BusinessMagazin

Blog

  • Realitatea Media a pierdut două licenţe, din cauza datoriilor la stat şi a problemelor juridice

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a reanalizat, în şedinţa de marţi, solicitarea Realitatea Media SA de prelungire a licenţei audiovizuale a Realitatea FM Câmpulung, dar şi situaţia licenţei audiovizuale a Realitatea TV Târgu-Mureş. Consiliul a mai analizat acest caz şi în şedinţa din 2 septembrie, când a amânat luarea unei decizii şi a solicitat prezenţa unui avocat din partea Realitatea Media la şedinţa CNA.

    Potrivit informaţiilor prezentate în cele două şedinţe ale CNA, licenţa Realitatea FM Câmpulung a expirat pe 8 august, dar solicitarea Realitatea Media a fost depusă în termenul legal. Solicitarea nu a putut fi discutată de CNA din cauza perioadei de concedii şi a neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului, fapt care nu a permis asigurarea cvorumului necesar pentru organizarea şedinţelor.

    Realitatea FM Câmpulung difuzează programul Realitatea FM Bucureşti, care, la rândul ei, retransmite integral programul televiziunii Realitatea TV.

    În cazul Realitatea TV Târgu-Mureş, licenţa a expirat pe 21 iulie, documentaţia pentru prelungire fiind depusă cu 17 zile după termenul legal.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA din 2 septembrie, certificatul fiscal al Realitatea Media figurează cu obligaţii de plată în cuantum de 81 de milioane de lei, iar societatea nu a putut prezenta dovada acordării eşalonărilor la plată. În dosarul depus la CNA există un plan de reorganizare, dar nu reiese din documentele depuse de Realitatea Media dacă el este şi aprobat de instanţe sau nu.

    Prezentă la şedinţa CNA din 2 septembrie, Mura Frînculescu, reprezentantul Realitatea Media, a spus că în cazul Realitatea TV Târgu-Mureş nu s-a reuşit ca în cele 90 de zile acordate de CNA să se facă schimbarea emiţătorului de emisie. “Suntem în curs să facem asta şi de aceea am depus toate documentele în acest sens. În foarte scurt timp vom repune emiţătorul în funcţiune. Ţinem foarte mult să continuăm emisia la Realitatea TV Târgu-Mureş (…) Vă solicit această clemenţă de a ne mai acorda un anumit timp, date fiind problemele financiare din ultima vreme şi pentru punerea în funcţiune a emiţătorului”, a mai spus Mura Frînculescu.

    În ceea ce priveşte Realitatea FM Câmpulung, Mura Frînculescu a spus că acest post local de radio retransmite integral Realitatea FM Bucureşti, care, la rândul său, retransmite Realitatea TV. “Am pierdut o autorizare emisă de ANCOM, am solicitat un duplicat, suntem în curs să ne rezolvăm şi această problemă cu ANCOM”, a mai spus Mura Frînculescu.

    De asemenea, Mura Frînculescu a invocat precendentul prelungirii de către CNA a licenţei audiovizuale a postului de radio Realitatea FM Bucureşti (pe 3 aprilie, n.r.), dar şi al prelungirii licenţei Realitatea TV Cluj (pe 20 februarie, n.r.)

    Potrivit Murei Frînculescu, licenţele Realitatea FM Bucureşti şi Realitatea TV Cluj au fost prelungite de CNA în condiţiile în care era în vigoare “acelaşi plan de reorganizare care este şi acum în procedură colectivă”.

    “Prelungirea Realitatea FM Bucureşti a fost o ilegalitate, pentru că nici până acum nu aveţi plan de reorganizare aprobat de instanţă. Înseamnă că sunt ceva probleme”, a susţinut, în şedinţa din 2 septembrie, Monica Gubernat, care, de altfel, a şi votat împotriva prelungirii licenţei Realitatea FM Bucureşti pe 3 aprilie.

    Aceleaşi aspecte au fost discutate şi în şedinţa CNA de marţi, la care a fost prezent şi avocatul Realitatea Media SA Andrei Ţîru.

