“Vom vedea ce se va întâmpla. Trebuie să am mai multe discuţii (cu conducătorii Partidului Conservator)”, a spus Campbell pentru The Sun.
În prezent primarul Londrei este Boris Johnson, mandatul său fiind valabil până în mai 2016.
Sol Campbell, în vârstă de 40 de ani, s-a retras din activitatea de fotbalist în mai 2012.
Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2014 în ambele ţări a crescut cu 8% până la 132,7 milioane de euro (107 milioane de lire sterline), în timp ce veniturile au atins 93,4 milioane de euro (75,3 milioane de lire sterline), cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Profitul operaţional brut consolidat al Provident în România şi Bulgaria, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 6,1 milioane de euro (4,9 milioane de lire sterline). Până în prezent, compania a investit peste 257 de milioane de euro în România.
“Am continuat să ne diversificăm oferta de produse”, a declarat Graham O’Mahoney, directorul financiar al Provident Financial România. Provident a introdus în 2014 în portofoliul său de produse împrumuturi cu costuri reduse pentru clienţii existenţi şi mai multă flexibilitate în ce priveşte sumele şi perioadele disponibile. Compania le oferă clienţilor bun platnici care doresc un nou împrumut şi care au apelat de cel puţin două ori la produsele sale în trecut reduceri graduale de până la 30% din costul total al creditului, în funcţie de istoricul şi de comportamentul lor de plată. Totodată, Provident le oferă clienţilor posibilitatea să împrumute sume mai mari, pe perioade mai lungi, de până la 78 de săptămâni, păstrând nemodificată valoarea ratelor săptămânale.
La sfârşitul anului trecut, Provident a anunţat că a început testele tehnice în vederea colaborării cu Biroul de Credit şi că va realiza primele interogări la începutul acestui an. Provident este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor.
Grupul IPF a anunţat pentru 2014 o creştere cu 2,4% a numărului de clienţi, depăşind 2,6 milioane în cele 8 ţări unde este prezent. La începutul acestui an, IPF a achiziţionat compania de credite online MCB, care are peste 120.000 de clienţi în Letonia, Lituania, Estonia şi Australia. Totodată, în 2014 IPF a lansat în Polonia hapiloans, o companie de credite online care va fi integrată în MCB.
Valoarea împrumuturilor emise la nivel de grup a depăşit anul trecut pragul de 1 miliard de lire sterline (peste 1,2 miliarde de euro), în creştere cu 5% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile IPF au fost de peste 783 de milioane de lire sterline (circa 971,2 milioane de euro), cu 12,7% mai mult decât în 2013. În ultimul an, IPF a investit 6,9 milioane de euro (5,6 milioane de lire sterline) în extinderea operaţiunilor din Bulgaria, unde are în prezent 9 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară şi aproximativ 12.000 de clienţi. Pentru 2015, investiţiile planificate pentru Bulgaria se ridică la 4,5 milioane de euro (3,5 milioane de lire sterline).
Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.
“Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”
Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.
Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.
Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.
Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.
“Având în vedere estimări interne, în baza suprafaţei de vânzare, populaţiei şi consumului estimat în fiecare zonă relevantă, cota de piaţă dobândită de Mega Image, în urma fuziunii, în 4 zone locale, şi anume: Amzei, Ceasornicului, Obor şi Lacul Tei, ajunge la peste 40%, ceea ce ar indica o posibilă poziţie dominantă. În acest moment sunt zone în care exercită un cvasi-monopol minizonal prin comerţul de proximitate practicat. Concentrarea va creşte şi mai mult densitatea magazinelor din lanţul Mega Image, cota lor de piaţă în zona de atracţie comercială şi impactul asupra concurenţei”, susţin retailerii cărora Consiliul Concurenţei le-a solicitat punctul de vedere cu privire la tranzacţia dintre Mega Image şi Angst.
