BusinessMagazin

Blog

  • MOTIVARE CAB: Privatizarea ICA, un şir de “coincidenţe” care au dus la dobândirea acestuia de către Grivco

    Judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au arătat, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, că există o succesiune neîntreruptă de aspecte ce ţin de nelegalitatea acestui proces de privatizare, precum şi “un şir continuu de «coincidenţe» care converg spre un singur şi sigur rezultat final, acela al dobândirii SC ICA SA de către SC Grivco SA la un preţ infim în raport de valoarea de piaţă pe care o aveau bunurile SC ICA SA”.

    Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a mai arătat că Gheorghe Mencinicopschi a acţionat în mod “parşiv” când le-a prezentat lui Costantin Baciu şi Gheorghe Sin documentaţia deja întocmită cu privire la constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor ce aparţineau Institutului de Cercetări Alimentare, precum şi pe cea care viza majorarea capitalului social al firmei Bioprod, iar aceştia au acceptat să semneze în virtutea relaţiilor de prietenie şi încredere pe care le aveau cu Mencinicopschi.

    “De asemenea, trebuie observate relaţiile apropiate dintre inculpatul Voiculescu Dan şi inculpatul Mencinicopschi Gheorghe, care au arătat în mod constant că nu aveau o relaţie altfel decât profesională, susţineri ce sunt însă evident contrazise de declaraţiile inculpaţilor Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Popa Corneliu, Domnişoru Gheorghe-Marian, în care precizează că era de notorietate la nivelul Academiei că inculpatul Mencinicopschi Gheorghe urmărea să privatizeze în favoarea SC Grivco SA, pentru că a fost recompensat prin sponsorizarea participării sale la simpozioane în străinătate, precum şi de implicarea pe care Mencinicopschi Gheorghe o avea în formaţiunea politică condusă de inculpatul Voiculescu”, au scris judecătorii în motivare.

    Magistraţii Curţii de Apel vorbesc în cadrul deciziei şi despre faptul că Gheorghe Mencinicopschi a particiat la licitaţia pentru privatizarea ICA.

    “Fiind întrebat de unde a avut resursele financiare pentru a participa la această licitaţie, având în vedere că inculpatul Mencinicopschi Gheorghe a menţionat constant că nu are o situaţie financiară deosebită, acesta a arătat iniţial că a împrumutat aceste sume de bani. De asemenea, a arătat că a împrumutat cauţiunea pe care a depus-o pentru a participa la licitaţie, sumă de bani care, conform situaţiei conturilor bancare ale acestuia, îi fusese virată în cont exact înainte de organizarea licitaţiei”, se mai arată în motivare.

    Potrivit judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti care au dispus condamnările în dosarul “ICA”, Mencinicopschi a revenit asupra declaraţiei şi a arătat nu a împrumutat aceste sume de bani de la altcineva şi a spus că nu îşi poate explica de ce ar fi declarat anterior contrariul.

    “Această atitudine procesuală absolut hilară atestă (…) că participarea la licitaţie a inculpatului Mencinicopschi Gheorghe a fost un simplu truc pentru a crea senzaţia opiniei publice că această licitaţie a fost una reală, iar nu trucată, la care a participat inculpatul Pantiş ca reprezentant al societăţii SC Grivco SA, care era ştiută în realitate cu mult înainte ca fiind caştigătoarea licitaţiei şi inculpatul Mencinicopschi care a primit banii pentru a participa la această licitaţie trucată tocmai din partea contra-candidatei sale exact înainte de licitaţia propriu-zisă”, arată judecătorii în documentul citat.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • CAB: Nicuşor Constantinescu nu a adus documente medicale credibile care să arate că e în stare gravă

    În motivarea deciziei din 7 august prin care s-a menţinut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv, Curtea de Apel Bucureşti enumeră, printre argumente, mai multe constatări legate de documentele medicale prezentate de avocaţii lui Constantinescu.

    “Afirmaţia apărării că la momentul la care se soluţiona cererea (de înlocuire a măsurii preventive – n.r.) formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil”, arată instanţa.