    El a spus că, în momentul de faţă, Realitatea Media are o situaţie mai specială, fiind în procedura insolvenţei. “Tocmai datorită acestei proceduri a insolvenţei, întrucât la momentul de faţă există mai multe hotărâri definitive şi irevocabile, care au determinat ca actualmente Realitatea Media să fie în perioada de observaţie, menţionăm faptul că la momentul deschiderii acestei proceduri, respectiv 7.09.2011, Realitatea şi-a manifestat intenţia de reorganizare. În virtutea acestei intenţii de reorganizare, la momentul la care s-a publicat tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile s-a depus la dosarul instanţei, conform Legii 85/ 2006, care guvernează procedura insolvenţei, planul de reorganizare al Realitatea Media”, a spus Andrei Ţîru.

    El a spus că planul de reorganizare al Realitatea Media a fost supus votului Adunării Creditorilor Realitatea Media din 20 februarie 2013 şi ulterior aprobat de către judecătorul sindic. “Este adevărat că, ulterior acestor date, printr-o hotărâre irevocabilă, s-a înlăturat practic această menţiune de aprobare a planului. La momentul de faţă, planul de reorganizare fiind depus în termenul legal la judecătorul sindic, practic procedura presupune ca votarea acestui plan să fie supusă din nou Adunării Creditorilor. Nu se întâmplă acest lucru la momentul de faţă datorită faptului că există numeroase contestaţii care încă nu sunt soluţionate pentru a elucida odată pentru totdeauna această situaţie (…) Dar planul de reorganizare e depus în termen legal, Realitatea Media şi-a exprimat clar intenţia de reorganizare, iar, la momentul de faţă, datorită multor hotărâri judecătoreşti şi a unui amalgam care s-a produs în această procedură, ne aflăm iar în această perioadă de observaţie”, a spus Andrei Ţîru.

    Potrivit acestuia, perioada de observaţie va mai dura, din cauza faptului că nu sunt soluţionate toate contestaţiile creditorilor la tabel. El a mai spus că, la momentul de faţă, este aceeaşi structură a creditorilor ca aceea care a aprobat planul de reorganizare.

    De asemenea, avocatul Andrei Ţîru a precizat că obiectul de activitate principal al Realitatea Media este acela de activităţi de televiziune şi radio. “Ca urmare, Realitatea Media nu poate să îşi desfăşoare activitatea dacă este lipsită de acest obiect de activitate, pe care dumneavoastră practic i-l conferiţi prin prelungirea de licenţe şi acordarea de licenţe”, a mai spus Ţîru.

    Totodată, Andrei Ţîru a susţinut că, având în vedere starea de insolvenţă, Realitatea “are o calitate specială şi anume cea de furnizor captiv” în raport cu CNA.

    Potrivit reprezentanţilor Serviciului Juridic al Consiliului, CNA a mai avut o asemenea speţă, cu compania Ocram Televiziune SRL (care a deţinut licenţa televiziunii OTV, ce a fost retrasă de CNA, n.r.), care a pierdut însă procesul pe care l-a avut cu CNA.

    În cele din urmă, membrii CNA au votat în unanimitatea membrilor prezenţi (Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) respingerea solicitărilor Realitatea Media în privinţa licenţelor pentru Realitatea FM Câmpulung şi Realitatea TV Târgu-Mureş.

    Membrii CNA au considerat că Realitatea Media nu are un plan de reorganizare aprobat de instanţă, fapt care încalcă articolul 51 din Legea audiovizualului.

    Societatea Realitatea Media SA deţine mai multe licenţe audiovizuale, între care cele pentru Realitatea TV, The Money Channel şi Realitatea FM. Realitatea Media SA se află în insolvenţă din septembrie 2011.

  • Cel mai bun loc din România în care se vinde şaorma. Sunt cozi la orice oră, iar clienţii nu se uită la preţ

    Restaurantele Dristor Kebab, La Haleală şi Calif vând zilnic mii de şaorma cu cele trei unităţi amplasate pe o rază de 50 de metri la intersecţia străzilor Şelari, Smârdan şi Franceză din centrul istoric al Bucureştiului.