Consiliul Concurenţei a primit observaţii din partea Auchan (inclusiv Real Hypermarket), Carrefour (inclusiv Artima), Profi, Billa, Lidl Discount, Cora, Penny Market şi Cristim cu privire la posibilele efecte ale operaţiunii de concentrare economică.
Aceştia mai arată că, prin creşterea numărului de magazine dintr-o zonă de proximitate sub un singur brand, şi anume Mega Image, concurenţa şi posibilitatea consumatorilor de a alege în zona respectivă se reduce semnificativ din perspectiva sortimentelor de produse, preţurilor şi promoţiilor şi, în general din perspectiva serviciilor diferenţiate pentru clienţi.
“Ar trebui reevaluată definirea pieţei relevante, în special în Bucureşti şi Ilfov, în sensul diferenţierii între diversele tipuri de comerţ (modern vs. tradiţional) şi între diversele forme de prezentare ale comerţului modern (supermarket, hypermarket, discounter). Poziţia obţinută de Mega Image ar produce distorsionări ale mediului concurenţial, atât pe piaţa totală a FMCG, cât, mai ales, pe piaţa supermarketurilor”, susţin retailerii.
În august anul trecut, grupul belgian Mega Image a anunţat că a ajuns la un acord pentru a prelua 20 din cele 22 de magazine operate de Angst, după ce această companie s-a retas dintr-o colaborare cu Carrefour. Tranzacţia a presupus preluarea spaţiilor comerciale (incluzând echipamente, stocuri, salariaţi, clientelă, vadul comercial).
Ulterior, în noiembrie, Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea a doar 19 magazine Angst de către Mega Image. Consiliul Concurenţei a constatat că preluarea celor 20 de magazine poate conduce la consolidarea poziţiei puternice a Mega Image din zonele centrale ale Bucureştiului. Astfel, zonele pentru care instituţia şi-a exprimat îngrijorările de ordin concurenţial, respectiv reducerea posibilităţilor de alegere ale consumatorilor, sunt Amzei, Academiei şi Perla.
“Referitor la cele 3 pieţe relevante Amzei, Academiei şi Perla, părţile implicate au convenit să renunţe la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi, respectiv, să îşi asume angajamente structurale, constând în cesionarea activităţii comerciale aferente magazinului Angst Amzei sau activităţii comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieţei geografice relevante aferentă magazinului Angst Amzei, aparţinând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image, precum şi cesionarea activităţii comerciale aferente Magazinului Angst Academiei sau activităţii comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieţei geografice relevante aferentă magazinului Angst Academiei, aparţinând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image”, se arată în decizia Consiliului Concurenţei de aprobare a tranzacţiei.
Până în decembrie, Mega Image a redeschis, sub propriile branduri, 18 magazine Angst, al 19-lea fiind integrat ca o extensie în supermarketul Mega Image Lacul Tei.
Mega Image estima venituri anuale de 21 milioane de euro pentru cele 20 de magazine, care au fiecare suprafeţe totale între 90 şi 750 metri pătraţi.
Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea care cuprinde în prezent 411 magazine (dintre care circa 300 în Bucureşti), sub mărcile Mega Image (200), Shop&Go (209), AB COOL FOOD (1), Mega Drive (1).
Grupul Angst a fost înfiinţat în 1990, fiind o investiţie româno-elveţiană. Firma este controlată de Sorin Minea, care deţine 60% din acţiuni, restul de 40% fiind împărţit în mod egal între Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst deţine trei fabrici, la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi Videle (procesare a laptelui).
În raport se arată că în cursul anului 2014 contribuţiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale şi a fost introdusă taxa pe construcţii speciale, care a fost modificată şi redusă în ianuarie 2015. În plus a fost introdusă o scutire fiscală pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, care este aplicabilă în perioada iulie 2014-sfârşitul lui 2016.
