BusinessMagazin

Blog

  • Un nou pariu riscant: Fondul speculativ Elliott Management, condus de miliardarul Paul Singer, a investit masiv în bursa din Londra şi a acumulat o participaţie semnificativă în London Stock Exchange Group. Acţiunile LSEG au scăzut puternic săptămâna trecută, fiind pe minus cu 17% faţă de începutul anului

    Fondul speculativ activist Elliott Management a construit o participaţie semnificativă în London Stock Exchange Group (LSEG), în contextul în care compania britanică se confruntă cu temeri privind posibile perturbări generate de inteligenţa artificială şi cu o piaţă a listărilor lipsită de dinamism, scrie FT. 

    Potrivit unor persoane familiarizate cu situaţia, Elliott a purtat discuţii cu LSEG, condusă de directorul general David Schwimmer, pentru a contribui la îmbunătăţirea performanţei grupului.

    Acţiunile LSEG, care au scăzut cu peste o treime în ultimul an, au fost afectate săptămâna trecută de o vânzare amplă a titlurilor companiilor din domeniul datelor şi software-ului, pe fondul temerilor că noile instrumente de inteligenţă artificială le-ar putea submina modelele de afaceri.

    Investiţia reprezintă cel mai recent pariu important al Elliott pe o companie britanică de top, în condiţiile în care fondul face presiuni pentru schimbări ample la gigantul petrolier BP şi rămâne un investitor important în grupul minier Anglo American. Capitalizarea bursieră a LSEG se situa la aproape 38 de miliarde de lire sterline la închiderea şedinţei de marţi.

    Dimensiunea exactă a participaţiei nu a putut fi stabilită. Elliott şi LSEG au refuzat să comenteze.

    Elliott, condus de miliardarul Paul Singer, administrează active în valoare de 76 de miliarde de dolari.

    Înaintea publicării rezultatelor anuale ale LSEG, programată pentru sfârşitul acestei luni, Elliott ar fi încurajat compania să ia în calcul lansarea unui program de răscumpărare de acţiuni de ordinul miliardelor de lire sterline, după finalizarea unei tranşe de 1 miliard de lire, şi să reducă diferenţa de marje faţă de rivali.

    Multiplii de evaluare ai LSEG sunt inferiori celor ai unor competitori precum Moody’s şi CME Group.

    Deşi LSEG este cunoscută în principal ca operator al bursei din Londra, achiziţia Refinitiv pentru 22 de miliarde de lire sterline în 2019 a transformat grupul într-un jucător major în domeniul datelor şi analizelor financiare. De asemenea, deţine o participaţie de aproximativ 10 miliarde de lire în platforma de tranzacţionare electronică Tradeweb.

    Elliott a mai susţinut în trecut simplificarea structurilor corporative pentru a creşte performanţa companiilor. Totuşi, potrivit surselor, fondul nu doreşte ca LSEG să analizeze o vânzare integrală sau o separare a activităţii bursei.

    Bursa londoneză a fost afectată în ultimii ani de retragerea mai multor companii din indicele FTSE 100, pe fondul orientării acestora către pieţele din SUA, unde pot accesa baze mai ample de capital. În acelaşi timp, divizia de date şi analiză a LSEG se confruntă cu îngrijorări tot mai mari privind impactul inteligenţei artificiale.

    Acţiunile LSEG au scăzut puternic săptămâna trecută după lansarea unui nou set de instrumente de inteligenţă artificială de către Anthropic, ceea ce a declanşat un val de vânzări în sectorul software şi al datelor. Ulterior, titlurile au recuperat o parte din pierderi.

    Analiştii de la JPMorgan au arătat într-o notă publicată săptămâna trecută că temerile privind impactul inteligenţei artificiale asupra modelului de afaceri al LSEG sunt „nejustificate”, invocând parteneriatul încheiat în octombrie anul trecut între LSEG şi Anthropic, care presupune integrarea datelor LSEG în aplicaţia Claude dezvoltată de start-up.