    În documentul citat se menţionează că, iniţial procurorul, apoi judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv cel de cameră preliminară, i-au permis lui Nicuşor Constantinescu să părăsească teritoriul României, succesiv, din aprilie 2014 până la 1.07.2014, în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale. “

    “Întrucât ultima zi până la care inculpatul avea permisiunea judecătorului de a se afla în afara teritoriului ţării era 1.07.2014, inculpatul avea obligaţia de a reveni în ţară cel mai târziu la data de 2.07.2014, lucru pe care nu l-a făcut”, mai arată instanţa.

    De asemenea, notează CAB, Constantinescu a invocat o presupusă infecţie, “ce nu a fost dovedită cu nici un înscris medical”.

    “Nu rezultă din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar că inculpatul se află într-adevăr în starea în care susţine, aprecierile subiective ale medicului D.P. nefiind bazate pe vreun înscris medical care să ateste rezultatele unor analize, absolut necesare în cazul unei infecţii. Or, o infecţie nu este diagnosticată printr-o examinare computer tomograf, ci prin analize de sânge, asemenea dovezi nefiind prezentate judecătorului, tot ce a fost prezentat fiind aprecierea medicului în sensul că inculpatul s-ar afla în stare critică, dar stabilă, după ce câteva zile anterior arăta într-un alt document că, la examinarea tomografică a locului intervenţiei chirurgicale nu se observă nicio problemă de ordin medical”, se menţionează în motivare.

    Mai mult, arată instanţa, se constată că înscrisul medical din data de 4.08.2014 este presupus emis de Divizia de Hematologie – specialitate medicală ce nu are nicio legătură cu tipul de cancer de care suferă inculpatul, iar în acest înscris nu se precizează că acesta ar fi internat în unitatea medicală respectivă. “Nu rezultă exact din acel înscris nici gradul profesional al medicului care îl emite.
    În plus, după ce la data de 10.07.2014 se constată că nu sunt probleme în zona operată, o zi mai târziu, la data de 11.07. 2014 acelaşi medic afirmă că viaţa inculpatului este ameninţată şi nu este apt să călătorească, apoi la 19.07.2014 afirmă că inculpatul ar fi fost internat în spital din cauza altor complicaţii medicale, starea sa fiind gravă, dar stabilă – fără a se preciza care ar fi acele complicaţii”, se mai precizează în motivare.

    CAB face referire şi la înscrisurile având antetul “Johns Hopkins School of Medicine”, arătând că acestea “nu poartă nicio ştampilă, astfel că autenticitatea lor este incertă”.

    Mai mult, spune instanţa, din acele documente reiese că prezenţa lui Nicuşor Constantinescu în străinătate nu este necesară pentru tratament.

    “Însă chiar în cuprinsul lor se poate constata că prezenţa inculpatului în străinătate nu este necesară pentru tratament, din moment ce se menţionează următoarele: Tratamentul cu… constă în vaccinarea injectabilă la fiecare 6 luni timp de 2 ani. ……. Or, administrarea de injecţii o dată la 6 luni nu impune în nici un caz prezenţa inculpatului în SUA, aşa cum susţine acesta. ………….
    În opinia Curţii, niciunul dintre documentele purtând antetul ‘Johns Hopkins School of Medicine’ nu poate fi luat în considerare, în lipsa oricăror dovezi de autenticitate”, se menţionează în motivare.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută de CAB, la 7 august.

    În 29 august, tot CAB a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

  • Mai mult de jumătate din turiştii care au mers pe litoral prin agenţii au ales Mamaia şi Năvodari

    Topul staţiunilor de pe litoral, în funcţie de vânzările prin agenţii de turism, este condus de Mamaia/Năvodari, Eforie Nord şi Saturn, urmate de Neptun, Jupiter, Venus, Olimp, Mangalia, Costineşti, Cap Aurora şi Eforie Sud. În total, vânzarile prin agenţii de turism pentru litoral au crescut cu 2%.

    Din totalul vânzărilor prin agenţii pentru destinaţiile interne, litoralul reprezintă circa 79%, iar celelelate destinaţii reprezintă 21% din vânzări.

    Valoarea medie a pachetului pe turist a fost de 599 de lei pe litoral, în creştere cu 2% faţă de vara 2013, în timp ce valoarea medie a pachetului pe turist în restul destinaţiilor a fost de 621 de lei, cu 3% mai mult faţă de anul trecut.