Comisia Europeană notează faptul că astfel de stimulente sunt folosite de regulă mai mult ca instrumente în perioade de scădere economică. De asemenea, consultările cu partenerii sociali legate de unele dintre aceste măsuri au fost limitate, iar termenele de introducere relativ scurte.
În privinţa reducerii contribuţiei de asigări sociale cu cinci puncte procentuale, Comisia Europeană estimează că măsura va genera pierderea unor venituri bugetare de 0,75% din PIB, în acest an.
“Guvernul intenţionează să compenseze acest impact în principal prin reduceri ale cheltuielilor, în trimestrul patru al anului trecut, precum şi în 2015. Sustenabilitatea acestei abordări rămâne să fie verificată în cursul anului 2015”, se arată în raport.
Un alt motiv de îngrijorare menţionat de Comisia Europeană este conformarea la plata TVA. Astfel, începând din anul 2000, decalajul mediu la colectarea TVA a depăşit 40%, cu un nivel de 44% în 2012, cel mai ridicat din Uniunea Europeană şi cu mult peste media de 16% la nivelul a 26 de state membre. Cu toate acestea, raportul menţionează că autorităţile introduc treptat măsuri de îmbunătăţire a colectării TVA, cum ar fi plăţile electronice, o nouă procedură de înregistrare a TVA şi o loterie pentru facturile fiscale.
Raportul face referire şi la programul de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri mici sau medii, introdus în iunie 2014, care ar putea avea un impact negativ asupra disciplinei creditelor şi ar putea avea ca efect necesitatea unor provizioane suplimentare din partea băncilor. Accesarea acestui program este deocamdată limitată, dar autorităţile intenţionează să modifice criteriile de eligibilitate, pentru a-l face mai atractiv.
Munca nedeclarată şi declararea unor venituri sub nivelul lor real influenţează negativ veniturile fiscale, se mai arată în raportul CE. Discrepanţa dintre nivelul relativ de impozitare a muncii şi veniturile reale din impozitarea muncii sugerează un nivel ridicat al veniturilor nedeclarate. Raportul menţionează raportul annual al Consiliului Fiscal din 2013, potrivit căruia circa 1,57 milioane de persoane din România munceau fără forme legale, în 2012.
Potrivit CE, deciziile justiţiei şi companiile de stat nerentabile reprezintă riscuri pentru viitoarele deficite bugetare.
“Deciziile neanticipate ale justiţiei, cu impact bugetar semnificativ, au fost un fapt obişnuit în ultimii ani, iar anticiparea unor posibile riscuri legale rămâne o problemă. Unele companii de stat şi alte companii reclasificate au contribuit la deficitul bugetar, ceea ce reflectă ineficienţă şi slabă guvernanţă corporatistă”, notează raportul.
În domeniul cheltuielilor publice, ineficienţele semnificative încă afectează potenţialul de creştere al României. Proiectele finanţate local duc lipsă uneori de o pregătire corespunzătoare, potrivit Comisiei. Totodată, absorbţia fondurilor UE este scăzută, de numai 52,2% din fondurile structurale şi de coeziune disponibile la sfârşitul anului 2014.
Totuşi, continuarea ajustării fiscale şi nivelul sustenabil al datoriei publice contribuie la condiţii confortabile de finanţare. Toate cele trei mari agenţii de rating au acordat României rating recomandabil investiţiilor, iar asigurarea pentru riscul de neplată (CDS-uri) se află la cel mai redus nivel după jumătatea anului 2007.
“Sunt foarte fericit să îl primesc pe premierul Gaburici aici, la Bruxelles, în prima sa vizită oficială în străinătate. Republica Moldova este un partener-cheie al Uniunii Europene şi intenţionăm să continuăm cooperarea în săptămânile, lunile şi anii care vin”, a declarat Donald Tusk, conform unui comunicat oficial.