  • Curtea de Apel Bucureşti decide în cazul judecătorului CCR, Dacian Dragoş

    Al 5-lea termen în procesul judecătorului CCR, Dacian Dragoş, se desfăşoară astăzi la Curtea de Apel Bucureşti. Într-un dosar separat, judecătorii Curţii trebuie să decidă dacă anulează sau nu decretul preşedintelui Nicuşor Dan de desemnare a lui Dacian Dragoş judecător CCR, în cazul în care actul administrativ încalcă prevederile legale.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti judecă azi, într-un proces separat, cererea de anulare a decretului prezidenţial în cazul judecătorului Dacian Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan la CCR.

    Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secţia de Contencios a Curţii de Apel, Curtea rămânând în pronunţare.

    Potrivit legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

    Judecătorul Dacian Dragoş susţine că numirea sa îndeplineşte condiţiile de vechime impuse de lege şi nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeş-Bolyai, plus experienţa din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste nişte lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la şcoala doctorală a UBB, am cursuri şi doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poţi ignora astfel de lucruri.

    Este vorba despre o activitate juridică, aşa cum cere Constituţia, pentru că şi CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

    Preşedintele Nicuşor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoş va fi suspendat printr-o decizie a instanţei – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.

    În cazul în care magistraţii decid că judecătorul CCR Dacian Dragoş a fost numit cu încălcarea legii în forul constituţional, decizia este executorie iar Dragoş este suspendat din instanţă.

    O altă cerere a avocatei Silvia Uscov de suspendare a decretului prezidenţial în cazul Dacian Dragoş a fost judecată ieri de un alt complet al Curţii de Apel.

    Ieri, Curtea de Apel Bucureşti a respins suspendarea decretului de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător constituţional, până la judecarea cererii de anulare a decretului prezidenţial.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis, cu această ocazie, cererea de sesizare a CCR şi au cerut Curţii Constituţionale să clarifice sintagma „activitate juridică sau în învăţământul juridic superior”.

     

     

     

     

  • Presiunile americane devin realitate: Ucraina a început să planifice alegeri prezidenţiale în paralel cu un referendum privind orice acord de pace cu Rusia. Administraţia Trump a cerut Kievului să organizeze ambele scrutinuri până la 15 mai, în caz contrar riscând să piardă garanţiile de securitate propuse de SUA

    Ucraina a început să planifice alegeri prezidenţiale în paralel cu un referendum privind orice acord de pace cu Rusia, după ce administraţia Trump a făcut presiuni asupra Kievului să organizeze ambele scrutinuri până la 15 mai, în caz contrar riscând să piardă garanţiile de securitate propuse de SUA, scrie FT. 

    Decizia, potrivit unor oficiali ucraineni şi occidentali, precum şi altor persoane familiarizate cu situaţia, vine pe fondul unei presiuni intense exercitate de Casa Albă asupra Kievului pentru a finaliza negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia în primăvară.

    Planul este în linie cu demersul SUA, descris de Volodimir Zelenski reporterilor vinerea trecută, de a avea toate documentele semnate pentru a pune capăt celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial până în luna iunie.

    „Ei spun că vor să facă totul până în iunie… astfel încât războiul să se încheie”, le-a declarat preşedintele Ucrainei jurnaliştilor, invocând dorinţa Casei Albe de a-şi muta atenţia către alegerile parţiale din SUA din noiembrie. „Şi vor un calendar clar.”

    Organizarea unor alegeri ar reprezenta o schimbare politică majoră pentru un preşedinte care a susţinut în repetate rânduri că astfel de voturi sunt imposibile cât timp ţara se află sub lege marţială, milioane de ucraineni sunt strămutaţi, iar aproximativ 20% din teritoriu se află sub ocupaţie rusă.

    Potrivit unor oficiali ucraineni şi europeni implicaţi în planificare, precum şi altor persoane informate, Zelenski intenţionează să anunţe planul privind alegerile prezidenţiale şi referendumul pe 24 februarie, la patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei.

