BusinessMagazin

Blog

  • Fostul preot Cristian Pomohaci, acuzat că a încercat să corupă sexual un adolescent, a fost invitat la un festival din Timiş dedicat tinerilor. Consiliul Judeţean a anunţat ulterior că îi retrage participarea

    Consiliul Judeţean Timiş retrage artistul Cristian Pomohaci din cadrul Festivalului – Concurs „Gelu Stan” 2023.

    „Instituţia judeţeană nu se implică în selectarea artiştilor care participă la evenimentele instituţiilor de cultură subordonate, însă, în mod excepţional, prezenţa controversată a artistului Cristian Pomohaci pe afişul evenimentului şi invitaţia de a lua parte la Festivalul Concurs <Gelu Stan> 2023 a fost analizată cu atenţie şi s-a hotărât înlăturarea oricărei asocieri cu reputaţia artistului menţionat mai sus”, au informat sâmbătă reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş.

    Cea de-a 5-a ediţie a Festivalului – Concurs „Gelu Stan”, dedicat tinerilor iubitori de folclor, are loc pe 16 martie, la Teatrul Naţional din Timişoara.

    Cristian Pomohaci, care este şi cântăreţ de muzică populară, a fost destituit din preoţie, cercetat fiind după ce ar fi încercat să corupă sexual un adolescent de 17 ani. Totul a fost surprins într-o înregistrare audio de 22 de minute, în care preotul încerca să îl convingă pe adolescent să întreţină relaţii sexuale cu el şi să mai aducă şi alţi tineri.

    Preotul Pomohaci a mai fost acuzat, în 2013, de practici neacceptate de Biserica Ortodoxă precum exorcizarea, primind canon să meargă o perioadă la Mânăstirea Afteia pentru a se căi pentru faptele sale.

  • Risc de inundaţii în următoarele ore pe râuri din Bistriţa-Năsăud

    Hidrologii au emis, sâmbătă, o avertizare Cod portocaliu pentru fenomene imediate pe râuri din bazinul Someşul Mare – amonte S.H. Rodna, unde în următoarele ore s-ar putea produce inundaţii, în judeţul Bistriţa-Năsăud.

    Sâmbătă de la ora 13.00 până la ora 16.00, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de inundaţie, din bazinul hidrografic Someşul Mare – bazin amonte S.H. Rodna.

    „Ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de inundaţie pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare – bazin amonte S.H. Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud”, arată hidrologii.

  • Condiţii meteo severe în România. Trei avertizări noi de ninsori puternice şi viscol

    Admnistraţia Naţională de Meteorologie a emis sâmbătă trei alerte noi de vreme rea, începând de sâmbătă seara până luni la ora 15.00. Meteorologii au menţinut, totodată, o alertă de ploi puternice la munte, ninsori şi viscol.

    Prima avertizare nouă de Cod galben va fi în vigoare de sâmbătă de la ora ora 23.00 până duminică la ora 18.00 şi anunţă ninsori însemnate cantitativ şi strat de zăpadă consistent.

    Va ninge însemnat cantitativ şi se va depune strat consistent de zăpadă, în Carpaţii Occidentali, nordul Carpaţilor Orientali, precum şi la altitudini mai mari de 1700 m în Carpaţii Meridionali, unde vor fi intensificări ale vântului cu rafale de peste 90…100 km/h şi viscol.

    În Carpaţii Meridionali şi de Curbură, la altitudini sub 1700 m vor predomina ploile şi vor fi depuneri de polei.

    A doua alertă, în vigoare în intervalul sâmbătă ora 23.00 – duminică ora 18.00, anunţă ninsori însemnate cantitativ şi strat de zăpadă consistent în judeţele Hunedoara, Alba, Sibiu, Cluj, Suceava şi Neamţ.

    În judeţele Hunedoara, Alba, Sibiu, Cluj, Suceava şi Neamţ vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă în medie de 10…12 cm.

    În Banat, Crişana, Maramureş şi restul Transilvaniei vor fi precipitaţii mixte, moderate cantitativ.

