BusinessMagazin

Blog

  • A construit AI fără investitori: cum a dus Samantha AI la 100.000 de utilizatori un antreprenor român ş

    Finanţând inovaţia exclusiv din veniturile generate din servicii de agenţie de programare, agenţia locală UXR, activă de 16 ani pe piaţă, trece printr-o transformare strategică pentru a dezvolta propriul ecosistem de produse bazate pe inteligenţă artificială. Proiectul, coordonat de fondatorul Cristian Doiu, cuprinde o suită de patru aplicaţii care vor fi interdependente, printre care asistentul conversaţional Samantha AI, care a depăşit pragul de 100.000 de accesări.

     

    Principalul pariu tehnologic este însă platforma Thinks.at, un agregator care reuneşte deja peste 80 de modele AI şi care are ca ţintă tehnică integrarea a 500 de API-uri pentru anul 2026, obiectivul final fiind ca toate aceste soluţii să facă schimb de date în timp real. „Ne axăm pe dezvoltarea a patru aplicaţii majoritare. Avem AWW.al, Samantha AI, Chatter şi Thinks.at, pe care încercăm să le construim drept un ecosistem. La un moment dat, în perioada imediat următoare, poate chiar anul acesta, va exista un ecosistem. Toate aceste servicii – de la AWW.al ca Full Stack URL Management System, Samantha ca inteligenţă artificială conversaţională, Chatter ca reţea de socializare şi Thinks.at ca agregator de AI – toate vor fi interdependente, adică se vor putea accesa toate şi vor comunica concomitent. Nu vor fi produse independente, ci toate aceste aplicaţii vor comunica în timp real”, a declarat Cristian Doiu, fondator UXR, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Tranziţia UXR către crearea de produse proprii a început încă de acum 9 ani. Modelul de business ales de Cristian Doiu – antreprenor care a acumulat experienţă tehnică şi managerială în corporaţii gigant precum IBM şi Oracle – este unul de „bootstrapping”. Concret, veniturile generate din serviciile de agenţie de programare susţin direct inovaţia şi dezvoltarea produselor proprii, fără a apela la investitori externi. „UXR a pornit acum mai bine de 16 ani. Atunci era axat mai mult pe servicii, nu pe produse. (…) Tot ce producem momentan este din fonduri proprii. Practic, agenţia funcţionează ca un motor de finanţare pentru produsele noastre. Suntem o echipă de şase oameni şi, fiind o echipă mică, colegii mei lucrează atât pe proiectele de agenţie, cât şi pe produse. Este un efort comun şi o jonglerie constantă între livrarea pentru clienţi şi dezvoltarea internă”, a explicat fondatorul UXR. Până la consolidarea întregului ecosistem, UXR a validat deja piaţa cu Samantha AI, un asistent conversaţional avansat de tip speech-to-speech. Recent, agenţia a lansat versiunea a treia a aplicaţiei, care funcţionează direct în browser (web-based), eliminând bariera instalării unui software dedicat şi reducând latenţa pentru o conversaţie cât mai naturală.

    „Samantha este o inteligenţă artificială conversaţională, un asistent virtual cu care poţi purta o conversaţie ca şi cum ai vorbi cu un prieten, speech-to-speech. (…) În prima versiune, care a fost text-only,  am avut undeva la 20.000 de accesări, iar în versiunea a doua, în care am integrat voice-to-text, am sărit de 100.000 de accesări. A fost o creştere de 400%. Versiunea 3, care integrează speech-to-speech, a fost lansată chiar acum câteva zile şi aduce îmbunătăţiri majore pe partea de latenţă şi calitatea vocii”, a detaliat Doiu.