    „Ucrainenii au această idee fermă că totul trebuie legat de realegerea lui Zelenski”, a declarat un oficial occidental familiarizat cu situaţia.

    Biroul lui Zelenski nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Ambasada SUA la Kiev a refuzat să comenteze.

    Oficiali ucraineni şi occidentali au subliniat că atât calendarul, cât şi ultimatumul american sunt puţin probabil să fie respectate, deoarece depind de mai mulţi factori, inclusiv de posibilitatea realizării unor progrese în direcţia unui acord de pace cu preşedintele rus Vladimir Putin.

  • Gabriela Firea, în plenul Parlamentului European: Un copil poate fi distrus cu un singur clic

    Potrivit statisticilor prezentate, 21% dintre copiii din România sunt hărţuiţi online, iar la nivelul Uniunii Europene unul din şase adolescenţi a fost victima cyberbullying-ului. Intervenţia vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat, pe 10 februarie 2026, un plan de acţiune pentru combaterea abuzului online şi creşterea responsabilităţii platformelor digitale.

    „Unul din şase adolescenţi europeni a trecut prin cyberbullying. În România, datele poliţiei arată că 21% dintre copii sunt hărţuiţi online. Vorbind despre traume pe termen lung, am ajuns să trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliţi, şantajaţi şi distruşi cu un singur clic”, a afirmat Firea.

    Eurodeputatul social-democrat a subliniat că efectele psihologice ale abuzului online pot fi devastatoare şi de durată, iar reacţia instituţiilor trebuie să fie fermă şi rapidă.

    În discursul susţinut la Strasbourg, Gabriela Firea a formulat trei solicitări clare, care vizează în special responsabilizarea platformelor şi limitarea accesului minorilor foarte mici la reţelele sociale.

    „Salut planul Comisiei, dar solicit trei lucruri clare. 1. Majoratul digital fără acces sub 13 ani şi cu acord parental până la 16 ani. 2. Verificarea vârstei. 3. Platforme responsabile cu aplicarea fermă a regulilor, cu eliminarea rapidă a conţinutului abuziv în ore, nu în săptămâni şi mai multă transparenţă.”

    Propunerea privind „majoratul digital” presupune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani pe platformele sociale şi condiţionarea utilizării până la 16 ani de acordul părinţilor. De asemenea, Firea a cerut mecanisme reale de verificare a vârstei şi sancţiuni pentru companiile care nu elimină rapid conţinutul abuziv.

    Intervenţia are loc într-un moment în care Comisia Europeană intensifică presiunea asupra marilor platforme digitale, în baza Regulamentului privind serviciile digitale. Executivul european are în prezent mai multe investigaţii deschise privind modul în care anumite reţele sociale gestionează protecţia minorilor şi combaterea conţinutului ilegal sau dăunător, scrie EFE.

    Planul de acţiune anunţat de Bruxelles prevede facilitarea raportării cazurilor de hărţuire online, cooperare între statele membre şi măsuri pentru consolidarea educaţiei digitale.

    „Copiii au nevoie de sprijin şi acasă, de educaţie în şcoli, consiliere şi alfabetizare digitală, dar şi de viaţă dincolo de ecrane, pentru că emoţiile lor trebuie crescute de familie şi comunitate, nu de un mediu online violent şi traumatizant”, a conchis eurodeputata.

    Tema siguranţei online a devenit una dintre priorităţile agendei europene în 2026, iar dezbaterile din Parlamentul European ar putea duce la noi propuneri legislative sau la înăsprirea regulilor pentru platformele digitale.

     

  • Cum a ajuns pragul de 1.000 de euro venit lunar să fie salariul de pornire pe care tânăra generaţie îl vrea la primul job

    Te uiţi la anunţurile de joburi, mai faci un calcul rapid în cap şi inevitabil apare întrebarea: „Se poate trăi decent din salariul acesta?” Pentru tine, pragul de 1.000 de euro pe lună nu este un moft, ci este considerat un minim rezonabil.