    În regiunile sudice şi sud-estice, temporar va ploua, iar în după-amiaza şi seara zilei de duminică (26 februarie), ploile vor avea caracter de aversă şi pe alocuri vor fi însoţite de descărcări electrice.

    Cea de-a treia avertizare Cod galben vizează Banatul, Crişana, Maramureş, cea mai mare parte a Transilvaniei şi jumătatea de nord a Moldovei, unde va ninge şi se va depune strat de zăpadă cu grosimi în general între 10 şi 20 cm. Alerta va fi în vigoare de duminică ora 18.00 până luni la ora 15.00.

    De asemenea, ANM a menţinut avertizarea Cod galben în vigoare până sâmbătă ora 16.00. Potrivit acesteia, în Crişana şi local în Banat, Maramureş şi nordul Transilvaniei, precum şi la altitudini sub 1500 m în zona Carpaţilor Occidentali, în vestul Carpaţilor Meridionali şi în nordul Carpaţilor Orientali va ploua şi se vor acumula cantităţi de apă de 25…40 l/mp, iar izolat vor depăşi 50…60 l/mp.

    La altitudini mai mari de 1700 m va ninge, vântul va avea intensificări susţinute cu rafale de peste 90…100 km/h şi va fi viscol.

    Intensificări ale vântului vor fi şi în restul zonei montane, cu viteze în general de 70…80 km/h, spulberând zăpada.

  • Peste 60% dintre români nu fac diferenţa între medicamentele reale şi cele falsificate

    Peste 60% dintre români nu fac diferenţa între medicamentele reale şi cele falsificate. Oamenii nu verifică ambalajul şi nu sunt atenţi la numărul autorizaţiei de punere pe piaţă.

    Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a făcut un amplu studiu naţional, care scoate în evidenţă amploarea fenomenului de comercializare a medicamentelor şi a suplimentelor alimentare contrafăcute, informează IGPR.

    Studiul a vizat descrierea şi analiza principalelor caracteristici şi atitudini ale oamenilor privitoare la medicamentele şi suplimentele alimentare comercializate prin intermediul internetului sau al altor surse decât cele oficiale.

    Conform studiului, cei care vând astfel de medicamente se bazează atât pe nevoia oamenilor de a obţine tratamente care sunt greu de procurat, cât şi pe lipsa de resurse financiare ale acestora, promovând preţuri mai mici decât pe piaţa licită.

    Farmaciile şi plafarele sunt apreciate ca fiind surse sigure pentru achiziţia de medicamente şi suplimente alimentare.

    26,3% dintre respondenţii studiului au cumpărat medicamente sau suplimente alimentare prin intermediul internetului.

    Totodată, conform studiului, 62,3% dintre persoanele chestionate au admis că nu pot sesiza diferenţele dintre medicamentele acreditate şi cele contrafăcute.

    De asemenea, aproape jumătate dintre respondenţi nu verifică ambalajul, iar mai mult de jumătate dintre aceştia nu sunt atenţi la numărul autorizaţiei de punere pe piaţă şi nu verifică existenţa produsului în Nomenclatorul medicamentelor pentru uz uman.

    Există anumite situaţii care favorizează cumpărarea de medicamente sau suplimente alimentare neconforme. Unele dintre elementele care determină această conduită ţin de promovarea produselor sau de existenţa unui preţ mai mic.

    Astfel, Poliţia Română recomandă să cumpăraţi medicamente şi suplimente alimentare doar de la comercianţii autorizaţi, să vă informaţi înainte de a achiziţiona astfel de produse şi să reclamaţi autorităţilor responsabile orice suspiciune sau neconformitate în legătură cu produsele cumpărate sau persoanele care comercializează astfel de medicamente.

