Blog

  • Omul care urăşte tenisul: Andre Agassi

    Narator şi protagonist în acest lamento: Andre Agassi, unul dintre cei mai simpatici, mai stenici, mai plini de viaţă jucători de tenis din toate timpurile. Cum e posibil? Andre recunoaşte, încă din rândurile liminare, că a avut mereu două feţe: cea pe care i-o reflectă oglinda şi cea pe care i-o arată televizorul. Altfel spus, faţa reală şi faţa de meci, între care întreaga lui existenţă a pendulat într-un mod istovitor şi autodistructiv.

    Agassi este, cu siguranţă, unul dintre cei mai carismatici jucători care au activat în circuitul profesionist de tenis ATP. Figură controversată, ciclotimic mereu dispus să uluiască prin atitudine nonconformistă, a câştigat opt turnee de Mare Şlem, a reuşit în diferite perioade ale carierei sale să fie numărul unu mondial şi să fie catalogat drept cel mai bun jucător la returul de serviciu din istoria tenisului.

    Născut în anul 1970 într-o familie modestă din Las Vegas, Nevada, copilăria i-a fost marcată de figura paternă, un bărbat dominator şi irascibil, al cărui unic scop în viaţă era să-şi transforme fiul într-un campion la tenis. Din 2001 este căsătorit cu multipla campioană Steffi Graf, alături de care are doi copii, Jaden şi Jaz. Andre Agassi are două recorduri greu de egalat, fiind singurul jucător din lume care se poate lăuda cu un Golden Şlem (câştigarea tuturor celor patru turnee de Mare Şlem plus o medalie olimpică de aur la Atlanta în 1996) şi cel mai în vârstă jucător din lume care s-a situat pe prima poziţie în clasamentul ATP (performanţă obţinută la vârsta de 33 de ani).

    În spatele acestei poveşti de succes stă însă istoria unui om adeseori nefericit şi confuz, care niciodată nu s-a simţit bine în pielea lui. Cu o sinceritate dezarmantă, Andre scrie despre succesul dobândit la o vârstă fragedă, despre ce înseamnă cu adevărat celebritatea şi despre faptul că, “deşi trăieşte din tenis, urăşte tenisul cu o patimă întunecată şi secretă”.

    Andre Agassi, “Open. Autobiografie”, Editura Victoria Books, Bucureşti, 2011

  • Băsescu: Prin dobânzile “inacceptabile” care i se cer, România plăteşte recapitalizarea băncilor străine

    Aceasta înseamnă că, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească recapitalizarea băncilor din zona euro, “lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la Consiliul European”, a spus şeful statului, referindu-se la participarea sa la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, de duminică.

    “Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a subliniat Băsescu.

    “Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a precizat preşedintele.

    El i-a îndemnat pe liderii zonei euro să ia mai repede o decizie privind rezolvarea problemei datoriilor suverane, pentru că, “din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere, iar aceasta aici nu este doar responsabilitatea Greciei”.

    “Liderii din zona euro, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a adăugat Traian Băsescu.

  • Cum să profiţi de pe urma unui scandal

    De regulă, atunci când se află că printre exponate se găseşte vreo lucrare care s-ar putea să fi fost furată de la proprietari, orice muzeu încearcă să evite orice publicitate, temându-se ca aceasta să nu devină o pată pe imaginea sa.

    Un muzeu din Florida, însă, a preferat o altă strategie, dorind să atragă atenţia asupra sa, în ideea că o asemenea mişcare l-ar putea ajuta să-şi mai sporească resursele financiare necesare menţinerii în viaţă a instituţiei. Mary Brogan Museum of Art and Science din Tallahassee, aflat în plină campanie de strângere de fonduri pentru a-şi asigura supravieţuirea, a primit o notificare prin care i se cerea să nu returneze o pictură dintr-o colecţie împrumutată de la un muzeu din Milano, lucrare despre care se credea că a fost furată de la o familie de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În loc să încerce să ascundă aceasta, muzeul a anunţat pe site-ul său ce se petrece, în speranţa că va atrage donatori.

    Tabloul care face obiectul disputei a fost pictat de Girolamo Romano, fiind inclus într-o colecţie împrumutată de Pinacoteca di Brera din Milano şi expusă pentru prima oară în afara instituţiei care o deţine. Colecţia a fost deja returnată muzeului din Milano, dar pictura lui Romano a rămas în Statele Unite până la lămurirea disputei cu urmaşii lui Giuseppe Gentili, proprietarul iniţial, care susţin că tabloul fost furat şi vândut la licitaţie în anul 1941. În prezent, familia se află în negocieri cu autorităţile italiene.

    Muzeul Mary Brogan putea alege între a preda pictura autorităţilor americane, care să o păstreze la loc sigur, sau a renegocia contractul cu Pinacoteca di Brera din Milano pentru a continua să o expună. În cele din urmă, instituţia din Florida a ales ultima opţiune, pentru a atrage vizitatori, în speranţa că printre ei se vor găsi şi donatori care să-şi ofere sprijinul pentru a evita închiderea lăcaşului de cultură.