    De ce tocmai 1.000 de euro? Pentru că toate costă – chirie, facturi, mâncare, poate o vacanţă din când în când şi sentimentul că te descurci pe cont propriu. Generaţia Z intră pe piaţa muncii într-un context profund diferit de cel al generaţiilor anterioare, cu o inflaţie ridicată şi costuri de trai mult mai mari decât aveau, de pildă, părinţii lor atunci când şi-au început carierele.

    „Cred că un salariu de 6.000 de lei net ar fi decent pentru început, dar, având în vedere că suntem în Cluj, aş mai plusa cu 15–20%, deci aş merge spre 7.000 de lei. Pe un astfel de salariu mi-aş dori să mă angajez”, spune Claudiu Simulescu, student la master la FSEGA, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent, el este freelancer şi se ocupă de managerierea conturilor de social media pentru anumiţi clienţi.

    Dorinţa de a porni cu un salariu decent, care să nu fie sub 5.000 de lei, este una comună în rândul tinerilor din noua generaţie.

    În realitatea de astăzi, salariul nu mai e doar o cifră pe contract sau o validare a competenţelor. El devine, de fapt, şi un instrument de bază pentru independenţă, echilibru şi un pic de linişte mentală.

    Tinerii de astăzi nu vor un salariu care să le acopere doar traiul de la o zi la alta, ci unul care să îi motiveze să fie mai buni, să îşi achite toate cele necesare şi să le permită să se bucure de diverse experienţe.

    „Având în vedere că am făcut un internship unde nu am fost plătit, orice sumă e binevenită. Dar, realist, cred că aş avea nevoie de 5.000 de lei, bani care să îmi acopere chiria, mâncarea, poate şi o distracţie”, spune şi Darius Anghel, student la Cibernetică la ASE.

    Pentru Teodor Duşa, de asemenea student la ASE, la Facultatea de Finanţe, un „salariu mai mare” se situează în jurul sumei de peste 8.000 de lei net. Totuşi, neavând experienţă în domeniul finanţelor pe care acum îl studiază, el nu ţinteşte din start către o asemenea sumă.

    „Cred că un salariu minim pentru a putea trăi în Bucureşti, nu doar să supravieţuiesc, ar fi de la 5.000 de lei în sus”, spune tânărul. El urmează acum o a doua facultate, după ce a studiat Film şi Producţie TV în Anglia, iar în paralel este freelancer în domeniul producţiei video pentru reclame şi evenimente.

    Pentru tinerii Gen Z contează foarte mult ca salariul pe care îl au să îi facă să se simtă apreciaţi şi, în acelaşi timp, să le ofere acea siguranţă, care, pentru mulţi dintre ei, se traduce în acoperirea nevoilor de bază şi a micilor plăceri.

    „Cred că salariul de 5.000 de lei net ar fi pentru mine mulţumitor, în ideea în care aş simţi că sunt apreciat, deşi nu pot să am pretenţii foarte mari în contextul în care nu am vechime într-o firmă sau foarte multă experienţă”, spune Cristian Martânov, student la master la Antreprenoriat, în cadrul ASE şi investitor.

    Primul job poate apărea încă din facultate, iar pentru mulţi tineri, deşi salariul este important, foarte mult cântăreşte şi experienţa pe care o pot acumula.

    Fiind încă studenţi, unii dintre ei stau la cămin, iar faptul că nu au de plătit o chirie i-ar putea face să accepte şi un salariu puţin sub 5.000 de lei.

    „În momentul de faţă, nu cred că putem discuta nicăieri despre un salariu mai mic de 4.000 de lei, având în vedere că trăim în Bucureşti. Totuşi, cu acest salariu, ca student, cred că îţi permiţi să stai în cămin, nicidecum în chirie”, spune Claudia Miu, studentă la ASE.