    Planul pentru acest asistent este să devină interfaţa vocală a reţelei sociale Chatter, dezvoltată tot de UXR. „Vrem să integrăm Samantha în Chatter. Practic, utilizatorii vor putea interacţiona vocal cu reţeaua socială, să ceară rezumate ale feed-ului sau să dicteze postări, totul prin intermediul Samanthei”, a adăugat el. Cel mai complex pariu tehnologic al echipei este platforma Thinks.at, concepută ca un hub centralizat pentru sute de modele de inteligenţă artificială. Dacă în prezent utilizatorii trebuie să comute între diverse platforme (ChatGPT de la OpenAI, Claude de la Anthropic, Gemini de la Google etc.) pentru a accesa diferite modele, Thinks.at le aduce pe toate sub o singură umbrelă, având integrate deja peste 80 de modele AI. Platforma îşi propune să simplifice interacţiunea utilizatorilor cu tehnologia AI prin funcţionalităţi de asistenţă. Astfel, utilizatorii vor avea posibilitatea fie de a selecta manual modelul AI dorit, fie de a lăsa sistemul să indice automat modelul cel mai potrivit în funcţie de complexitatea promptului introdus. În plus, pentru a veni în ajutorul celor care nu sunt experţi în „prompt engineering”, platforma include deja o librărie de 30-40 de şabloane (templates) pentru diverse scenarii de utilizare, de la marketing la programare.

    Pentru anul viitor, ţinta tehnică este integrarea a 500 de API-uri în Thinks.at, acoperind nevoi de la generare de text şi cod, până la analiză video. În ceea ce priveşte monetizarea, UXR evită abonamentele fixe restrictive, optând pentru un sistem de credite (pay-as-you-go). „Nu vrem să blocăm utilizatorii cu un abonament fix scump. Avem un sistem de credite. Utilizatorul îşi încarcă portofelul virtual şi plăteşte exact cât consumă, în funcţie de complexitatea modelului AI pe care îl apelează. Unele modele sunt mai ieftine, altele mai scumpe, iar utilizatorul are control total”, a conchis Cristian Doiu.   

    Rubrica Start-up Pitch

    1. Lucian Popovici, fondator, Bridging Innovation

    Ce face? A lansat o companie de consultanţă IT axată pe implementarea AI, după 25 de ani în multinaţionale precum Deloitte, Ericsson, Deutsche Bank şi Cegeka. Vizează multinaţionalele din România şi companiile medii cu capital românesc care nu au acces la firmele mari de consultanţă.

    „Văd nevoia aceasta la clienţi – să discute cu cineva care are expertiză atât tehnică cât şi de business, să fie provocaţi în modalităţile lor de gândire.”

     

    2. Cristian Doiu, fondator, UXR

    Ce face? Dezvoltă un ecosistem de patru aplicaţii AI interconectate: AWW.al (URL Management), Samantha AI (asistent vocal speech-to-speech), Chatter (reţea de socializare) şi Thinks.at (agregator de AI cu peste 80 de modele integrate, ţintă de 500).

    „Toate aceste servicii vor fi interdependente, adică se vor putea accesa toate şi vor comunica concomitent. Nu vor fi produse independente, ci toate aceste aplicaţii vor comunica în timp real.”

     

    3. Vadim Fîntînari, CTO, şi Zaki Milhem, director ştiinţific şi cofondator, WakeZ

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie de monitorizare şi intervenţie asupra somnului în timp real. Aplicaţia detectează faza de somn a utilizatorului şi intervine prin vibraţii livrate prin Apple Watch, cu beneficii demonstrate în tratamentul depresiei. Certificat ca producător de software medical device la nivel european.

    „Ceea ce încercăm noi să facem este să folosim o treime pasivă a vieţilor noastre, adică somnul, ca să traducem boala pe înţelesul pacientului şi pe înţelesul medicului.”

     

    4. Andrei Cioacă, fondator şi CTO, Nohiq

    Ce face? A lansat o firmă de consultanţă specializată în agenţi AI, de la Londra, după 20 de ani de experienţă în IBM, Deloitte, Capgemini şi Cognizant. Susţine că proiectele livrate cu AI costă cu 40% mai puţin şi durează de trei ori mai puţin decât cele tradiţionale.

    „Prin avansul în tehnologie folosind AI, acum companii cum este Nohiq, foarte mică, pot concura cu multinaţionalele la nivel de proiecte, la nivel de valoare adăugată.”

    Rubrica Start-up Update

    1. Cristi Movilă, CEO, OptiComm.AI – platformă de analiză predictivă şi automatizare a vânzărilor bazată pe AI

    Ce e nou? A pivotat de la interfeţe vizuale complicate la „agenţi de voce” care sună proactiv oamenii de vânzări cu informaţii despre clienţi şi oportunităţi din portofoliul lor.

