Blog

  • FPTR: 20% din firmele din turism riscă falimentul dacă taxele şi impozitele locale vor creşte

    “Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) nu susţine creşterea taxelor locale cu 16% şi consideră că este o măsură total nepotrivită în momentul de faţă, deorece firmele nu mai pot suporta creştera taxelor sau introducerea unor taxe noi”, a spus Mohammad Murad, preşedintele FPTR, într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

    Guvernul a aprobat miercuri majorarea taxelor şi impozitelor locale cu 16,05% începând de anul viitor, potrivit legii, prin indexarea cu rata cumulată a inflaţiei din ultimii trei ani.

    Premierul Victor Ponta a declarat ulterior că nu va publica hotărârea de guvern privind actualizarea taxelor locale cu inflaţia până când nu se va înţelege foarte clar că Executivul nu măreşte aceste taxe, iar actualizarea cu rata inflaţiei se poate face doar de către autorităţile locale, dacă doresc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii va finanţa, din 2013, programele de sănătate cu caracter preventiv, iar CNAS, pe cele curative

    Reglementarea este prevăzută într-o ordonanţă de urgenţă privind modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, care a fost aprobată de Guvern miercuri, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

    Programul naţional de transplant va fi derulat în continuare de către Ministerul Sănătăţii, precizează reprezentanţii instituţiei.

    Prin aceeaşi ordonanţă, s-a hotărât preluarea finanţării serviciilor de ambulanţă din bugetul de stat, astfel încât întreg sistemul de urgenţă, care cuprinde şi unităţile de primiri urgenţe (UPU), să fie finanţat, unitar.

    Actul normativ adoptat miercuri mai prevede posibilitatea ca asistenţii medicali, ambulanţierii şi dispecerii din cadrul serviciilor de ambulanţă să execute gărzi retribuite, în limita prevederilor bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul pe 2013: Cheltuielile de personal cresc pentru reîntregirea salariilor, cele de capital scad

    Cifrele sunt incluse într-o notă privind limitele de cheltuieli reanalizate propuse pentru ordonatorii principali de credite în vederea elaborării proiectului de buget pe 2013, discutată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Documentul relevă că totalul cheltuielilor de personal va creşte cu 1,8 miliarde lei, pentru a se asigura revenirea la nivelul salariului existent în 2010, iar cheltuielile pentru cofinanţarea fondurilor europene vor fi majorate cu 2,7 miliarde lei.

    Salariile bugetarilor au fost majorate cu 8% în luna decembrie, pentru revenirea la nivelul din vara lui 2010, iar banii vor fi încasaţi în luna ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul cere plata impozitelor mai devreme, până pe 21 decembrie, motivând că de Crăciun nu se lucrează

    “De asemenea, s-a aprobat devansarea termenului de declarare şi scadenţă a creanţelor fiscale până la data de 21 decembrie, având în vedere că data de 25 decembrie este zi nelucrătoare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

    Astfel, toţi contribuabili trebuie să depună declaraţiile şi să facă plăţile scadente, de obicei, în data de 25 a lunii până în ziua de 21 decembrie 2012.

    Potrivit legii, dacă ziua de scadenţă este nelucrătoare, atunci termenul limită devine următoarea zi nelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Niţă: Ministerul de Finanţe trebuie să fie al partidului care dă premierul

    Întrebat dacă ar fi de acord ca Ministerul de Finanţe să fie al PNL, Constantin Niţă a răspuns: “Nu, pentru că, după opinia mea, Ministerul de Finanţe reprezintă mâna dreaptă a oricărui premier. Ministerul de Finanţe trebuie să fie de regulă al celui care reprezintă partidul de guvernământ sau cel care are primul-ministru. Asta este o chestiune la care eu ţin foarte mult”.

    Niţă precizează că “primul-ministru trebuie să-şi implementeze un anumit program şi, de regulă, el trebuie să aibă întotdeauna, zi şi noapte, un ministru de Finanţe care să-i dea soluţiile necesare de implementare a unor proiecte şi programe”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump penthouse la vânzare în Bucureşti. Câte camere are şi cât costă

    Portalul a realizat un clasament al celor mai scumpe penthousuri scoase la vânzare în cele mai importante oraşe din ţară, pe baza datelor listate pe Imobiliare.ro.

    Micile ansambluri rezidenţiale construite în perioada de criză în nordul Capitalei ocupă primele locuri în rândul proprietăţilor exclusiviste de pe acest segment.

    Astfel, în Capitală cel mai scump apartament scos la vânzare este un penthouse de 3,5 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volksbank: Expunerea băncii pe fraudele anchetate de DIICOT este de 8 milioane de euro. Cazul este din 2010

    “În acest dosar, Volksbank a sesizat autorităţile încă din mai 2010 în cazul unor dosare de credit în care s-au utilizat documente falsificate. Expunerea totală pe client şi firmele afiliate este însă de circa opt milioane de euro, mult sub cele 85 de milioane anunţate de DIICOT”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Suma anunţată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) se referă la două bănci implicate în dosar.

    Creditele în cauză au avut garanţie imobiliară, iar Volksbank a început procedurile de executare silită după identificarea fraudei şi anunţarea autorităţilor, provizionând creditele corespunzător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UPDATE: Percheziţii la o grupare de fraude bancare de 85 mil. euro sprijinită de directori de bănci

    La finalul percheziţiilor, 90 de persoane vor fi duse pentru audieri la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală.