    Pe staţiuni, valoarea pachetului mediu pe turist a fost de 720 de lei în Mamaia, 567 de lei în Eforie Nord, 499 de lei în Olimp, 486 de lei în Saturn, 481 de lei în Venus, 462 de lei în Jupiter, 449 de lei în Cap Aurora, 426 de lei în Costineşti, 417 lei în Neptun şi de 311 lei în Eforie Sud.

    În ceea ce priveşte voluţia vânzărilor pe staţiuni prin agenţii de turism, în 2014 faţă de 2013, acestea au stagnat în Mamaia şi Eforie Nord, au crescut cu 11% în Saturn, cu 16% în Neptun, cu 2% în Jupiter, cu 25% în Venus, cu 6% îm Mangalia, cu 7% în Cap Aurora şi cu 20% în Eforie Sud. Au fost înregistrate scăderi pentru Olimp (-10%) şi Costineşti (-25%).

    “Anul 2014 a adus cu el o sensibilitate mărită a turiştilor pentru raportul preţ-calitate, cu o orientare preponderentă către criteriul preţ. Iată de ce staţiunile de pe Litoralul Verde (zona Eforiilor şi a Mangaliei), acelea în care se fac vizibile investiţii în infrastructura locală şi, mai ales, investiţii hoteliere şi în care preţurile sunt sensibil mai mici decât în Mamaia, au început să aibă creşteri de vânzări mai importante”, a declarat Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Programele speciale menite să susţină vânzările pentru destinaţiile interne, între care şi litoralul românesc, promovate de ANAT, împreună cu FPTR, au înregistrat creşteri: Înscrieri Timpurii (creştere 7% şi cumuleaza 20% din vânzări), Zile Gratuite de Vacanţă (20% creştere, dar cumulează încă doar 5% din vânzari), Litoralul pentru Toţi (creştere 10% şi reprezintă 3% din vânzări). Serviciile tip all inclusive vândute pe litoral prin agenţii au înregistrat o creştere de 20%.

    Studiul ANAT a fost realizat pe baza unui sondaj realizat pe un eşantion de peste 50.000 turişti care au călătorit prin intermediul unor turoperatori specializaţi în turismul intern.

  • Cartelele prepay pot fi cumpărate fără furnizarea datelor de identitate. Legea privind identificarea utilizatorilor este neconstituţională în ansamblu

    Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.

    De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Judecătorii constituţionali au luat în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

    Procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, a transmis, luni, Curţii Constituţionale (CC) punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.

  • Sindicat Cantacuzino: Totul a fost lăsat de izbelişte. Contractele pe care le aveam au fost anulate

    “Pentru astăzi (marţi – n.r.), am oprit protestul şi aşteptăm discuţia cu Ministrul Sănătăţii. Cerem ministrului Sănătăţii , cel care este îndrituit să numească managerul, să îl demită pe acest Radu Iordăchel, care nu a făcut altceva decât să se judece cu ministerul atunci când a fost demis anterior. Nu a făcut nimic pentru institut, ba din contră, a distrus şi ceea ce mergea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, liderul sindical, dr. Monica Bălteanu.

    Potrivit medicului, managerul institutului nu a fost preocupat să asigure materia primă şi reactivii pentru laboratoarele de analize şi nici pentru comercializarea mediilor de cultură pentru diagnosticul bacteriologic. “A scumpit mediile şi ne-a scos de pe piaţă. Aveam proiect cu fonduri eruopene, trebuia doar organizată licitaţia şi el a anuat licitaţia. Nu a făcu niciun gest ca să salveze institutul. Nu a pus în aplicare nicio decizie a Consiliului de administraţie. Totul este lăsat de izbeliştem ca să omoare institutul. Iar în ziua în care trebuia să primim banii, era plecat la Paris, ca să nu răspundă pentru faptul că nu vom primi salariile. Nu se mai poate aşa. Ministerul Sănătăţii să rezolve această situaţie”, a mai spus Bălteanu.