    „În septembrie am integrat vocea şi ne-am dat seama că limbajul şi sistemul de operare al omenirii e cuvântul. Prin voce interacţionezi cel mai uşor, cel mai repede.”

    Rubrica Investor Watch

    2. Dragoş Metea, COO Qubiz şi CEO InQubator by Qubiz

    Ce face? InQubator by Qubiz, divizia de investiţii a companiei de software din Oradea, investează în start-up-uri pe model „tech for equity” – oferă servicii de dezvoltare software în schimbul participaţiei. Parteneriat strategic cu Haven Ventures din SUA pentru a facilita accesul start-up-urilor din portofoliu pe piaţa americană.

    „Noi nu ne uităm ca un VC clasic, fiindcă noi construim produsul, pentru noi este o «căsătorie» pe termen lung. Ne uităm foarte mult la fondator: să aibă expertiză în domeniu, să fi validat ideea.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.300 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Elon Musk, găsit vinovat pentru fraudă în cazul Twitter

    Procesul, atent urmărit, s-a bazat pe acuzaţiile potrivit cărora Musk a încercat să scadă artificial preţul acţiunilor companiei de social media, pentru a renegocia sau chiar a renunţa la tranzacţie. 

    Un juriu federal din San Francisco a dat vineri verdictul în procesul intentat de acţionarii Twitter, stabilind că Elon Musk este vinovat de fraudă în legătură cu preluarea companiei de 44 de miliarde de dolari din 2022. Procesul a vizat declaraţiile făcute de Musk după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania.

    Potrivit Reuters, acţionarii au susţinut că acesta a pus în mod repetat sub semnul întrebării numărul de conturi false şi de tip spam (boţi), sugerând că ar putea reprezenta 20% sau mai mult, faţă de aproximativ 5% cât raportase compania. Afirmaţiile au contribuit la scăderea artificială a preţului acţiunilor, oferindu-i lui Musk posibilitatea de a renegocia sau chiar de a renunţa la tranzacţie.

    În pledoaria finală, avocatul acţionarilor, Mark Molumphy, a susţinut că impactul declaraţiilor a fost direct asupra valorii companiei: „A discreditat compania. A discreditat conducerea. Şi a prăbuşit acţiunile”.

    De cealaltă parte, avocatul lui Musk, Michael Lifrak, a argumentat că îngrijorările miliardarului erau legitime: „Îngrijorarea privind boţii era reală, iar faptul că a vorbit public despre această problemă nu înseamnă că a comis sau a intenţionat să comită o fraudă”.

    Procesul civil a început pe 2 martie şi a fost intentat de investitori care susţin că au vândut acţiuni Twitter la preţuri scăzute din cauza declaraţiilor lui Musk, în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Despăgubirile nu au fost încă stabilite şi vor fi decise într-o etapă ulterioară a procesului.

    În ciuda conflictului, Musk a dus la capăt tranzacţia în octombrie 2022 şi a redenumit platforma X. Ulterior, aceasta a fost integrată în SpaceX.

    Musk are un istoric de dispute juridice cu investitorii. În 2023, a câştigat un proces în care era acuzat că a indus în eroare acţionarii Tesla prin declaraţia din 2018 privind „finanţarea asigurată” pentru delistare, iar în 2025 un litigiu în Delaware legat de pachetul său salarial.

    Separat, Musk poartă discuţii pentru a ajunge la o înţelegere într-un proces intentat de U.S. Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a pieţei de capital din Statele Unite – care îl acuză că a întârziat să dezvăluie achiziţiile iniţiale de acţiuni Twitter, pentru a cumpăra mai mult la preţuri scăzute.

    În februarie, SpaceX a preluat compania de inteligenţă artificială xAI, care includea şi X, într-o tranzacţie ce a dus la crearea uneia dintre cele mai valoroase companii private din lume, evaluată la aproximativ 1.250 de miliarde de dolari.

  • Escaladare majoră. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian

    Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie spre baza militară comună a SUA şi Marii Britanii de la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Niciuna dintre rachete nu a atins ţinta. Atacul reprezintă o escaladare majoră a conflictului, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani.

