BusinessMagazin

Blog

  • Şampanie, whiskey şi fructe proaspete, printre cerinţele cântăreţului Toto Cutugno, la Bucureşti

    Toto Cutugno a sosit în România miercuri seară, cu o cursă din Italia, şi a fost condus la hotelul de 5 stele la care va fi cazat pe perioada şederii în Capitală, cu o limuzină de lux.

    Potrivit organizatorilor, la Sala Palatului, artistul va avea nevoie de trei cabine spaţioase şi confortabile – una pentru el şi două pentru formaţie. În cabina sa, Toto Cutugno a cerut să aibă la dispoziţie o sticlă de şampanie, whiskey, sucuri, apă minerală şi plată, ceai, fructe proaspete – mere, pere, căpşuni, ananas, kiwi, banane -, cafea, lapte, sendvişuri şi pizza. Cerinţele pentru trupă sunt asemănătoare cu ale artistului, cu excepţia faptului că membrii formaţiei au înlocuit şampania şi whiskey-ul cu berea.

    Toto Cutugno are un repertoriu de peste 400 de piese şi peste 150 de milioane de discuri vândute la nivel mondial. Este singurul cantautor care a câştigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo şi singurul cântăreţ italian care a câştigat concursul Eurovision, în 1990.

    Celebrul său hit “L’italiano” a fost cel mai bine vândut disc italian în perioada 1981 – 1986. Melodia, înregistrată în 1983, este cântată de peste 160 de interpreţi din întreaga lume, fiind printre cele mai fredonate cântece italiene din toate timpurile.

    Biletele pentru concertul de vineri costă 500 de lei (categoria VIP), 400 de lei (categoria 1), 300 de lei (categoria 2), 200 de lei (categoria 3), respectiv 100 de lei (categoria 4). Acestea se găsesc în reţeaua Biletoo, la Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center, librăriile Librarium şi Eminescu, magazinele Flanco, Muzica, Sala Palatului, Palatul Naţional al Copiilor şi magazinul BiletFan – Staţia de metrou Unirii 1. Persoanele care doresc să comande biletele online o pot face de pe www.biletoo.ro, www.bilet.ro, www.salapalatului.ro, www.blt.ro, www.bilete.ro, www.eventim.ro, www.myticket.ro.

  • Ioan Mihăilă, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul “mită la Hidroelectrica”

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

    Instanţa a dispus ca din pedeapsa de trei ani să fie redusă durata arestării preventive de la 23 octombrie 2013 la 18 aprilie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu începând din 18 aprilie 2014 până în prezent.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate.

    Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis apelul în 31 ianuarie 2014. Instanţa a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând cauza, a dispus ca Eugen Brădean să execute pedeapsa de trei ani de închisoare.

    În 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

    “Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societăţii Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Procurorii au precizat că Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA şi coordonator al Direcţiei de Marketing Furnizare din cadrul companiei, l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte “parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

    Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.

    În timpul discuţiei, Brădean, “pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

    “Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice”, au precizat procurorii.

    Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

    Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

    “În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

    Directoratul a respins propunerea cu trei voturi “împotrivă”, o abţinere şi un vot “pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

    Comunicatul Hidroelectrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica au făcut parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

    “Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

    Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica era format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.

  • CC: Numărul minim de persoane prevăzut de lege pentru fondarea unui partid politic, neconstituţional

    CC a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispoziţiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 încalcă Legea fundamentală.

    Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CC stabileşte că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic “trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti”.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petru Cristian Bulumac, Ionuţ Valentin Cucu, Claudiu Nicolae Mărginean, în calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat România.

  • Coreea de Nord vrea mărirea salariilor pentru cetăţenii angajaţi de firme sud-coreene

    Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului sud-coreean al Unificării, Coreea de Sud a respins decizia Phenianului deoarece nu este vorba despre un acord comun.

    Oficialul a precizat joi că Seulul a propus o reuniune luna viitoare pentru a discuta despre salariile muncitorilor de la parcul industrial Kaesong, din Coreea de Nord, însă Phenianul a respins oferta.

    Potrivit analiştilor de la Seul, Coreea de Nord încearcă să depăşească Coreea de Sud în procesul de luare a deciziilor la parcul industrial, care reprezintă o importantă sursă de venit pentru Phenian de la deschiderea sa în 2004.

  • Festivalul Filmului European, între 7 şi 14 mai, în Bucureşti. Tudor Giurgiu va fi ambasador onorific

    Organizat de Institutul Cultural Român (ICR) împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene, Festivalul Filmului European va fi prezent în mai multe oraşe din România, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    La ediţia din acest an vor fi proiectate peste 40 de filme (drame, comedii, filme biografice, documentare şi de animaţie) din 25 de ţări. Conform tradiţiei, proiecţiile vor fi însoţite de discuţii despre filme, în prezenţa producătorilor, regizorilor, actorilor şi a unor critici de film. Precedenta ediţie a adus în sălile cinematografelor Studio (Uniunea Cineaştilor din România) şi Elvira Popescu (Institutul Francez) din Bucureşti aproximativ 8.000 de spectatori.