    „Medicamentele şi suplimentele alimentare neconforme pot avea efecte negative asupra sănătăţii dumneavoastră, de aceea este important să verificaţi elementele de siguranţă ale acestora. Fiţi atenţi la lotul, numărul seriei sau codul produsului, ambalajul şi numărul autorizaţiei de punere pe piaţă. Verificaţi dacă produsul se regăseşte în Nomenclatorul medicamentelor pentru uz uman şi cumpăraţi doar produsele a căror autenticitate este garantată. Manifestaţi prudenţă atunci când achiziţionaţi medicamente şi suplimente alimentare. Cumpăraţi doar de la comercianţi autorizaţi şi doar de pe site-uri securizate, autentice. Informaţi-vă cât mai bine, din diferite surse de încredere şi consultaţi un medic sau un specialist înainte de a utiliza astfel de produse. Sesizaţi orice suspiciune în legătură cu site-ul sau produsele achiziţionate şi nu subestimaţi riscurile la care vă expuneţi atunci când utilizaţi astfel de medicamente sau suplimente alimentare!”, adaugă IGPR.

  • Primul test combinat pentru gripă şi COVID-19 care poate fi folosit acasă

    Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a autorizat primul test combinat pentru gripă şi COVID-19 care poate fi folosit acasă, oferind oamenilor o modalitate uşoară de a afla de ce le curge nasul.

    Testul Lucira COVID-19 & Flu Home, care poate fi cumpărat fără reţetă, utilizează mostre nazale autocolectate şi oferă rezultate în aproximativ 30 de minute, a precizat FDA, potrivit Associated Press.

    Este primul test care combină COVID-19 la domiciliu şi gripa.

    Testul a primit o autorizaţie de utilizare de urgenţă, care facilitează disponibilitatea “contramăsurilor medicale” în timpul urgenţelor de sănătate publică.

    Jeff Shuren, directorul Centrului pentru Dispozitive şi Sănătate Radiologică al FDA, a numit autorizaţia “o etapă importantă în ceea ce priveşte asigurarea unui acces mai mare al consumatorilor la testele de diagnosticare care pot fi efectuate în întregime la domiciliu”.

    Agenţia a precizat că testul este destinat persoanelor “cu semne şi simptome compatibile cu o infecţie a tractului respirator” şi a spus că poate fi folosit pe copii cu vârsta de doar 2 ani.

    “Persoanele care au rezultate negative la teste şi care continuă să aibă simptome de febră, tuse şi/sau dificultăţi de respiraţie pot avea în continuare o infecţie respiratorie şi ar trebui să ceară asistenţă medicală la furnizorul lor de asistenţă medicală”, a declarat agenţia.

  • Aproximativ 15% din spitalele din România sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic

    Două spitale au în administrare 10 clădiri încadrate în gradul de risc seismic 1, care se pot prăbuşi în caz de cutremur, iar aproximativ 15% din unităţile spitaliceşti din România sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, reiese dintr-un audit realizat de Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanţei privind managementul resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii. Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătăţii a asigurat, în cele 58 de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în subordinea sau coordonarea sa, nevoia de personal sanitar şi infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate, potrivit unui comunicat de presă.

    În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie.

    La nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti din subordinea Ministerului Sănătăţii a reliefat că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur.

    De asemenea, 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.

    Documentul arată că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost pentru achiziţia de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor, iar alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.

    În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.

    „Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgenţă propuse în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova) pentru care Ministerul Sănătăţii gestionează proiectele de construcţie şi care se află în stadiul de proiect tehnic, şi un spital regional de urgenţă la Braşov pentru care UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021. Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, se mai arată în comunicat.

    O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există şi un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele judeţene şi municipale din întreaga ţară, dedicate îngrijirii pacienţilor cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătăţiri. În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale şi mai puţin pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii (19,4 mil. lei).

    „Cu privire la dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de imagistică precizăm că, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN). În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%)”, se precizează în finalul comunicatului.

    Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat. Auditorii publici externi recomandă identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post.

    În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.

    Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti.