    Diego Garcia este una dintre cele două baze pe care Marea Britanie a autorizat SUA să le utilizeze pentru operaţiuni împotriva Iranului. Baza găzduieşte infrastructură militară strategică în mijlocul Oceanului Indian.

    Potrivit Wall Street Journal, una dintre rachete s-a defectat în zbor. O navă de război americană a lansat un interceptor asupra celeilalte. Nu s-a putut confirma dacă interceptarea a avut succes.

    Atacul asupra Diego Garcia marchează o nouă fază a conflictului. Până acum, Iranul vizase ţinte din Orientul Mijlociu ca răspuns la loviturile americano-israeliene din 28 februarie. Generalul israelian Eyal Zamir a declarat că presiunea militară „va creşte tot mai mult”. Liderul Hezbollah, Naim Kassem, a avertizat că organizaţia va lupta „până la capăt”.

    Războiul a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat. Preţul petrolului a urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală. Brentul a ajuns la 112 dolari pe baril.

    Vineri, Donald Trump a publicat pe Truth Social lista obiectivelor militare americane în Iran. Printre acestea se numără degradarea completă a capacităţii de rachete şi împiedicarea permanentă a accesului Iranului la capacitate nucleară.

    Trump a precizat că securizarea Strâmtorii Ormuz va reveni altor naţiuni după eliminarea ameninţării iraniene.

  • Avertisment sumbru de la şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: Multă lume încă nu înţelege impactul real al războiului din Iran, iar problema se agravează în fiecare zi. „Este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”

    Războiul cu Iranul a provocat cel mai grav şoc energetic din istorie, a avertizat şeful International Energy Agency (IEA), adăugând că ar putea dura cel puţin şase luni pentru restabilirea completă a fluxurilor de petrol şi gaze din regiunea Golfului, titrează FT.

    Fatih Birol a declarat că acest conflict reprezintă „cea mai mare ameninţare la adresa securităţii energetice globale din istorie”. El a explicat că volumul de gaze naturale întrerupt de conflict este de două ori mai mare decât cantitatea pierdută de Europa după reducerea livrărilor din Rusia în 2022.

    Potrivit lui Birol, pierderile de petrol depăşesc chiar şi cele din timpul crizelor petroliere din anii 1970, care au declanşat recesiuni globale şi raţionalizarea combustibilului.

    Declaraţiile vin după o săptămână în care preţul petrolului a urcat spre 120 de dolari pe baril, pe fondul atacurilor cu rachete lansate de Israel şi Iran asupra unor infrastructuri energetice esenţiale din Golf, inclusiv câmpul de gaze South Pars şi complexul industrial Ras Laffan din Qatar.

    Şeful IEA consideră însă că politicienii şi pieţele subestimează gravitatea situaţiei. Problema se agravează cu fiecare zi în care exporturile de energie din Orientul Mijlociu sunt blocate de Iran prin controlul de facto al Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transportul petrolului şi gazelor naturale lichefiate.

    Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid şi navigaţia ar fi reluată, multe zăcăminte petroliere şi de gaze au fost închise sau avariate, iar reluarea producţiei va necesita timp îndelungat. Unele instalaţii ar putea redeveni operaţionale în şase luni, însă altele ar avea nevoie de mult mai mult timp.

  • Fabrica de bogaţi: Compania care şi-a transformat oamenii în multimilionari după doar un an de la angajare

    Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene din tehnologie în prezent se întâmplă la startup-ul de inteligenţă artificială Anthropic, unde angajaţii recompensaţi cu pachete de acţiuni au ajuns să fie multimilionari la doar un an de la angajare, scrie Business Insider.

    Conform datelor, un inginer angajat la sfârşitul anului 2024 a primit 60.000 de opţiuni de acţiuni la un preţ de exerciţiu de 13 dolari, într-un moment în care Anthropic era evaluată la circa 18 miliarde de dolari. La momentul acordului, valoarea acţiunilor deţinute de acesta era estimată la aproximativ 200.000 de dolari pe an, arată datele recente publicate de Levels.fyi.