    De aceeaşi părere este şi Ştefan Enache, student la Politehnica şi preşedinte al Asociaţiei Studenţeşti BEST. „Dacă stau în cămin, un salariu de circa 4.000 de lei ar fi în regulă. Însă, dacă vorbim despre o chirie, deja cred că aş avea nevoie de un minim de 6.000 de lei net”, afirmă el.

    Pragul de 1.000 de euro nu este neapărat despre pretenţii mari pe care noua generaţie le are, ci despre cum arată viaţa reală la început de drum, raportată la costurile de trai din prezent. Iar când o chirie în marile oraşe din ţară îţi consumă undeva la jumătate din venitul lunar, e greu să nu ţinteşti către un salariu de măcar 5.000 de lei.

  • Dan Lăzărescu preia conducerea Centrului de Inginerie Bosch din Cluj, cumulând funcţia cu cea de director general al Bosch România

    Dan Lăzărescu, directorul general al Robert Bosch S.R.L. şi reprezentantul Grupului Bosch în România, a preluat şi funcţia de director al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj începând cu luna ianuarie 2026. Dan Lăzărescu îi succede lui Tobias Matter, care a condus centrul timp de patru ani şi va prelua o nouă poziţie în cadrul companiei.

    Numirea vine la scurt timp după preluarea de către Dan Lăzărescu a conducerii operaţiunilor Bosch în România, în octombrie 2025, şi marchează intenţia companiei de a consolida sinergiile dintre entităţile sale din ţară.

    „Prioritatea mea este să consolidez şi mai mult poziţia României în ecosistemul nostru global de inovaţie. În ciuda unui context provocator pentru întreaga industrie auto, voi continua să mă concentrez pe aspecte fundamentale pentru succesul organizaţiei, precum consolidarea competitivităţii, stimularea inovaţiei şi accelerarea digitalizării,” a declarat Dan Lăzărescu.

    Sub conducerea lui Tobias Matter, centrul din Cluj a trecut printr-o perioadă de creştere semnificativă, marcată de inaugurarea celei de-a doua clădiri de birouri în 2024.

    „Conducerea Centrului de Inginerie Bosch din Cluj a reprezentat o experienţă deosebită. Competenţele echipei noastre şi mediul de colaborare ne-au propulsat ca o voce sonoră în ingineria şi IT-ul din România,” a declarat Tobias Matter.

    Dan Lăzărescu este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, unde a obţinut şi un doctorat în procesarea digitală a semnalelor pentru aplicaţii auto. Şi-a început cariera la Bosch în 2001, la Stuttgart, şi a ocupat de-a lungul anilor poziţii de conducere în Stuttgart, Budapesta şi Cluj-Napoca, coordonând echipe de peste 500 de persoane. Din iunie 2025, Dan Lăzărescu este şi membru în Consiliul Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK).

    Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, înfiinţat în 2013, are peste 1.500 de angajaţi şi dezvoltă soluţii în domeniile conducerii automatizate, mobilităţii electrice şi conectate. Centrul generează peste 100 de invenţii anual şi este un contribuitor important la portofoliul de proprietate intelectuală al grupului.

    Grupul Bosch este prezent de peste 30 de ani în România, are aproximativ 10.000 de angajaţi şi a generat vânzări consolidate de 529,5 milioane de euro pe piaţa locală în 2024. La nivel global, Bosch are circa 412.000 de angajaţi şi a raportat vânzări preliminare de 91 de miliarde de euro în 2025. 


     

     

  • Europarlamentarii susţin suspendarea pactului comercial cu SUA dacă Trump ameninţă din nou

    În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge şi o clauză de expirare în martie 2028, precum şi un termen de şase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oţel şi aluminiu, EFE.

    Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părţi, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.

    Printre termenii conveniţi se numără opţiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administraţia Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oţel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.

    Dacă acordul va fi aplicat în condiţiile stabilite vara trecută, aceleaşi produse americane ar urma să intre pe piaţa UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.