  • De ce este Marea Britanie cea mai săracă ţară din Europa de Vest. Pe scurt, economia Marii Britanii regresează atât de mult, încât oamenii le iau roboţilor locurile de muncă

    Pe scurt, economia Marii Britanii regresează atât de mult încât oamenii le iau roboţilor locurile de muncă. Iar Angola, o ţară unde jumătate din populaţia de 34 de milioane de oameni trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi, a cerut guvernului de la Londra să vină cu o strategie pentru a-şi proteja cetăţenii de criza fără precedent a costului vieţii.

    Bere, ouă, şoferi români, instalatori polonezi. Lista penuriilor din Marea Britanie se măreşte pe zi ce trece. Băncile de alimente lucrează la capacitate maximă fără a reuşi să asigure mâncare tuturor celor care apelează la ele. Salariile cresc în cel mai rapid ritm din ultimii 20 de ani, dar şi costul vieţii urcă mai rapid ca niciodată în ultimii 40 de ani.  Când britanicii au ales cu o majoritate la limită să părăsească Uniunea Europeană li s-a prezis că se vor confrunta cu crize groaznice de tot felul. Nu s-a întâmplat aşa, dar apoi a venit pandemia cu penurii de tot felul, iar acum criza energiei întreţine o criză a costului vieţii care face din Marea Britanie cea mai săracă ţară din Europa de Vest.

    Profesii întregi, cum ar fi profesorii şi asistentele medicale, organizează proteste nemaivăzute de generaţii.  Dar seminţele declinului actual au fost semănate cu mulţi-mulţi ani în urmă, iar lăstarul crizei de astăzi a fost hrănit cu o serie de decizii neinspirate. Marea Britanie a ales finanţele, distrugându-şi industria în numele reformei şi modernităţii, a ales austeritatea şi distrugerea de locuri de muncă în locul investiţiilor şi închiderea economiei în locul deschiderii către lume, tendinţă acutizată după Brexit, scrie The Atlantic.

    Ultimul an a fost greu pentru Regatul Unit, iar ultimele luni cele mai grele. Preţurile energiei cresc şi nu se mai opresc. Inflaţia a depăşit 10%. Cel mai longeviv monarh britanic a murit. Premierul cu cel mai scurt mandat a demisionat. Aceste lucruri sunt binecunoscute. Ştirile despre britanici sunt acoperite amplu în media europeană şi americană. Dar în spatele poveştilor de groază se află o poveste cu profunzimi mai mari despre o disfuncţie economică veche de decenii. Trebuie spusă pentru că este una care poate oferi lecţii pentru viitor.

    În imaginaţia occidentală, Regatul Unit nu este doar unul dintre părinţii politici, ci şi partener cultural în lumea anglo-saxonă, o naţiune bogată care a dat restului continentului şi Americii capitalismul modern şi Revoluţia Industrială. Dar strict după cifrele actuale, Marea Britanie este cam săracă pentru un loc bogat. Standardele de trai şi salariile din Regatul Unit sunt semnificativ în urma celor din Europa de Vest. După unele măsuri, de fapt, salariile reale în Regatul Unit sunt mai mici decât erau acum 15 ani şi probabil că vor fi şi mai mici anul viitor şi tot aşa. Această calamitate este în pregătire de zeci de ani. După Al Doilea Război Mondial, economia Marii Britanii a crescut mai lent decât cele ale vecinilor din Europa continentală. În anii 1970, britanicii au avut parte de o dezbatere naţională despre motivul pentru care rămâneau în urmă şi despre modul în care fostul imperiu devenise o economie relativ insulară şi adormită. Sub premierul Margaret Thatcher, în anii 1980, pieţele au fost dereglementate, sindicatele au fost distruse, iar sectorul financiar a fost vopsit ca o bijuterie a economiei britanice. Injecţia de neoliberalism a Doamnei de Fier a avut multe efecte secundare complicate, dar din anii 1990 până în anii 2000 economia britanică a urcat bine, cu boomul financiar al City-ului financiar londonez deschizând drumul. Marea Britanie, care s-a îmbogăţit ca fabrica lumii în secolul al XIX-lea, a devenit şi a rămas bancherul lumii până în secolul al XXI-lea. Când criza financiară globală a venit în 2008, a lovit puternic, zdrobind motorul ascensiunii economice a Marii Britanii. Preocupat de deficitele în creştere, guvernul britanic a urmat o politică de austeritate, îngrijorându-se mai degrabă de datorii decât de productivitate sau de cererea agregată, adică de investiţii în viitor şi sursele de venit ale oamenilor. Rezultatele au fost dezastruoase. Salariile reale au scăzut timp de şase ani la rând. Confruntându-se cu ceea ce scriitorul Fintan O’Toole a numit „anxietatea plictisitoare a nivelului de trai în scădere”, conservatorii au adulmecat un ţap ispăşitor pentru această catastrofă care se derula cu încetinitorul. Le-au servit alegătorilor anxioşi un meniu cu străini înfricoşători: birocraţii de la Bruxelles, imigranţii, solicitanţii de azil – oricine în afară de cei care iau decizii efective, care au slăbit competitivitatea britanică. O ceată de alegători mai în vârstă, din clasa de mijloc, nostalgici, au cerut Brexitul şi l-au primit.