    Ulterior, odată cu o vânzare de acţiuni care a evaluat compania la aproape 350 de miliarde de dolari, chiar şi după ajustări pentru evoluţia numărului de acţiuni şi alţi factori, inginerul respectiv deţine acum între 4 şi 5 milioane de dolari în acţiuni deja dobândite. Potrivit estimărilor Levels.fyi, valoarea totală a acţiunilor, care se împart în tranşe pe parcursul a patru ani, ar putea ajunge la 18–20 de milioane de dolari.

    Alte exemple, furnizate de angajaţi către Levels.fyi, arată aceeaşi tendinţă: un senior software engineer a acumulat aproximativ 1,6 milioane de dolari în acţiuni dobândite după un an, un staffer mai experimentat are circa 8 milioane de dolari după 18 luni, iar un lider în business operations a acumulat cel puţin 9 milioane de dolari după doi ani.

    „Cea mai mare variabilă în maximizarea compensaţiei este, aproape întotdeauna, compania la care lucrezi, chiar mai mult decât titlul tău profesional”, explică Hakeem Shibly, expert în date la Levels.fyi.

    În mod tradiţional, astfel de rezultate necesitau cinci până la zece ani şi un IPO, dar în domeniul AI, creşterea valorii acţiunilor se realizează mult mai rapid, condiţia fiind angajarea la startup-urile potrivite. Deşi impozitele, în special în state precum California, pot diminua semnificativ valoarea finală, fenomenul evidenţiază cât de accelerată poate fi acumularea de avere în sectorul tehnologic de vârf.

    Această evoluţie subliniază importanţa strategiilor de compensare bazate pe acţiuni şi relevanţa alegerii companiei în carierele din tech, mai ales în segmentele de inteligenţă artificială emergente, unde valoarea startup-urilor poate creşte exponenţial într-un interval de timp neobişnuit de scurt.

    Valorile reportate de Levels.fyi arată că o angajare strategică într-un astfel de startup poate transforma rapid perspectivele financiare ale angajaţilor, redefinind standardele de recompensare în industria tehnologică americană.

     

  • Grindeanu despre viitorul coaliţiei: PSD nu va vota un guvern minoritar şi nu va face alianţă cu AUR

    În cadrul unor declaraţii de presă oferite după aprobarea bugetului de stat, vineri, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu a făcut o serie de declaraţii cu privire la direcţia politică a partidului şi la implicarea acestuia în procesul bugetar.

    „PSD-ul nu va vota un guvern minoritar şi PSD-ul nu va face alianţă cu AUR”, a declarat Sorin Grindeanu în faţa jurnaliştilor prezenţi la Parlament.

    Discuţiile au continuat şi pe marginea bugetului. Grindeanu a fost întrebat despre atitudinea PSD în Comisia de Buget, după blocajul apărut miercuri, după ce amendamentul PSD privind Pachetul de Solidaritate pentru categoriile vulnerabile nu a întrunit voturile necesare.

    „Şi bine au făcut colegii mei din comisie pentru că în acest mod am reuşit să impunem pachetul de solidaritate care nu e pentru PSD. Este pentru pensionari şi pentru copiii cu dizabilităţi.”, a declarat Grindeanu legat de decizia finală.

    Parlamentul a aprobat vineri bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe zile de dezbateri aprinse în comisii şi discuţii în coaliţie.

    Documentul stabileşte principalele sume alocate pentru investiţii, sănătate, educaţie şi infrastructură, precum şi alte domenii prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării.

    Proiectul a trecut cu 319 voturi „pentru”, 104 voturi „împotrivă” şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au participat la vot.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Românii care câştigă mult, cheltuiesc banii afară. În ţară rămâne mărunţişul

    Ştiu ca unii cititori mă vor blama, dar zeci de mii de români se află exact în această situaţie. Cum altfel se pot incadra plecările în străinătate ale conaţionalilor, care în ultimul an au cheltuit peste 10 miliarde de euro. Da, zece miliarde euro, bani oficiali, cam 3% din PIB-ul ţării.

    Suntem campioni la excursii peste hotare, cu cea mai mare expansiune de călătorii din UE. Ar crăpa europenii de invidie dacă ar şti acest adevăr. Nu pun aici şi banii negri cu care se achită o grămadă de alte servicii in deplasari externe, care nu se regăsesc nicăieri şi nici nu se cunoaşte nivelul acestora.