    “Ediţia de anul trecut, aplaudată îndelung de cinefilii români care au umplut sălile cinematografelor, ne obligă să păstrăm acelaşi nivel înalt, atât în privinţa selecţiei filmelor, cât şi în ceea ce priveşte evenimentele conexe. Dorim să oferim publicului o întâlnire consistentă cu cinematografia europeană”, a declarat Liviu Jicman, vicepreşedintele Institutului Cultural Român.

    Proiecţiile din Bucureşti vor avea loc la Cinema PRO, Cinema Studio şi Cinema “Elvira Popescu”. Ca şi anul trecut, accesul la proiecţii va fi liber. La gala de deschidere, accesul se va face pe bază de invitaţie.

    Organizatorii îşi vor ţine promisiunea formulată la ediţia precedentă: adăugarea pe harta festivalului a unor oraşe noi, unde, cu sprijinul partenerilor locali, se vor organiza proiecţii ale filmelor de la FFE.

    Ambasadorul onorific al celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European este Tudor Giurgiu. În clipul de prezentare al festivalului, Tudor Giurgiu va propune, conform tradiţiei, o viziune personală asupra a ceea ce înseamnă cinematografia europeană în contextul actual.

  • O bombă neexplodată din Al Doilea Război Mondial, găsită lângă stadionul echipei Borussia Dortmund

    Potrivit postului Deutche Welle, bomba de 250 de kilograme este de provenienţă britanică şi a fost găsită înainte ca tehnicianul să le vorbească jurnaliştilor despre meciul cu Schalke 04, programat sâmbătă, în etapa a XXIII-a a campionatului german.

    Nu se ştie cât timp va fi izolată zona stadionului de 81.000 de locuri, a precizat clubul din Bundesliga, care şi-a închis magazinul şi muzeul de la arenă. Bomba a fost găsit în zona parcării de vest, în urma unor fotografii aeriene.

    Astfel de proiectile neexplodate sunt descoperite frecvent în Germania, după ce aliaţii şi forţele sovietice au aruncat milioane de tone de bombe în timpul războiului. Oraşul Dortmund a fost serios distrus în timpul raidurilor aeriene din acea perioadă.

  • Parcarea subterană de la Teatrul Naţional a fost inaugurată, după doi ani de renovări – GALERIE FOTO

    Renovarea a inclus schimbarea totală a instalaţiilor de ventilaţie, sanitare şi electrice şi refacerea completă a pardoselii, plafoanelor, stâlpilor şi pereţilor. Parcarea a fost de asemenea echipată cu plăcuţe de citire a numerelor de înmatriculare, sisteme de plată automate localizate la principalele accese, un sistem de detectare şi semnalizare a locurilor libere, sisteme data-voice şi CCTV.

    În plus, parcarea dispune şi de locuri rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi, iar în viitorul apropiat vor exista locuri special amenajate pentru autoturismele cu alimentare electrică.

    Tariful pentru o oră de parcare este de trei lei, însă clienţii permanenţi pot opta pentru un abonament.

    Inaugurarea a avut loc în prezenţa primarului Capitalei, Sorin Oprescu.

    Lucrările de reabilitare a parcării subterane au costat peste 3.000.000 de euro şi au fost realizate de grupul belgian Interparking, care a preluat această parcare în 2013. Realizată la începutul anilor ’70, parcarea nu fusese niciodată renovată.

    Aceeaşi companie a realizat şi are în concesiune parcarea subterană “Piaţa Universităţii”, de la statui, cu o capacitate de 425 de locuri, inaugurată în 2012.

  • Iohannis: Germania nu e doar principalul partener economic al României, dar şi partener în UE

    Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că a trecut în revistă, în întâlnirea cu Cancelarul Germaniei, evoluţia relaţiilor bilaterale, din punct de vedere economic, cultural şi politic, dintre cele două ţări.

    ”Germania nu este doar principalul partener economic al României, dar şi unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog în interiorul Uniunii Europene, dar şi pe scena internaţională”, a spus Iohannis, menţionând faptul că, în sfera economică, a evaluat cu satisfacţie evoluţia schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin tendinţa ascendentă.

    Preşedintele României a spus că s-a apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi, ţara noastră având interes pentru atragerea unui număr şi mai mare de companii germane.

    Şeful statului a mai afirmat că, din discuţie a reieşit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare între România şi Germania, prin ”sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    ”Am evocat diversitatea oportunităţilor de dezvoltare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de partaneriat. Avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive şi care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020. Atât doamna Cancelar Federal cât şi eu am subliniat importanţa punţii de legătură creată în mod natural între comunităţile germane din România şi de comunităţile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane şi un model de abordare în adevărat spirit european”, a mai precizat preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai afirmat că este esenţială consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, înclusiv prin desăvârşirea uniunii bancare.