     

    n ultimii 30 de ani, economia britanică a ales sectorul financiar în locul industriei, guvernul britanic a ales austeritatea în detrimentul investiţiilor, iar alegătorii britanici au ales o economie închisă şi mai săracă în detrimentul uneia deschise, cu mai multe oportunităţi şi posibil mai bogată. Rezultatele previzibile sunt scăderea salariilor şi creşterea uimitor de lentă a productivităţii. Deşi mass-media britanică se îngrijorează că roboţii iau locurile de muncă ale tuturor, realitatea este mai aproape de direcţia opusă. „Între 2003 şi 2018, numărul de spălătorii automate cu role (adică roboţi care spală maşinile) a scăzut cu 50%, în timp ce numărul de spălătorii auto manuale (adică bărbaţi cu găleţi) a crescut cu 50%”, a constatat economistul Duncan Weldon. „Se pare că oamenii iau slujbele roboţilor.” Ar putea suna ca un exemplu ciudat, pentru că economia britanică este evident mai complexă decât nişte băieţi care freacă maşinile cu săpun. Dar este un caz ilustrativ. Potrivit Federaţiei Internaţionale de Robotică, industria manufacturieră din Marea Britanie are mai puţină automatizare în tehnologie decât orice altă ţară la fel de bogată. Cu abia 100 de roboţi instalaţi la 10.000 de lucrători în producţie în 2020, densitatea medie de roboţi este sub cea din Slovenia sau Slovacia. O analiză a infamului „puzzle de productivitate” din Regatul Unit a concluzionat că în afara Londrei şi a finanţelor, aproape fiecare sector britanic are o productivitate mai scăzută decât semenii săi din Europa de Vest. Astfel, Marea Britanie, prima naţiune care s-a industrializat, a fost şi prima dintre cele mari care s-au dezindustrializat. Marea Britanie a dat naştere revoluţiei productivităţii care a schimbat lumea, iar acum are unele dintre cele mai proaste statistici de productivitate dintre toate economiile majore. Ceea ce a fost cândva cel mai puternic imperiu globalizat din lume a votat pentru a reduce în mod explicit accesul la comerţul global şi la talentele lumii. După Brexit, imigraţia, exporturile şi investiţiile străine au scăzut toate, reducând probabil dimensiunea economiei Marii Britanii cu câteva puncte procentuale pe termen lung. Străinii care vizitează  capitala Marii Britanii s-ar putea să nu perceapă aceste lucruri. După cum notează comentatorul economic Noah Smith, puterea financiară a Londrei a ascuns slăbiciunea generală a economiei în inovare şi producţie. Sau, după cum spune analistul economic Matt Klein, „Scoateţi din peisaj Londra Mare – a cărei prosperitate depinde într-o măsură inconfortabilă de dorinţa de a oferi servicii oligarhilor din Orientul Mijlociu şi din fosta Uniune Sovietică – şi Marea Britanie devine una dintre cele mai sărace ţări din Europa de Vest.” Astăzi, Marea Britanie pare prinsă între o aversiune de stânga faţă de creştere şi o aversiune de dreapta faţă de deschidere. În stânga academică, Marea Britanie a găzduit în ultimul timp o mişcare în ascensiune numită degrowtherism, care pretinde că pentru salvarea planetei ţările bogate trebuie să înceteze să mai caute creştere. În politica de dreapta, electoratul este dominat de alegători mai în vârstă cărora le pasă mai mult de războaiele culturale decât de competitivitate. „În 2019, când Boris Johnson şi Partidul Conservator au câştigat o mare majoritate în Camera Comunelor, majoritatea persoanelor cu vârstă de muncă nu i-au votat”, a spus Weldon. „Sunt destul de sigur că este prima dată când se întâmplă aşa. Aveţi acest bloc de alegători posteconomic, mai vechi, izolat din punct de vedere economic, care şi-ar putea permite să fie anticreştere aproape ca pe ceva de lux pentru că nu îi pasă de rezultatele economice.” Marea Britanie poate fi acum obiect  de studiu pentru alte ţări care se confruntă cu triada întunecată a dezindustrializarii, descreşterii şi denigrării străinilor. Trimiţându-şi industria peste mare pentru a îmbrăţişa cu braţele deschise finanţele, economia şi-a pierdut rezistenţa. Eroziunea rezultată a nivelului de trai a făcut ca publicul disperat să caute să dea vina pe cineva. Conservatorii au găsit sperietoarea în străinătate. Brexitul a privat economia de energia pentru o creştere ulterioară şi a pregătit scena pentru un circ politic continuu. Marea Britanie arată lumii ce se poate întâmpla atunci când o ţară bogată respinge industrializarea, productivitatea şi globalizarea. În loc să se transforme într-un Eden posteconomic cu vibraţii armonioase, devine un loc amar, agitat şi fără sens.  