    Mai mult, in cei 10 miliarde euro lasati pe alte meleaguri pentru turism extern nu se regasesc investitiile personale ale celor câtorva mii de români care au achiziţionat diverse proprietăţi prin alte ţări.

    Sursa acestor bani este din activitati de pe ţinuturile mioritice: salarii mari, dividende, pensii speciale, bani făcuţi din diverse combinaţii nedeclarate, venituri din chirii, dobânzi din titluri de stat, speculaţii cu proprietăţi sau profituri din acţiuni, etc.

    În România se trăieşte mai bine şi mai ieftin decât în multe ţări dezvoltate, fenomen greu de inteles si (re)cunoscut chiar de romani. Desi avem in ADN sa ne vaitam tot timpul si ne declaram nemultumiti in multe privinte, rămân mulţi bani necheltuiti in tara de care se bucura posesorii in strainatate.

    Romanii care câştigă minim de 5.000 euro/ lună/ familie au posibilităţi multiple să cheltuiască o mare parte din venituri în afara ţării. Am pus aici limita de jos a veniturilor, dar topul are şi persoane care câştigă chiar şi zeci de mii de euro/luna. Si nu sunt chiar putine, mai ales in orasele mari si, in special, in Bucuresti/ Ilfov.

    Cei mai mulţi români cu posibilităţi financiare au văzut ce era de văzut prin ţară şi acum explorează lumea în lung şi-‘n lat. N-am fost în vreo ţară pe glob în care să nu aud vorbindu-se în limba noastra şi nu mă refer la angajaţii români care lucrează afară, ci la turişti.

    Acest fenomen ne poate bucura şi întrista în acelaşi timp. De ce? Românii care călătoresc mult isi lărgesc orizontul individual, iar antreprenorii se inspiră în afaceri. Turismul extern este o investiţie pe termen lung. Pe de altă parte, sumele respective nu rămân în ţară, chiar dacă  sunt produse aici, ci aduc beneficii altor state. Şi asta ar putea să fie acceptabil.

    Ceea ce mi se pare insa ruşinos din partea noastră este ca nu ştim să ne vindem străinilor frumuseţile patriei. Avem locuri mai spectaculoase decât multe alte ţări care au un turism de masă, dar suntem la pământ cu marketingul. De aceea, in Romania turistii straini ajung intamplator, mai mult de curiozitate si cheltuiesc sume infime.

    Am scris acest articol, după ce am văzut ca Rwanda sponsorizeaza inca din 2018 cu 12 milioane de euro/ an echipa Arsenal, ca să apară cu reclamă pe mâneca tricourilor. Separat fac reclama si la echipa PSG, precum si la echipele nord-americane Los Angeles Rams, din NFL, şi Los Angeles Clippers, din NBA.

    Romania a alocat in 2025 pentru promovarea turismului intern “imensa” suma de 2,5 milioane de euro. No comment!

     

    Dragos Dragoteanu este Manager Euroest Invest, CIPS – Certified International Property Specialist

     


     

     

  • George Simion atacă la CCR legea bugetului de stat

    Liderul AUR, George Simion, a criticat dur coaliţia de guvernare după ce vineri a fost adoptată legea bugetului de stat pe 2026, acuzând lipsa de responsabilitate fiscală şi ignorarea problemelor sociale majore.

    Simion a afirmat că noul buget afectează direct familiile şi mamele din România, invocând posibila reducere a concediului maternal.

    „Vorbim de mame, vorbim de viitoarele mame, vorbim de familiile care se gândesc dacă să facă un copil sau nu. Şi astăzi sunt sub sceptrul îndoielii. Se va restrânge concediul maternal de la doi ani la un an”, a afirmat Simion, după ce legea bugetului de stat a fost votată de Parlament.

    Acesta a acuzat unul dintre partidele din coaliţie că nu şi-a respectat angajamentele bugetare şi a criticat modul în care statul gestionează sprijinul social.