    Angajaţii Institutului Cantacuzino au protestat şi marţi în curtea unităţii medicale, după ce au aflat că au conturile blocate, întrucât nu au fost plătite produsele cumpărate de la Avicola în 2013 , iar promisiunea managerului că-şi vor primi banii a fost, spun ei, “o poveste”.

    “Am ieşit din nou în curte, am aflat că avem conturile blocate prin ANAF, întrucât institutul nu a plătit ouăle cumpărate în 2013 de la Avicola. Totodată, situaţia este foarte gravă, întrucât nouă pe fluturaşul de salariu ne apare că primim salarii integral şi că sunt achitate toate dările către stat, în schimb banii care ne intră în cont sunt mai mici cu 10, 20 chiar 30 la sută, iar de doi ani de zile nu ne sunt plătite dările către stat”, a spus Ileana Neagu, asistent laborator.

    Potrivit lui Neagu, din 2010 au apărut problemele financiare mari la Institutul Cantacuzino. Ileana Neagu spune că de doi ani nu au mai fost plătite asigurările pentru sănătate, iar în iulie Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti nu a mai încheiat contract de servicii cu Institutul Cantacuzino, astfel că cei care vin să-şi facă analizele la laboratoarele unităţii sanitare sunt obligaţi să plătească, în medie, aproximativ 200 de lei pentru un set de analize.

    Angajaţii Institutului Cantacuzino cer demiterea de urgenţă a actualei conduceri, în speranţa că vor fi găsiţi oameni care să repună în funcţiune institutul şi care le dea de lucru.

    Protestul la Institutul Cantacuzino a început luni, când angajaţii s-au adunat în curtea unităţii sanitare, pentru că nu şi-au primit salariiile în 15 septembrie, aşa cum era anunţat.

    Managerul Institutul Cantacuzino, Radu Iordăchel, declara luni, pentru MEDIAFAX, că angajaţii îşi vor primi banii marţi. El preciza că la protest participă doar o parte din cei 520 de angajaţi ai unităţii.

    Întrebat dacă angajaţii au ce lucra în condiţiile în care producţia de vaccinuri nu funcţionează în acest an, Iordăchel a spus că “o parte are de lucru”.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a declarat tot marţi, pentru MEDIAFAX, că va cere marţi demisia lui Iordăchel. El a mai spus că încă de săptămâna trecută a somat conducerea institutului să plătescă banii angajaţilor şi să nu întârzie salariile.

    “Am somat conducerea institutului să plătescă prioritar salariile angajaţilor. Mi s-a promis că vor fi plătite cu o zi întârziere, adică marţi”, a spus Bănicioiu.

    Ministrul a mai spus că, de două săptămâni, a fost organizată o comisie interministerială, care analizează situaţia de la Institutul Cantacuzino. Comisia este condusă de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi din ea mai fac parte miniştii Educaţiei, Cercetării, Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Internelor şi Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino nu va putea produce vaccin antigripal nici pentru sezonul 2014-2015, întrucât mai sunt probleme de rezolvat, iar fabricaţia va fi reluată de anul viitor, declara, în iunie, managerul unităţii, Radu Iordăchel.

    Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform. Agenţia franceză a făcut şi un al doilea test, de reconfirmare, care a indicat aceleaşi rezultate.

    Ministerul Sănătăţii a desemnat o comisie de experţi care a analizat efectele vaccinului antigripal. Întrucât produsul s-a dovedit neconform, el a rămas în custodia Institutului Cantacuzino.

    Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), întocmit după verificările făcute la Cantacuzino din perioada 25 – 27 februarie, arăta că producţia de vaccin antigripal pentru sezonul rece 2013-2014 a început foarte târziu, nefiind suficient timp pentru respectarea adecvată a sistemului de calitate.

    Verificările la Cantacuzino au mai relevat, potrivit specialiştilor OMS, că institutul nu are un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

  • Moţiunea de cenzură depusă de ACL va fi citită miercuri în plenul reunit. Votul se va desfăşura săptămâna viitoare

    “În legătură cu moţiunea de cenzură care a fost depusă de opoziţie s-a hotărât ca mâine, la ora 14.00, să fie în plenul reunit citită moţiunea de cenzură, conform procedurilor, şi săptămâna viitoare, la ora 16.00, vor fi dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură”, a spus Călin Popescu Tăriceanu după şedinţa Birourilor Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    ACL a depus, vineri, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta, acuzând că, prin promovarea unor acte normative, se urmăreşte fraudarea alegerilor prezidenţiale.