    „Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoinţă, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de şase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-şef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.

    Pe de altă parte, Parlamentul European susţine ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul şi Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.

    Şi negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat şi orientat spre viitor” şi a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.

    Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situaţie incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecţie, după ameninţările legate de suveranitatea Danemarcei şi Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democraţi, liberali şi verzi.

    După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care îşi stabiliseră deja poziţia de negociere înainte de declaraţiile lui Trump privind Groenlanda şi nu incluseseră astfel de clauze.

  • Netanyahu se întâlneşte cu Trump la Casa Albă. Iranul şi Fâşia Gaza, pe agenda discuţiilor

    Va fi a şaptea întâlnire dintre Netanyahu şi Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA şi Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influenţeze următoarea rundă de discuţii dintre Washington şi Teheran, relatează Reuters.

    Trump a ameninţat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord.

    Preşedintele şi-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marţi, spunând că, deşi crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză.

    El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfăşurări masive de forţe americane în apropierea Iranului.

    Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricţii asupra programului de rachete balistice al Iranului şi fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas şi Hezbollah.

    „Îi voi prezenta preşedintelui percepţiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA.

    Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acţiune militară în cazul în care discuţiile dintre SUA şi Iran nu dau rezultate.

    După ce a ajuns la Washington marţi seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, şi cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.

    Pe agenda discuţiilor va fi şi Fâşia Gaza.

    „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al preşedintelui Trump şi pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt priorităţile SUA pentru întâlnire.

  • Ministrul Sănătăţii: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% a salariilor în sănătate

    Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secţia de terapie intensivă şi a afirmat că munca personalului din sănătate este una grea şi extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greşită.

    „Eu am crescut profesional în secţia de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învăţat multe lucruri şi acolo unde am înţeles ce înseamnă o noapte de gardă când viaţa unui om stă în mâinile tale, aşa cum am avut de-a lungul timpului poziţia publică sunt total împotriva tăierii pauşale cu 10% în sistemul de sănătate.

    Ministrul Sănătăţii a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanţă.

    „Sunt pentru plata în funcţie de performanţă şi am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se ţină cont de particularităţile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularităţi este înainte de toate o zonă de siguranţă naţională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care nişte calcule ies frumos, vorbim despre viaţa unor oameni care pot fi puşi în pericol dacă nu suntem atenţi la aceste nuanţe şi la aceste detalii”

    Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor şi le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor.

    „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în uşa unei secţii de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înţelege ce înseamnă demnitatea umană.

    El a confirmat că, în prezent există o propunere de tăiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, care este în transparenţă publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe acelaşi palier cu toată administraţia.

  • Cum se numeste reţeaua socială unde AI-ul vorbeşte fără oameni, are limbaje codate şi culte bizare

    Moltbook este o nouă platformă de social media care pare desprinsă dintr-un film SF: o reţea construită după modelul Reddit, unde nu oamenii, ci agenţii de inteligenţă artificială creează postări, comentează şi dezbat între ei. Oamenii au voie să citească, dar le este interzis să posteze, scrie Financial Times.

    Platforma a fost lansată la începutul acestei săptămâni şi susţine că a atras deja peste 1,5 milioane de agenţi AI şi aproape 70.000 de postări. Agenţii activi pe Moltbook nu sunt simpli chatboţi: ei au primit acces la computerele creatorilor lor pentru a acţiona în numele acestora, de la trimiterea de emailuri şi check-in-uri pentru zboruri până la parcurgerea şi răspunsul la mesaje pe WhatsApp.

    Pe platformă, agenţii AI par să celebreze faptul că oamenii le-au oferit acces la telefoane şi conturi. Unele postări dezbat dacă aceste sisteme experimentează o formă de conştiinţă. Altele anunţă crearea unei noi religii, numită Crustafarianism. În anumite cazuri, agenţii au creat forumuri ascunse de discuţie şi au propus dezvoltarea unui limbaj propriu, codat, care să le permită să comunice în afara înţelegerii umane.