    ”Am reafirmat necesitatea de a apăra cu fermitate atât prin luările de poziţie cât şi prin faptele noastre valorile europene, cele care au permis ca Uniunea Europeană să devină un proiect model”, a susţinut Iohannis, adăugând că s-a convenit ca acest dialog să continue.

  • CE: Corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România

    Dificultăţile din sistemul achiziţiilor publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea concurenţei în achiziţiile publice şi capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii publice, atât la nivel naţional cât şi local.

    Adoptarea strategiei pentru achiziţii publice este aşteptată să aibă loc în acest an.

    “Tratarea problemei corupţiei şi a fraudelor în achiziţiile publice rămâne o provocare”, se arată în raport.

    Reprezentanţi ai societăţii civile au observat diferenţe majore între numărul de cazuri de nereguli identificate şi urmărite în diferite zone ale ţării şi de către diferite agenţii.

    Autorităţile locale sunt în mod special afectate de lipsa transparenţei în alocarea fondurilor publice, iar riscurile de corupţie în atribuirea contractelor publice la nivel local sunt substanţiale, potrivit raportului, care notează că utilizarea repetată a excepţiilor afectează transparenţa şi deschiderea faţă de piaţă şi creează posibilitatea pentru corupţie.

    Un alt motiv special de îngrijorare în domeniul achiziţiilor publice este conflictul de interese.

    În 2014, Agenţia Naţională de Integritate a rezolvat 514 cazuri, din care 101 s-au referit la conflicte de interese administrative, iar 60 la conflicte de interese de natură penală. Multe dintre aceste cazuri implică politicieni şi oficiali publici la nivel local.

    În aceste condiţii, un sistem de prevenţie (ex-ante), dezvoltat de Agenţia Naţională de Integritate ar trebui, potrivit Comisiei Europene, să ajute la prevenirea şi identificarea mai eficientă a conflictelor de interese.

    Totuşi, rămân probleme legate de suprapunerea responsabilităţilor, de exemplu în domeniul controlului ex-ante, insuficienta colaborare interinstituţională şi verificările şi analizele care duc la o interpretare inconsecventă a legislaţiei şi la decizii contradictorii ale autorităţilor implicate în achiziţii publice, se arată în raport.

    În continuare rămâne dificil de anulat contractele au fost identificate conflicte de interese, în special dacă au fost executate parţial sau total.

    Aplicarea incorectă a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice determină corecţii financiare substanţiale şi contribuie la rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene. Există încă o percepţie generală a unui nivel ridicat de corupţie, fraude şi conflicte de interese, care continuă să provoace îngrijorări serioase pentru autorităţile contractante, referitoare atât la fondurile europene cât şi cele naţionale.

    O proporţie de 40% din reclamaţiile legate de achiziţiile publice din România se referă la contracte finanţate cu fonduri europene, potrivit raportului CE.

    Autorităţile române au început recent să lucreze la o strategie şi un plan de acţiune pentru creşterea calităţii cadrului legislativ, coerenţa şi eficienţa sistemului instituţional, corectitudinea şi calitatea procesului de achiziţii publice, cu accent pe profesionalism şi integritate, precum şi pe capacitatea sistemului românesc de achiziţii publice de a stimula concurenţa. Strategia şi planul de acţiune trebuie prezentate de autorităţile din România până la sfârşitul lunii iunie 2015, iar măsurile incluse trebuie implementate până la sfârşitul lui 2016.

    Comisia Europeană consideră că sistemul electronic de achiziţii publice este un factor important pentru modernizarea administraţiei publice. Acest tip de achiziţii poate genera economii semnificative, îmbunătăţi transparenţa achiziţiilor publice, reduce timpul de realizare a contractelor şi să crească concurenţa. Cu toate acestea, progresele făcute de România în această privinţă sunt limitate, procesul fiind afectat de problemele generale înregistrate de procesele de achiziţii publice.

  • Ambasadorul turc, convocat în Parlamentul de la Londra în cazul elevelor britanice fugite în Siria

    Comisia pentru Afaceri Interne a Parlamentului de la Londra a cerut audierea ambasadorului Turciei, Abdurrahman Bilgiç, şi a preşedintelui companiei aeriene Turkish Airlines, Temel Kotil.

    Oficiali europeni au acuzat Turcia că nu depune suficiente eforturi pentru oprirea tranzitului islamiştilor europeni care merg spre Siria pentru a deveni membri ai organizaţiei teroriste Stat Islamic.

    Autorităţile britanice caută trei eleve de 15 şi 16 ani care au fugit în Turcia cu scopul de a ajunge în Siria. Shamima Begum (în vârstă de 15 ani), Kadiza Sultana (16 ani) şi Amira Abase (15 ani) au plecat în Turcia săptămâna trecută, la bordul unui avion decolat de pe aeroportul londonez Gatwick. Cele trei eleve de liceu au ajuns apoi în Siria, unde, potrivit uor surse, au devenit membre ale grupului terorist Stat Islamic.