    Moţiunea de cenzură se intitulează ”Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”. Documentul cuprinde 12 pagini şi a fost semnat de 171 de parlamentari ACL.

    Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

    Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

     

  • Angajata unei bănci din Braşov acuzată că a încercat să omoare doi bătrâni, reţinută

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de femeia în vârstă de 35 ani, pentru tentativă la omor calificat, comisă cu premeditare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Ea a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă.

    Femeia, angajată a unei bănci din Braşov, îi cunoştea pe cei doi bătrâni în vârstă de 80 de ani, ea luând un împrumut de la aceştia. Întrucât bătrânii insistau să îşi recupereze banii, femeia a mers în 3 septembrie la locuinţa acestora, unde a izbucnit o dispută privind datoria angajatei. Femeia, care luase cu ea un ciocan pentru şniţele, l-a lovit pe bătrânul de 80 de ani de şase ori în zona capului, iar pe soţia acestuia, tot în vârstă de 80 de ani, a tăiat-o cu un cuţit în zona gâtului.

    “Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că în 3 septembrie 2014, premeditând comiterea faptei, inculpata s-a înarmat cu un ciocan pentru bătut carnea, pe care l-a luat din locuinţa sa, cu care s-a deplasat la domiciliul persoanelor vătămate unde, pe fondul situaţiei create de lipsa posibilităţilor inculpatei de a restui un împrumut persoanelor vătămate, a lovit de şase ori în zona capului una dintre persoanele vătămate cu ciocanul folosit pentru bătutul cărnii, iar pe cea de-a doua cu un cuţit în zona gâtului“, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

    Potrivit raportului medico-legal, leziunile produse bătrânilor nu au fost foarte grave, viaţa nefiindu-le pusă în pericol.

  • Ce profituri au hotelurile de pe litoralul românesc în fiecare vară

    “Câştigurile pe sezon ale unui hotel de pe litoral variază între 500 de euro pe cameră într-o unitate din sud, la 1.000 de euro pe cameră sau chiar şi 3.000 de euro în Mamaia. Ca să-ţi recuperezi o investiţie într-iun hotel din Sud durează cam 15 ani, iar în Mamaia o investiţie poate fi recuperată chiar şi în 5 ani, dacă hotelul este bine amplasat”, a spus Murad.

    Acesta a afirmat că un hotel de 200 de camere din staţiunile din Sud poate face un profit net de 100.000 de euro, iar o unitate similară, tot de 200 de camere, dar din Mamaia, poate să rămână “uşor” chiar şi cu un profit de 400.000-500.000 de euro pe sezon.

    Pe de altă parte, patronatele din turism susţin că tarifele de pe litoral nu vor creşte îb 2015.

    “Dacă guvernanţii vor avea un moment de rădăcire şi vor reduce TVA, chiar dacă vor scădea preţul utilităţilor, noi vă garantăm că vom micşora tarifele la cazare. Dar în condiţiile actuale, cu acest TVA, cu aceste preţuri la utilităţi, vom menţine tarifele şi pentru 2015 aşa cum sunt acum. Vor fi cazuri de hotelieri care din cauza investiţiilor mari în extinderi, piscine etc. vor creşte uşor tarifele”, a declarat Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia.

    Murad spune că din totalul profiturilor unui hotel, 35% sunt impozite directe şi indirecte.

    “Este foarte mult. Imens. Şi sunt convins că mulţi dintre noi nu ştiu de multe alte taxe care trebuie plătite, şi o să ne vină apoi din urmă să plătim de zece ori mai mult. Aşa de multe taxe sunt, că fiecare patron va trebui să angajeze un om special ca să caute ce taxe mai trebuie să plătim”, a adăugat oficialul FPTR.

  • Varianta împărţirii contractului de firme cu acelaşi preţ mic la licitaţii publice a căzut: Juridic, în România nu e posibil

    Varianta împărţirii contractului era prevăzută în proiectul prin care Guvernul intenţionează să clarifice, în perioada imediat următoare, problemele generate de cazurile în care firmele înscrise la o licitaţie pentru achiziţii publice nu pot fi departajate după două încercări.