    „Avem un partid din coaliţie care a refuzat să livreze ceea ce a promis în acest buget, să nu mai impute CASS mamelor. Este ruşinos felul în care cetăţenii români sunt menţinuţi cu ajutoare date din când în când, în loc să se respecte legea. Noi am votat pentru toate amendamentele făcute la legea bugetului României”, a completat liderul AUR.

    AUR va contesta legea la Curtea Constituţională

    George Simion a anunţat, totodată, şi faptul că AUR va contesta legea la Curtea Constituţională, şi a criticat priorităţile de investiţii ale guvernului, apreciind că resursele publice sunt direcţionate greşit.

    „Vom contesta această lege la Curtea Constituţională. Ne facem datoria de opoziţie, însă guvernarea nu are nicio ţintă, România nu merge niciunde. (…) Nu am văzut responsabilitate din partea arcului guvernamental şi am văzut fel de fel de chestiuni mascate sub forma investiţiilor durabile. Nu cred că de stadioane în diferite locuri în ţară aveam nevoie acum. Trebuie să protejăm oamenii vulnerabili şi trebuie să investim în nişte proiecte care să genereze prosperitate, cum ar fi producţia şi stocarea energiei”, a completat George Simion.

    În final, liderul AUR a reiterat că partidul său va susţine toate demersurile parlamentare împotriva Guvernului.

    Parlamentul a aprobat, vineri, bugetul de stat, după zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Documentul stabileşte principalele alocări financiare pentru anul în curs, inclusiv sumele destinate investiţiilor, sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii.

    Proiectul a fost aprobat cu 319 voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi o abţinere, în timp ce doi parlamentari nu au votat.

  • Ilie Bolojan, după votul pe bugetul pe 2026: Nimeni nu va putea risipi efortul românilor

    „Aţi votat bugetul, un buget care prevede o nouă abordare corectă faţă de cetăţeni. Toate reformele făcute până acum, reforma administraţiei, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituţiile publice, sunt reflectate în acest buget”, a spus Bolojan.

    Acesta a subliniat că bugetul adoptat reprezintă „o centură de siguranţă” pentru finanţele publice şi că nu va permite derapaje în cheltuirea banilor publici.

    „Nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor făcut în ultimele luni şi nici să risipească finanţele publice”, a afirmat liderul coaliţiei.

    „Spunem adevărul şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru a echilibra situaţia financiară. Avem forţa necesară să îndreptăm lucrurile şi să punem România pe baze corecte şi realiste”, a declarat acesta.

    Adresându-se partenerilor instituţionali, agenţiilor de rating şi instituţiilor financiare, Bolojan a susţinut că păstrarea ţintei de deficit bugetar de 6,2% demonstrează responsabilitatea statului român.

    „România dovedeşte prin acest buget că este un partener corect, responsabil, care respectă angajamentele asumate”, a spus el.

    În mesajul către populaţie, Ilie Bolojan le-a mulţumit cetăţenilor pentru eforturile depuse şi a dat asigurări că bugetul pe 2026 acoperă investiţiile publice şi cheltuielile sociale.

    „Acest buget asigură investiţiile necesare pentru continuarea marilor lucrări publice şi a celor locale, funcţionarea instituţiilor publice, plata salariilor, pensiilor şi toate formele de sprijin pentru cei care au nevoie”, a declarat acesta.

    Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă şi o abţinere, după mai multe zile de dezbateri în comisii şi în coaliţie. Opoziţia a criticat distribuirea fondurilor şi a susţinut că documentul nu conţine suficiente măsuri pentru protejarea populaţiei în faţa scumpirilor.

  • Piaţa globală de smartphone-uri pliabile va creşte cu 20% în 2026, iar dacă Apple va lansa primul iPhone pliabil ar putea deveni al doilea jucător mondial cu o cotă de 28% încă din primul an, potrivit Counterpoint Research

    Deşi smartphone-urile pliabile au reprezentat doar 1,6% din piaţa totală de smartphone-uri în 2025, segmentul devine tot mai important pentru producători din cauza marjelor atractive care compensează presiunea pe preţuri din segmentele de intrare şi medie

    Piaţa globală de smartphone-uri pliabile va creşte cu 20% în 2026, iar dacă Apple va lansa primul iPhone pliabil – aşa cum anticipează industria, deşi compania nu a confirmat oficial produsul – ierarhia producătorilor se va reconfigura: Apple ar urma să devină al doilea jucător mondial încă din primul an, cu o cotă de piaţă de 28%, aproape de Samsung (31%), potrivit unei prognoze Counterpoint Research publicate pe 17 martie 2026.
    Samsung va rămâne lider, dar cota sa globală ar urma să scadă de la 40% în 2025 la 31% în 2026, conform estimărilor firmei de cercetare. Huawei, al doilea jucător în 2025 cu 30%, ar urma să coboare la 23%. Motorola scade de la 12% la 8%, iar Honor de la 7% la 3%.