“Acordul de Asociere semnat anul trecut conferă un nou nivel de profunzime în relaţia bilaterală. Republica Moldova se transformă într-un modern stat european. Aplicarea Acordului, inclusiv a reformelor mult aşteptate, va accelera acest proces”, a adăugat Tusk.
“Pe parcurs, beneficiile totale ale Acordului de Asociere vor fi simţite de poporul moldovean. Am discutat cu premierul Gaburici despre necesitatea intensificării acţiunilor de combatere a corupţiei, de reformare a sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a condiţiilor pentru investiţii. Am fost de acord că există lacune esenţiale în sectorul financiar care trebuie abordate urgent”, a subliniat Tusk.
“Uniunea Europeană va continua să fie alături de Republica Moldova pe parcursul acestui proces, prin oferirea de susţinere financiară şi tehnică”, a insistat Tusk.
“Pacienţii străini vin în România, dar ne vizitează pentru turism dentar, investigaţii şi tratamente oftalmologice, chirurgie estetică şi plastică. Atât timp cât vor continua să plătească cu aproximativ 40% mai puţin din preţurile din ţările de origine, vor continua să vină. Însă vorbim de turism medical: avem pe de-o parte medici stomatologi şi oftalmologi extraordinari, şi chirurgi esteticieni renumiţi, dar pe de altă parte avem nevoie de infrastructură şi servicii mai bune pe partea de turism”, spune Răzvan Andrei Nacea, director general Seytour, companie specializată în turism medical.
Printre principalele ţări din care au venit turiştii străini pentru a beneficia de servicii medicale în România se numără Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa şi Israel.
Potrivit estimărilor Seytour, piaţa turismului medical din România se ridică la aproximativ 300 milioane de euro, fiind dominată de servicii spa şi wellness, şi are o perspectivă de creştere dacă sistemul public şi privat se vor implica mai mult în dezvoltarea infrastructurii şi în promovare. Cheltuiala medie a unui turist străin pentru servicii medicale în România este de 3.000 – 3.500 de euro.
“Românii îşi tratează în clinicile din străinătate malformaţiile congenitale, traumatismele rămase în urma unor accidente, cataracta, astigmatismul, diferite tipuri de cancer sau tumori. Multe dintre aceste cereri sunt, din păcate, situaţii grave”, a arătat Nacea.
Cele mai solicitate destinaţii pe segmentul de turism medical de către români sunt Ungaria, Turcia, Austria, Germania şi Israel. Un român cheltuieşte în străinătate pentru servicii medicale peste 5.000 de euro, din cauza afecţiunilor majore tratate.
În ceea ce priveşte raportul dintre turiştii care vin în România pentru servicii medicale şi românii care apelează la acestea în străinătate, nu există statistici clare.
“Ştim doar că sunt mai mulţi români care pleacă în străinătate pentru diferite tratamente medicale şi operaţii, decât străinii care ne vizitează pentru turismul medical”, spune Nacea.
Anul trecut, Seytour şi-a menţinut cifra de afaceri de 1 milion de euro, în acelaşi timp marcând o creştere de 20% a cererilor faţă de anul precedent. Numărul de turişti care apelează la servicii medicale, fie în România, fie în străinătate, a crescut anul trecut cu 15% faţă de 2013.
Pentru anul 2015, Seytour estimează o creştere de 20% a cifrei de afaceri.
Seytour intermediază servicii medicale în clinici şi spitale, private şi de stat, din România, Ungaria, Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Belgia, Spania, Turcia, Grecia, Malta, India, SUA, Bolivia şi Mauritius.
“Achiziţia Hospira se aliniază cu priorităţile noastre-cheie de valorificare a capitalului într-un mod care să creeze valoare pentru acţionari, consolidând în acelaşi timp poziţia diviziei Global Established Pharma (GEP) într-o piaţă largă, în continuă schimbare.