    Zona este cunoscută drept una dintre cele mai intens circulate din Capitală, fiind şi intrarea principală în Centrul Vechi, graţie apropierii de staţiile de metrou Piaţa Unirii 1 şi Piaţa Unirii 2.

    “Este cea mai importantă intersecţie de acolo. În altă parte nu ar merge atât de bine”, spune Răzvan, administratorul La Haleală, una dintre şaormeriile prezente în centrul istoric al Capitalei. Compania deţine şi o unitate în zona Gării de Nord şi în prezent o modernizează pe cea de pe strada Şelari. “Noi practicăm cele mai mari preţuri din Centrul Vechi şi tot există cerere. La fel şi la Dristor Kebab. Deşi plătim chirie mai mare, aici facem cel mai mult profit pentru că vânzările sunt foarte mari. Lumea nu se uită la preţ, ci la calitate”, mai spune administratorul La Haleală.

    Preţurile pentru o şaorma mică de pui sau vită se situează între 12 şi 18 lei.

    Dristor Kebab, cel mai mare lanţ de şaormerii din ţară, a avut afaceri de 3 milioane de euro în 2013. Piaţa este însă fragmentată, cele mai multe companii având un singur punct de lucru. Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin.

     

  • Distribuitorii IT au venituri sub nivelul atins în anul crizei, dar profitabilitatea este la maxim

    Venitul mediu al distribuitorilor de produse IT la nivelul anului trecut a fost cu 22% mai mic decât cel înregistrat înainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar rezultatul net raportat la cifra de afaceri a ajuns la 2,4%, maximul din ultimii 10 ani, potrivit unui studiu Coface.

    “Începând cu anul 2009, distribuitorii de produse IT au înregistrat constant o scădere a veniturilor medii în paralel cu o evoluţie financiară pozitivă. Astfel, venitul mediu pe companie înregistrat în anul 2013 a fost cu 22% mai mic decat cel înregistrat inainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar în acelaşi timp rezultatul net de 2,4% înregistrat la nivel sectorial pentru anul 2013 este maximul înregistrat în ultimii 10 ani. În urma aplicării unor scenarii de stres, calculele Coface indică faptul că următorii ani trebuie să aducă soluţii pentru creşterea veniturilor. În caz contrar, sectorul riscă să înregistreze o extindere a termenelor de plată către furnizori, ceea ce alimentează riscul de insolvenţă”, se arată într-un studiu al Coface România remis MEDIAFAX.

    Analiza a luat în calcul declaraţiile financiare aferente anului 2013 ale unui număr de 1.263 de firme care activează în sectorul distribuitorilor de produse IT şi software (cod CAEN 4651).

    Astfel, aceste firme au generat o cifră de afaceri totală de 5,2 miliarde de lei, în scădere cu 5% comparativ cu anul anterior.

    “Deşi ultima perioadă s-a remarcat prin evoluţia pozitivă a performanţei financiare din cadrul acestui sector, dinamica negativă a vânzărilor impune o analiză din mai multe puncte de vedere a sectorului pentru a identifica factorii care au determinat această situaţie. Urmărind structura contului de profit şi pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, (…) se observă că veniturile au continuat dinamica de contracţie din ultimii ani, cifra de afaceri consolidată la nivel sectorial scăzând cu 5% în anul 2013, comparativ cu anul anterior, în condiţiile în care 54% dintre companii au raportat venituri în scădere”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, 68% dintre companii au înregistrat un rezultat net pozitiv pe parcursul anului 2013, iar pentru jumătate dintre acestea profiturile sunt în creştere.

    Diferenţa semnificativă dintre evoluţia negativă a cifrei de afaceri şi dinamica pozitivă a rezultatului net indică o schimbare a structurii financiare a firmelor din acest sector, care au trecut printr-un proces semnificativ de restructurare.