  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor: Declararea CNP-ului nu este obligatorie

    “Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP”, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Vladimir Alexandrescu. El a precizat că amenzile sunt doar o soluţie “ultimativă” la care se ajunge doar în cazul unui refuz explicit şi repetat al unor persoane de a răspunde chestionarelor recenzorilor.

    Un număr de 1.372.328 de locuinţe şi 3.398.433 de persoane au fost înregistrate în primele două zile ale recensământului.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Partea cea mai cumplită a lumii

    Hanna (Saoirse Ronan) a avut o copilărie cu totul neobişnuită, fiind crescută doar de tatăl ei Erik (Eric Bana), fost agent CIA, care a urmărit să o transforme în asasinul perfect, prin antrenamente dure, izolare şi exerciţii de vânătoare.

    În afara mediului în care a crescut o aşteaptă o misiune pe care trebuie să o îndeplinească. Separată de tatăl ei, Hanna este răpită de un grup de agenţi condus de Marissa Wiegler (Cate Blanchett), o femeie cu secrete strâns legate de familia adolescentei.

    Captivă în deşertul marocan, fata decide să acţioneze împotriva răpitorilor ei şi evadează. Cu o serie de agenţi periculoşi pe urmele ei, Hanna traversează Europa şi se apropie de ultima ţintă, când va afla adevărul despre originea sa.

  • Cum arată cuibul de viespi din justiţia română

    Morar a exemplificat, între altele, cu cazul unui deputat – Cosmin Popescu, fost lider al PDL Gorj – care a fost condamnat definitiv, dar încă activează în Parlament. Conform şefului DNA, lipsa de pregătire profesională a judecătorilor e de vină pentru întârzierea actului de justiţie sau pentru ratarea completă a unor cazuri. Morar a dat exemplul unui judecător care spunea ca o mită de 4 milioane de euro nu poate fi luată în considerare ca probă, fiindcă este neverosimil de mare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat inspecţia judiciară faţă de afirmaţiile lui Morar, iar Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de Mona Pivniceru, a reclamat că şeful DNA încalcă Legea statutului judecătorilor şi al procurorilor, care interzice exprimarea publică de către aceştia a unor opinii despre procese pe rol sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat Parchetul.

  • Grecia scapă de faliment: Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat tranşa de 8 miliarde euro

    Banii vor fi transferaţi Greciei în prima jumătate a lunii noiembrie , după aprobarea prealabilă de către board-ul FMI, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Fără această tranşă, Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra în încetare de plăţi până la sfârşitul acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Glume proaste englezesti: guvernul britanic ar relansa economia dacă ar aduce cerşetori minori români

    Un cerşetor de patru ani din România poate câştiga într-un an în Londra 100.000 de lire sterline, scrie, la secţiunea comentarii a publicaţiei financiare britanice, Mark Deans, director pentru clienţi corporate la compania de servicii de schimb valutar Moneycorp, citând date dintr-un documentar prezentat în emisiunea Panorama de la BBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce ard steagul german protestatarii din Atena (VIDEO)

    Mai concret, Reichenbach va coordona realizarea a ceea ce FMI şi UE cer Greciei – accelerarea privatizării, restructurarea sistemului fiscal, deschiderea pieţei muncii, restructurarea pieţei de energie şi a sistemului sanitar.

    Reichenbach este considerat de grecii revoltaţi un simbol al distrugerii suveranităţii ţării lor: presa elenă l-a poreclit, cu o aluzie la regimul nazist, “Al Treilea Reichenbach”, iar pe YouTube a apărut inclusiv un clip în care mai mulţi protestatari incendiază un steag german.

    În urmă cu câteva zile, surse de la vârful UE au declarat agenţiei Reuters că unele dintre ţările zonei euro (Germania, Olanda, Austria şi Finlanda) vor ca echipa condusă de Reichenbach să primească atribuţii suplimentare mult mai mari de coordonare a privatizărilor din Grecia şi a reformei din sectorul public. Propunerea, respinsă de oficialii UE, care o consideră o ştirbire evidentă a suveranităţii Greciei, avea ca scop să le ofere creditorilor Greciei garanţii suplimentare că ţara va face rost de bani suficient de repede pentru a-şi putea plăti datoriile şi a se împrumuta mai departe.

  • IT&C Huawei va investi 200 de milioane de euro în România

    “Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a deschis, astăzi lucrările mesei rotunde cu companiile chineze interesate să investească în România, organizată la sediul Ambasadei României la Beijing (…) Compania Huawei i-a prezentat demnitarului român planurile de investiţii pentru următorii ani în România. Compania chineză va investi 200 de milioane de euro până în 2014, principalele proiecte fiind inaugurarea în februarie 2012 a Centrului European de Proiectare Huawei în zona Pipera, lângă Bucureşti, precum şi realizarea unei reţele de fibră optică la nivel naţional, în colaborare cu Transelectrica”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro