şi cea de monitorizare. Prima merge până la maxim doi ani, leasingul este recunoscut ca sursă de cofinanţare, cu impunerea transferului de proprietate cu 60 de zile înainte de termenul de implementare, ceea ce face leasingul neatractiv din cauza perioadei mai scurte, condiţii în care rata de plată va fi destul de mare pentru client”, a spus Ahciarliu.

    În schimb, perioada de monitorizare ajunge până la 4-5 ani, astfel că asociaţia a propus ca transferul de proprietate să se realizeze cu 60 de zile înainte de încheierea perioadei de monitorizare.

    “A rămas în textul protocolului pe care-l aşteptăm semnat de minister ca acest aspect să devină text renegociabil în faza a doua a acestui instrument. (…) Vom porni în formula care este acum, cu recunoaşterea IFN-urilor din Registrul Special al BNR ca parteneri în cofinanţare de către minister, iar pentru leasing maxim 2 ani perioada de implementare, urmând ca în viitorul apropiat să lucrăm cu MADR la o soluţie de prelungire a contractelor de leasing până la finele perioadei de monitorizare”, a punctat secretarul general.

    Ministerul Agriculturii le-a transmis celor de la ALB că impunerea perioadei pentru contractul de leasing provine din textul de directivă, aspect analizat ulterior de asociaţie, care nu a regăsit această impunere, urmând să solicite în perioada următoare un punct de vedere de la Comisia Europeană.

    IFN-urile sunt pregătite să înceapă derularea programului în martie, însă ministerul trebuie să mai lucreze la proceduri.

    Firmele de leasing au mai participat la programele de cofinanţare până în 2009, când au fost excluse.

    Piaţa de leasing financiar a înregistrat anul trecut un avans de 7% faţă de 2013, la 1,32 miliarde euro, susţinută de avansul segmentului auto cu 14%, la un miliard de euro, în timp ce leasingul de echipamente a avut o scădere de 11%, la 282 milioane euro.

    Segmentul de echipamente destinate agriculturii a înregistrat o creştere a ponderii în totalul finanţărilor de echipamente de la 23% la 26%.

    Preşedintele ALB, Felixd Daniliuc, spune că finanţarea agriculturii prezintă potenţial mare pentru firmele de leasing, mai ales pe sectoarele de silozuri, irigaţii şi cereale.

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Companiile aeriene nu au fost în măsură să personalizeze şi să diferenţieze în mod eficient ofertele pentru clienţii corporativi. Altéa Corporate Recognition este un instrument care permite companiei aeriene să recunoască mai uşor clienţii corporativi, chiar din momentul în care aceştia fac o rezervare. Acest lucru permite companiei să furnizeze clienţilor săi de business oferte personalizate în orice moment al călătoriei, îmbunătăţind astfel experienţa călătorilor”, susţin oficialii Amadeus.

    Lufthansa va putea oferi servicii şi asistenţă personalizată încă de la primul pas al planificării călătoriei, precum acces special sau parcurgerea mai rapidă a punctelor de securitate din aeroport.

    “Clienţii corporativi reprezintă grupul de clienţi de bază pentru companiile aeriene de talie mondială, precum Lufthansa. Amadeus Altéa Corporate Recognition ne permite să creştem valoarea livrată clienţilor noştri corporativi şi oamenilor de afaceri, deopotrivă. Această realizare reprezintă un moment cheie în călătoria noastră spre a livra o experienţă mai personalizată şi mai diferenţiată, permiţându-ne să răspundem mai bine nevoilor clienţilor, să creştem gradul de satisfacţie a acestora şi să îmbunătăţim, în acelaşi timp, productivitatea”, a declarat Christian Tillmans, vicepreşedinte  Lufthansa.

    Compania Amadeus este un furnizor de soluţii de tehnologie şi de distribuţie pentru industria de turism. Grupurile de clienţi includ furnizori de turism (de exemplu, companii aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vânzători din turism (agenţii de turism şi site-uri specializate) şi clienţi finali (corporaţii şi companii de management al turismului).

    În prezent, pentru clienţii corporate ai Lufthansa este disponibil şi cardul Miles&More Gold, un card de credit emis de UniCredit Ţiriac Bank în parteneriat cu Lufthansa şi membrii Star Alliance, care permite deţinătorului de card să acumuleze mile pentru fiecare tranzacţie efectuată la comercianţi. Acestea pot fi transformate ulterior în zboruri, călătorii sau produse de la parteneri.

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Din 2014, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.

  • Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Companiile aeriene nu au fost în măsură să personalizeze şi să diferenţieze în mod eficient ofertele pentru clienţii corporativi. Altéa Corporate Recognition este un instrument care permite companiei aeriene să recunoască mai uşor clienţii corporativi, chiar din momentul în care aceştia fac o rezervare. Acest lucru permite companiei să furnizeze clienţilor săi de business oferte personalizate în orice moment al călătoriei, îmbunătăţind astfel experienţa călătorilor”, susţin oficialii Amadeus.

    Lufthansa va putea oferi servicii şi asistenţă personalizată încă de la primul pas al planificării călătoriei, precum acces special sau parcurgerea mai rapidă a punctelor de securitate din aeroport.

    “Clienţii corporativi reprezintă grupul de clienţi de bază pentru companiile aeriene de talie mondială, precum Lufthansa. Amadeus Altéa Corporate Recognition ne permite să creştem valoarea livrată clienţilor noştri corporativi şi oamenilor de afaceri, deopotrivă. Această realizare reprezintă un moment cheie în călătoria noastră spre a livra o experienţă mai personalizată şi mai diferenţiată, permiţându-ne să răspundem mai bine nevoilor clienţilor, să creştem gradul de satisfacţie a acestora şi să îmbunătăţim, în acelaşi timp, productivitatea”, a declarat Christian Tillmans, vicepreşedinte  Lufthansa.

    Compania Amadeus este un furnizor de soluţii de tehnologie şi de distribuţie pentru industria de turism. Grupurile de clienţi includ furnizori de turism (de exemplu, companii aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vânzători din turism (agenţii de turism şi site-uri specializate) şi clienţi finali (corporaţii şi companii de management al turismului).

    În prezent, pentru clienţii corporate ai Lufthansa este disponibil şi cardul Miles&More Gold, un card de credit emis de UniCredit Ţiriac Bank în parteneriat cu Lufthansa şi membrii Star Alliance, care permite deţinătorului de card să acumuleze mile pentru fiecare tranzacţie efectuată la comercianţi. Acestea pot fi transformate ulterior în zboruri, călătorii sau produse de la parteneri.

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Din 2014, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.