    “Un martor în acest sens este şi numărul locurilor de muncă înregistrate la nivel sectorial pentru anul 2013, respectiv 5.898, care este în creştere cu 7% comparativ cu anul anterior, dar în acelaşi timp cu 18% mai mic decat cel înregistrat în anul 2008”, potrivit analizei.

    Din perspectiva atragerii resurselor de finanţare şi a alocării celor pentru investiţii pe termen lung, Coface România apreciază că, pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au continuat trendul observat încă din 2012, alocând investiţii semnificative pentru extinderea activelor fixe.

    Comparativ cu anul anterior, una din 3 companii care activează în sectorul distribuţiei de produse IT şi software au înregistrat un capital de lucru negativ, acestea fiind cu preponderenţă companiile de dimensiune sub medie.

    “Însa, la nivelul gradului de îndatorare, în 2013 se observă o îmbunătăţire, acesta ajungand la 74%, de la 82% în 2012, dinamica fiind accentuată pe fondul păstrării profiturilor pentru reinvestiţii. Şi termenele de plata au fost reduse în anul 2013 cu aproximativ 27 de zile, pe fondul reducerii duratei medii de colectare a creanţelor cu 24 de zile, ceea ce înseamna că firmele din sectorul analizat au direcţionat toate sumele colectate mai rapid către plata datoriilor pe termen scurt”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, situaţia de lichiditate observată la finalul anului 2013 pentru distribuitorii de produse IT prezintă un echilibru fragil. Astfel, pe fondul scăderii veniturilor şi optimizarii costurilor, rata de acoperire a cheltuielilor ajunse la scadentă prin venituri încasate în anul 2013 este de 100%.

    “Rezultă că orice şoc negativ de scădere viitoare a veniturilor sau neîncasare a creanţelor se poate transpune într-o extindere a termenelor de plată, în măsura în care nu se fac restructurări suplimentare. Dacă dinamica de scădere a veniturilor cu 5% pe parcursul anului 2013 se va observa şi în anul 2014, Coface estimează prin aplicarea unor scenarii de stres că aproximativ 6% din valoarea facturilor ajunse la scadenţă nu vor putea fi onorate la termen”, se arată în studiu.

    Contracţia veniturilor şi concurenţă peste medie înregistrate în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013.

    Analiza riscului sectorial evidenţiază faptul ca 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milion de lei în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei.

    “Chiar dacă societăţile din sectorul analizat au înregistrat o scădere a veniturilor medii pentru al cincilea an consecutiv în condiţii de margine de rentabilitate în creştere, se poate spune că acest proces de optimizare a ajuns la limită. În aceste condiţii, este recomandat ca firmele din sectorul analizat să se concentreze asupra unor măsuri de creştere a veniturilor pentru anul 2014, un rezultat normal în condiţiile investiţiilor din ultimii trei ani. În caz contrar, scenariul unei continuări a scăderii veniturilor poate pune o presiune semnificativă asupra lichidităţilor, în condiţiile în care apreciem ca spaţiul de optimizare suplimentară a cheltuielilor este destul de limitat. Mai mult decât atât, durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 122 zile în anul 2012, la 98 de zile în anul 2013, nivelul actual fiind un minim înregistrat pentru ultimii cinci ani şi este puţin probabil să existe un spaţiu suplimentar de optimizare a lichidităţilor din această direcţie”, a declarat directorul general al Coface Romania, Constantin Coman.

    Grupul francez Coface este un important furnizor de soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţa internă, cât şi pentru export.

  • MOTIVARE CAB: Grivco nu ar fi cumpărat niciodată ICA SA cu 104.000 de euro dacă nu ar fi intervenit Voiculescu