Adăugând portofoliului GEP cele aproximativ 200 de produse generice injectabile sterile ale Hospira, Pfizer va crea o divizie lider la nivel mondial. (…) biosimilarele comercializate de Hospira şi cele care se află pe linia de dezvoltare vor creşte portofoliul Pfizer în acest domeniu şi capacităţile de dezvoltare la nivel mondial”, se arată în comunicatul de presă transmis.
Tranzacţia este supusă unor condiţii obişnuite de finalizare, inclusiv aprobările autorităţilor de reglementare din câteva jurisdicţii şi aprobarea acţionarilor Hospira. Tranzacţia este estimată să se încheie în a doua jumătate a acestui an.
Portofoliul global de produse al Pfizer include medicamente şi vaccinuri, dar şi produse pentru ingrijirea sănătăţii. Hospira, Inc este principalul furnizor mondial de produse injectabile şi tehnologii de perfuzare şi un lider global în biosimilare.
„Sibiul a fost unul dintre primele oraşe din Europa care a oferit locuitorilor săi conceptul de transport public contactless”, a declarat Gabriel Ghiţă, head of new business, international markets, în cadrul MasterCard. „Plata biletului în autobuz, direct din contul bancar, în timp ce te îndrepţi deja catre destinaţie, fără timp pierdut la casierie, este o soluţie care şi-a demonstrat pe deplin viabilitatea”, continuă acesta.
La fel ca şi în anii trecuţi, ca parte a campaniei promoţionale, MasterCard şi compania de transport public din Sibiu au decis să menţină preţul promoţional de 0,89 lei/bilet până la finalul lui 2015, în timp ce preţul întreg al unei călătorii este de 1,5 lei.
„Suntem încântaţi că am fost pionieri ai acestei tehnologii”, spune Adrian Popa, directorul general Tursib. „Călătorii noştri au adoptat în masă plata călătoriei cu carduri bancare.”
Plata contactless a biletelor Tursib este posibilă atât pentru locuitorii Sibiului, cât şi pentru turiştii români sau străini aflaţi în vizită, pentru că terminalele amplasate în autobuze acceptă carduri MasterCard şi Maestro contactless emise de orice bancă din ţară sau din lume.
Tranzacţiile contactless au înregistrat o creştere puternică şi la nivel european, pentru cumpărarea biletelor de călătorie necesare în mijloacele de transport în comun, dar şi pentru plata parcărilor, a cumpărăturilor din supermarketuri sau a deplasărilor cu taxiul. În ultimul trimestru din 2014, tranzacţiile realizate în Europa cu carduri contactless au crescut cu 174% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar europenii au deprins mai bine acest obicei, frecvenţa folosirii cardurilor contactless crescând cu peste 20%.
Cu o reţea de acceptare a plăţilor contactless de peste 3 milioane de locaţii la nivel global, care a avut o creştere de 56% de la un an la altul, cardul contactless, telefonul sau alte dispozitive mobile câştigă teren în domeniul tipurilor de plată.
După cum a fost dovedit şi în Sibiu, transportul în comun este un factor important pentru adoptarea cardurilor contactless. În Londra, tehnologia contactless a fost instalată în septembrie 2014, iar până în prezent au fost înregistrate peste 40 de milioane de călătorii plătite cu carduri sau dispozitive contactless; plăţile contactless au ajuns la aproape 12% din cele făcute direct în mijloacele de transport.
„Europenii preferă, tot mai mult, plăţile contactless. Olanda este ţara cu cea mai rapidă creştere a plăţilor contactless din Europa, care a ajuns la 1 milion de tranzacţii contactless pe lună; în trimestrul IV din 2014, numărul tranzacţiilor contactless a fost de opt ori mai mare decât în al doilea trimestru al aceluiaşi an”, a concluzionat Javier Perez, preşedinte al MasterCard Europe.
Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.
”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.
Şeful statului a menţionat că există argumente convingătoare pentru eliminarea ultimelor rezerve, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene şi contribuţia demonstrată a României de asigurare a securităţii în regiune.