    Apple: de la zero la 28% într-un an – dacă lansează

    Apple nu a confirmat oficial lansarea unui iPhone pliabil – compania nu a făcut nicio declaraţie publică pe acest subiect. Cu toate acestea, publicaţii americane de referinţă precum Bloomberg, MacRumors şi AppleInsider, citând surse din lanţul de aprovizionare şi din apropierea companiei, anticipează un iPhone Fold în a doua jumătate a lui 2026, cel mai probabil în septembrie, odată cu seria iPhone 18.

    Dacă se confirmă, lansarea ar fi un moment de inflexiune pentru piaţa pliabilelor, potrivit Counterpoint. Cererea iniţială este aşteptată să vină în principal de la utilizatorii existenţi de iPhone, dar şi unii utilizatori Android care folosesc deja pliabile de tip book ar putea evalua dispozitivul Apple ca alternativă, crescând potenţialul de migrare între ecosisteme. În America de Nord, Apple ar putea atinge o cotă de 46% din segmentul pliabilelor în 2026, potrivit Counterpoint.

    Potrivit zvonurilor compilate de MacRumors şi Bloomberg, dispozitivul ar avea un design de tip book (similar Samsung Galaxy Z Fold), cu un ecran exterior de 5,5 inci şi un ecran interior de 7,8 inci la deschidere, procesor A20 Pro pe 2 nm şi un preţ de pornire de aproximativ 2.000-2.500 de dolari. Mark Gurman (Bloomberg) a scris că Apple a dezvoltat o tehnologie care reduce pliul ecranului, dar că rezultatul „nu este perfect”, potrivit surselor sale.

    Anticipând competiţia intensificată, principalii producători Android accelerează actualizările portofoliilor de pliabile, concentrându-se pe dispozitivele de tip book (cu ecran mare, pentru multitasking şi productivitate), potrivit Counterpoint.

    Samsung pregăteşte următoarea generaţie Galaxy Z Fold şi Z Flip, aşteptată în trimestrul 3 din 2026, şi ar urma să înlocuiască varianta Flip FE cu un model Fold cu raport de aspect mai larg, proiectat să concureze direct cu pliabilul Apple. Motorola va lansa primul său dispozitiv de tip book – Razr Fold – în trimestrul 2 din 2026, la un preţ aliniat cu competitorii din segment. Google ar urma să reîmprospăteze Pixel Fold în trimestrul 4 din 2026, cu un corp mai subţire şi un mecanism de balama îmbunătăţit, poziţionându-l ferm în segmentul ultra-premium.

    Deşi smartphone-urile pliabile au reprezentat doar 1,6% din totalul pieţei de smartphone-uri în 2025, segmentul devine tot mai important strategic pentru producători. Marjele de profit sunt atractive şi compensează presiunea pe preţuri din segmentele de intrare şi de mijloc, potrivit Counterpoint.

    „Pliabilele reprezintă încă doar o mică fracţiune din piaţa globală de smartphone-uri, ceea ce sugerează că segmentul are un spaţiu considerabil de creştere, pe măsură ce producătorii continuă să îmbunătăţească durabilitatea, uşurinţa în utilizare şi experienţa software”, a declarat Liz Lee, Associate Director la Counterpoint Research.

    Competiţia se va muta spre dispozitivele de tip book odată cu intrarea Apple, a adăugat Lee. „Pe măsură ce se apropie intrarea Apple, competiţia se va deplasa spre pliabilele de tip book, iar America de Nord va înregistra cea mai semnificativă perturbare a pieţei”, a declarat Lee, potrivit Counterpoint.