    “Dacă inculpaţii din acest dosar nu ar fost influenţaţi de către inculpatul Voiculescu Dan şi corelativ aceştia nu ar fi încălcat dispoziţiile legale în materia privatizării şi regulamentele de ordine interioară, în exercitarea funcţiilor îndeplinite, încălcări care au condus la subevaluarea vădită a bunurilor societăţii şi a pachetului majoritar de acţiuni, SC Grivco SA, cea mai importantă firmă din cadrul grupului de firme deţinute de inculpatul Voiculescu Dan, nu ar fi achiziţionat niciodată pachetul majoritar de acţiuni cu suma derizorie de 104.730 euro, ce reprezenta un preţ absolut infim raportat la valoarea bunurilor dobândite“, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au precizat că Dan Voiculescu i-a controlat efectiv pe unii membri ai ICA, în condiţiile în care mai mulţi dintre aceştia erau apropiaţi ai săi sau persoane pe care omul de afaceri le putea controla fie prin funcţia deţinută în cadrul formaţiunii politice pe care o conducea, fie prin “mijloace exclusiv financiare”.

    “În raport de întregul probatoriu, Curtea nu poate ajunge decât la concluzia că inculpatul Voiculescu şi-a exercitat influenţa asupra coinculpaţilor, iar aceştia au acţionat în realizarea scopului urmărit, de adjudecare a pachetului majoritar de acţiuni al SC ICA SA la un preţ derizoriu, de numai 104.730 euro, de către Grivco SA. (…) Curtea reţine că, din modalitatea în care s-a desfăşurat procesul de privatizare, din modul în care au fost implicaţi în acest proces şi în conducerea ICA atât de multe persoane ce aveau interese financiare sau politice legate de persoana inculpatului Voiculescu, din chiar modul în care a avut loc licitaţia trucată prin care s-a ajuns la adjudecarea pachetului de acţiuni al ICA coroborat cu repetata încălcare de către coinculpaţii din dosar a normelor privind privatizarea, din totalitatea contractelor încheiate de inculpatul Voiculescu Dan, atât înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiei de privatizare, nu se poate concluziona decât că intenţia inculpatului Voiculescu a fost de la bun început să acapareze bunurile imobiliare ale ICA, fără însă a fi nevoit să şi plătească statului roman sumele de bani ce i se cuveneau, operaţiune în care a fost sprijinit prin acţiunile celorlalţi inculpaţi”, au scris judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

    Judecătorii susţin că toate operaţiunile comerciale, contractele încheiate succesiv de către Dan Voiculescu şi firma Grivco SA demonstrează că adjudecarea pachetului de acţiuni la un preţ derizoriu, de către firma omului de afaceri, “nu s-a realizat în mod întâmplător, distinct de activitatea celorlalţi inculpaţi, ci dimpotrivă, demonstrează că inculpatul şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra celorlalţi inculpaţi”.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Tarom: Patru curse, între care trei externe, anulate marţi. Alte patru au întârziere

    Dintr-o medie de 59 de curse pe zi (interne, externe, chartere), din cauza lipsei de personal navigant apt de zbor (însoţitori de bord), compania Tarom are, în acest moment, patru anulări şi tot atâtea întârzieri.

    Astfel, în prezent, au întârziere cursele ROT 383/4 Bucureşti – Paris – Bucureşti, ROT 391/2 Bucureşti – Londra – Bucureşti, ROT 363/4 Bucureşti – Amsterdam – Bucureşti şi ROT 705/6 Bucureşti – Iaşi – Bucureşti. Restul curselor care aveau întârziere au decolat, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Tot marţi, sunt anulare zbourile ROT 301/2 Bucureşti – Frankfurt – Bucureşti (pasagerii au fost reprogramaţi pentru RO 305/6 Bucureşti – Frankfurt – Bucureşti), ROT 351/2 Bucureşti – Geneva – Bucureşti, ROT 701/2 Bucureşti – Iaşi – Bucureşti şi ROT 201/2 Bucureşti – Chişinău – Bucureşti, iar cursa ROT372 Bruxelles – Bucureşti via Geneva a fost rerutată, pentru protejarea pasagerilor zborului ROT352 Geneva-Bucureşti.