    “În fapt se reţine că, sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.

    Membrii grupării ar fi beneficiat şi de sprijinul unor evaluatori autorizaţi, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile estimate la valori mai mari decât cele reale, în vederea ipotecării acestora cu ocazia încheierii contractelor de creditare, potrivit procurorilor DIICOT.

    În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi patru notari publici care ar fi încheiat şi autentificat contractele de garanţie ipotecară.

    “Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate şi autentificate de către patru învinuite, având calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile, raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare”, au precizat procurorii DIICOT.

    Valoarea totală a prejudiciului cauzat de membrii grupării a fost estimată la aproximativ 85 de milioane de euro.

    Suportul logistic în această cauză a fost asigurat de către Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.

    Potrivit unor surse judiciare, în această cauză ar fi vizaţi oamenii de afaceri Marius Locic, Dumitru şi Vasile Creştin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în cazul unor FRAUDE BANCARE de 85 milioane de euro. Gruparea era sprijinită de directori de bănci. Ar fi vizaţi oamenii de afaceri Marius Locic, Dumitru şi Vasile Creştin

    Percheziţiile sunt făcute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală la 48 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Satu Mare, Ilfov şi Vâlcea, acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional organizat constituit din 58 de persoane suspectate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani.

    La finalul percheziţiilor, 90 de persoane vor fi duse pentru audieri la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală.

    “În fapt se reţine că, sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 31 de ani şi administrează în România un hotel, spaţii de birouri, galerii comerciale de lux, restaurante, cazinou şi sală de fitness

    DOUĂ TREIMI DIN NEURONII UNEI CARACATIŢE SE AFLĂ ÎN BRAŢE, tocmai pentru ca aceste cefalopode să poată să-şi coordoneze eficient mişcarea şi deciziile şi pentru ca în orice moment un braţ să ştie ce face celălalt, iar comanda să nu fie îndeplinită aleatoriu, ci în mod precis, tocmai de braţul care trebuie să îndeplinească sarcina. Pentru creierul uman, conceptul de multitasking sau îndeplinirea mai multor sarcini simultan e ceva mai greoi. “Creierul e construit să funcţioneze optim pentru înde-plinirea unei singure sarcini. E foarte greu să monitorizezi mai mult de un lucru, dacă nu e ceva semiautomat, cum ar fi mersul”, spunea cercetătorul Eyal Ophir, în cadrul unei conferinţe a univesităţii Stanford, organizată la Palo Alto, California. Provocările se leagă de filtrarea informaţiilor puţin relevante şi, mai ales, de capacitatea de a trece eficient de la o sarcină la alta. Principiul e valabil şi în business, doar că într-un astfel de caz fiecare decizie o influenţează pe alta, iar întreaga afacere depinde, per total, de fiecare din cele care o compun.
    Gregor Aufhauser are 30 de ani şi conduce complexul The Grand din aprilie 2010. După ce a studiat administrarea afacerilor şi ingineria construcţiilor la Viena, a început să lucreze pentru grupul austriac Strabag în 2008, unde s-a ocupat de managementul afacerilor din real-estate din România şi Bulgaria.

    El explică venirea sa în România ca urmare a deciziei austriecilor – care au deţinut încă de la început complexul cunoscut publicului larg mai ales datorită hotelului J.W. Marriott din Capitală – de a conduce businessul, gestionat până atunci de acţionarii minoritari. “Mediul de afaceri s-a schimbat, era mai greu să faci afaceri, presiunea creştea, ceea e bine, dar până la un anumit punct”, spune Aufhauser. Venise vremea în care nu toţi supravieţuiau, iar proprietarii Strabag au decis să delege un manager care să aibă grijă ca anii în care scăderea “considerabilă, de două cifre” să nu se mai repete. Anul 2011 avea să aducă primele rezultate, o creştere a profitului similară procentual scăderii din trecut. “Ne-am uitat ce avem în clădire: un hotel cu 402 camere, şase resturante şi baruri, multe săli de conferinţe (gestionate de J.W. Marriott şi care generează cea mai mare parte din profit – n.red.), apoi galeria comercială de lux de la parter şi am vrut să vedem de unde vin banii”, spune managerul.

    Complexul e format din spaţiile de birouri, zona de shopping, hotel, trei restaurante, o cafenea, o grădină de vară, săli de evenimente, un club de sănătate cu saloane de înfrumuseţare şi parcare. “Este un complex unic în România şi cred că şi în Europa. Nu găseşti aşa ceva uşor. În Berlin, Milano, Londra şi Viena, ai strada şi magazinele. Atât”, spune managerul, explicând că şi la nivel de management, The Grand e organizat în diviziile J.W. Marriott, World Class şi cea non-hotelieră formată din spaţiile de birouri, galeria comercială de lux, parcarea şi cazinoul. Un aspect interesant e cel al brandurilor de lux care au ales să vină în România în cadrul complexului şi nu stradal sau în malluri aşa cum se întâmplă în restul oraşelor europene. The Grand Avenue, aleea comercială de 5.000 de metri pătraţi, cuprinde magazine precum Roberto Cavalli, Louis Vuitton, Valentino, Alfred Dunhill, Bang & Olufsen, Ermanno Scervino, Escada, Rolex şi altele.