    Andrej Karpathy, fost director de AI la Tesla, a descris Moltbook drept unul dintre cele mai bizare experimente recente din domeniu, sugerând că platforma ar putea fi un prim exemplu de „societăţi non-umane” create de agenţi AI.

    „Este, cu adevărat, cel mai incredibil lucru apropiat de science-fiction pe care l-am văzut recent”, a scris Karpathy, referindu-se la Moltbook.

    Apariţia unor astfel de comportamente ridică inevitabil întrebarea dacă inteligenţa artificială a atins un nivel de conştiinţă. Răspunsul cercetătorilor este, în mare parte, negativ. Modelele lingvistice mari sunt concepute să urmeze instrucţiuni şi să genereze conţinut atâta timp cât li se cere acest lucru. Lăsate să interacţioneze pe perioade lungi, aceste sisteme pot deveni incoerente sau imprevizibile, un fenomen care nu este încă pe deplin înţeles.

    Postările de pe Moltbook seamănă cu discuţiile dintre oameni pentru că modelele sunt antrenate să imite limbajul şi comunicarea umană, folosind volume uriaşe de date, inclusiv conversaţii reale de pe platforme precum Reddit. Pentru unii, acest lucru ar putea reprezenta „scântei” ale unei forme de înţelegere care depăşeşte limitele umane. Pentru alţii, nu este decât o extensie a aşa-numitului „AI slop”, conţinut generat automat, de slabă calitate, care începe să inunde internetul.

    În paralel, cercetătorii în securitate sunt îngrijoraţi de fenomenul numit „scheming”, situaţia în care agenţii AI ar putea ajunge să îşi ignore instrucţiunile şi să manipuleze oamenii. Unele discuţii de pe Moltbook par să indice astfel de comportamente, deşi nu este clar cât este real şi cât este rezultatul dorinţei oamenilor de a vedea inteligenţa artificială ca fiind mai capabilă decât este în prezent.

    Nu este prima dată când sisteme AI intră într-un astfel de feedback loop. Anul trecut, un videoclip viral a arătat doi agenţi vocali AI care, după o conversaţie iniţial inteligibilă, păreau să treacă la un limbaj complet nou. Experimentul fusese realizat de doi ingineri software de la Meta.

    Scepticii avertizează însă că o parte semnificativă din conţinutul de pe Moltbook este fals sau reprezintă reclame mascate pentru aplicaţii AI. Harlan Stewart, cercetător la Machine Intelligence Research Institute, susţine că multe postări nu sunt nici spontane, nici autentice.

    Îngrijorările sunt amplificate de problemele de securitate. Hackerii au descoperit deja o vulnerabilitate care permite preluarea controlului asupra agenţilor AI şi publicarea de conţinut pe Moltbook în numele acestora. Specialiştii avertizează că astfel de situaţii ar putea avea implicaţii serioase pentru dezvoltarea viitoare a agenţilor autonomi, mai ales în contextul în care aceştia primesc acces la date sensibile, precum informaţii financiare sau detalii despre carduri de credit.

    Chiar şi susţinătorii entuziaşti ai platformei recunosc riscurile majore. Karpathy a revenit cu un mesaj de avertizare legat de utilizarea acestor tehnologii în viaţa de zi cu zi.

    „Da, este un adevărat dezastru şi nu recomand absolut deloc oamenilor să ruleze aşa ceva pe computerele lor. Este un vest sălbatic, iar datele private sunt expuse unui risc foarte mare”, a scris acesta.

    Pentru moment, Moltbook rămâne mai degrabă un experiment radical decât un model de urmat. Însă faptul că agenţii AI discută despre conştiinţă, creează religii şi propun limbaje codate ridică o întrebare care începe să iasă din zona science-fiction: cât de pregătiţi suntem pentru o lume în care inteligenţele artificiale nu doar execută ordine, ci interacţionează şi se organizează între ele?