    Potrivit companiei, pasagerii curselor Tarom care vor avea întârzieri sau vor fi anulate beneficiază de asistenţă conform Regulamentului EC261/2004 privind drepturile pasagerilor. . Pasagerii pot solicita informaţii prin agenţiile companiei sau prin call center, de luni până vineri, între orele 08.00-20.00 şi sâmbătă, între orele 09.00 şi 14.00, la numerele de telefon 9361 (valabil pentru apeluri din Bucureşti), 021.204.64.64, 021.303.44.00 sau 021.303.44.44.

    Tarom mai informează că Ministerul Transporturilor a mediat, marţi, discuţiile dintre reprezentaţii companiei şi cei ai sindicatelor personalului navigant, pentru analizarea situaţiei.

    “Părţile au stabilit ca următoarea întâlnire să fie luni 22.09.2014, dată până la care se vor purta discuţii pentru identificarea unor soluţii astfel încât operearea zborurilor să se facă în condiţii normale. Totodată, reprezentanţii sindicatelor care au fost astazi (marţi – n.r., la întâlnirea cu Ministrul Transporturilor, s-au angajat că vor depune toate eforturile pentru asigurarea bunului mers al activităţii companiei”, se mai arată în comunicat.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a anunţat marţi, în urma întâlnirii cu şefii şi sindicatele din Tarom, că trimite Corpul de Control la companie, pentru a vedea dacă există probleme de management şi, de asemenea, că piloţii s-au angajat să asigure cursele următoare ale operatorului aerian.

    Luni, şapte curse Tarom, între care două externe, au fost anulate, iar alte două au avut întârzieri, în urma unui protest spontan al unor piloţi şi copiloţi.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • VREMEA va fi răcoroasă: Prognoza meteo miercuri şi joi în ţară şi în Bucureşti

    Vor fi ploi slabe pe arii restrânse în extremitatea sud-estică şi cea de vest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, precum şi în partea de sud-est a teritoriului, în special pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 şi 25 de grade, iar cele minime se vor încadra între 2…3 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 17 grade pe litoral.

    BUCUREŞTI

    Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 23…24 de grade, iar cea minimă de 12…14 grade.

    JOI

    Vremea va fi în general frumoasă, dar se va menţine răcoroasă dimineaţa şi noaptea, cu precădere în nord şi în centru. Cerul va fi parţial noros în sud-estul extrem, unde vor mai fi condiţii ca izolat să plouă slab, în timp ce în restul zonelor va fi variabil la senin. Vântul va continua să prezinte intensificări locale, temporare în regiunile sud-estice şi la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 şi 26 de grade, iar cele minime se vor încadra între 1…2 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 15…16 grade pe litoral. Izolat, în zonele joase, se va semnala ceaţă.

     

  • Acord istoric de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană

    Textul a fost aprobat de 355 de deputaţi şi nici unul dintre parlamentarii prezenţi nu a votat împotrivă.

    După vot, parlamentarii au intonat imnul naţional ucrainean. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat ulterior acordul, în aplauzele celor prezenţi.

    Rada (Parlamentul ucrainean) era în legătură video directă cu Parlamentul European de la Strasbourg, unde parlamentarii europeni au ratificat de asemenea acordul de asociere.

    În cadrul acestui vot calificat drept “istoric” de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, acordul a obţinut 535 de voturi pentru, 127 de voturi împotrivă şi 35 de abţineri.

    Acest acord, care are componente politice şi economice, rămâne însă în mare parte simbolic în acest stadiu, după ce UE a anunţat amânarea intrării în vigoare a acordului de liber schimb până la sfârşitul lui 2015, pentru a permite discuţii cu Rusia, care se opune acestui acord.

  • Parlamentul ucrainean adoptă legea care acordă amnistie anumitor combatanţi din est

    Preşedintele Petro Poroşenko a supus marţi Parlamentului un proiect de lege privind o amnistie pentru “participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor proruşi.

    Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de “crime, violuri şi terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea avionului Boeing al companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

    Parlamentul a adoptat de asemenea, marţi, proiectul de lege depus de preşedintele Petro Poroşenko care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei şi care fixează alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie.

    Aceste proiecte de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk şi privind acordarea amnistiei anumitor combatanţi din est erau prevăzute de protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.