    Astfel, proiectul iniţiat în vara acestui an stabilea că firmele care se înscriu, la o licitaţie publică, cu acelaşi preţ cel mai scăzut şi nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către instituţia de stat care atribuie contractul dacă acceptă să împartă acest contract înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărţirea este posibilă.

    “Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului”, era varianta din proiect.

    Autorităţile au decis însă acum să revină asupra acestei propuneri şi au elaborat un nou proiect care stabileşte că, dacă firmele care au prezentat acelaşi preţ cel mai scăzut nu pot fi departajate nici după ce depun o nouă ofertă, licitaţia va fi obligatoriu anulată, cu argumentul că încheierea contractului este imposibilă, fără ca firmele în cauză să mai fie întrebate dacă acceptă să împartă contractul.

    “Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia anulării procedurii de achiziţie publică, fiind imposibilă încheierea contractului”, prevede noul proiect.

    Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Bogdan-Paul Dobrin, iniţiatorul celor două proiecte, a arătat că s-a renunţat la varianta împărţirii contractului după ce s-a constatat, în urma discuţiilor cu ministerele implicate, că operaţiunea nu este posibilă în România din punct de vedere juridic.

    “Exista intenţia de a introduce posibilitatea împărţirii contractului, dar concluzia rezultată în urma discuţiilor a fost că, juridic, nu este posibil în România”, a spus Dobrin, precizând că alte state au această posibilitate prevăzută în legislaţie.

    Proiectul în cauză stabileşte doar normele de aplicare a legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare.

    Acesta mai prevede că, dacă în cadrul propunerii tehnice sunt constatate anumite omisiuni sau neconcordanţe, acestea pot fi încadrate ca abateri tehnice minore, considerându-se că oferta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, dar numai atunci când estimarea valorică a respectivelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 1% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare, şi nici nu influenţează clasamentul ofertanţilor.

    Pe parcursul derulării unui contract, retragerea unui contractant din cadrul unei asocieri cu preluarea obligaţiilor acestuia de către ceilalţi membri ai asocierii şi/sau eventualii subcontractanţi va fi permisă numai cu acceptul autorităţii contractante şi cu condiţia ca operaţiunea să nu conducă la modificarea substanţială a contractului, respectiv anularea sau diminuarea angajamentelor asumate de asociere prin oferta depusă.

    Invocarea acestei operaţiuni va fi posibilă, conform proiectului, “numai în situaţii de excepţie ce o impun”, pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului, şi nu trebuie să fie efectuată în scopul de a eluda aplicarea legii.

  • Comisia de administraţie din Senat respinge reexaminarea legii prin care primarii pot fi în AGA

    Votul a fost exprimat în absenţa presei, dar, potrivit unor participanţi, decizia a fost luată fără niciun vot împotrivă, înregistrându-se doar o abţinere.

    În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Legea administraţiei publice locale), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    “Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor”, se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedinte.

    În cerere se menţionează că, “practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”.

    “Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 şi 2014 prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asigurare a integrităţii”, precizează şeful statului în cererea de reexaminare.

    Traian Băsescu mai arată că, în contextul necesităţii combaterii corupţiei şi asigurării transparenţei şi a integrităţii în sectorul public, se impune menţinerea acestei incompatibilităţi între calitatea de primar sau preşedinte al consiliului judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale.

    “Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese”, se mai arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.

    Preşedintele mai afirmă că este necesar să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public.

    Şeful statului arată în finalul documentului că, luând în considerare competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, solicită reexaminarea legii trimisă la promulgare, în sensul respingerii sale.

    Proiectul de lege contestat de Preşedinte a fost iniţiat de şase deputaţi PSD printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu.

    Iniţiatorii au precizat că “în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”.

    “Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administraiv-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ”, au explicat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

    Astfel, propunerea legislativă prevede că, “prin derogare de la prevederile art.37 şi art.92 din Legea nr.215/2001, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie”.

    Propunerea legislativă privind modificarea Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice urmează să fie dezbătută de plenul Senatului în calitate de primă Cameră sesizată.