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Biden: “Nu este raţional” ca China să negocieze pacea

    Preşedintele american, Joe Biden, a declarat că “nu este raţional” ca China să negocieze rezultatul războiului din Ucraina, întrebat despre planul de pace al Beijingului pentru acest conflict. În altă ordine de idei, Biden a exclus “deocamdată” trimiterea de avioane F-16 în Ucraina.

    “Ideea că China va negocia rezultatul unui război care este un război total nedrept pentru Ucraina, pur şi simplu nu este raţională. Putin îl aplaudă, deci cum ar putea fi bun?”, a declarat vineri Biden pentru ABC News, potrivit The Guardian.

    China a cerut vineri o încetare a focului şi discuţii de pace între Ucraina şi Rusia, oferind o propunere în 12 puncte pentru a pune capăt luptelor.

    Planul Chinei îndeamnă ambele părţi să fie de acord cu o dezescaladare treptată şi avertizează împotriva utilizării armelor nucleare.

    Volodimir Zelenski a salutat cu prudenţă planul de pace al Chinei pentru a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina, dar a declarat că acesta ar fi acceptabil doar dacă ar duce la retragerea trupelor lui Vladimir Putin din toate teritoriile ucrainene ocupate.

    Preşedintele ucrainean a declarat că “vrea să creadă” că Beijingul este interesat de o “pace echitabilă”. Acest lucru însemna să nu “furnizeze arme Rusiei”, a spus el, adăugând: “Fac tot ce pot pentru a împiedica acest lucru să se întâmple. Aceasta este prioritatea numărul unu”.

    În altă ordine de idei, Joe Biden a exclus, “pentru moment”, trimiterea de avioane de luptă avansate americane în Ucraina, declarând într-un interviu că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, “nu are nevoie de F-16 acum”.

    Preşedintele american a declarat pentru ABC că “nu există nicio bază pe care să se bazeze, potrivit armatei noastre în prezent, furnizarea de F-16” Ucrainei.

    Întrebat dacă asta înseamnă “niciodată”, Biden a spus: “Deocamdată, exclud acest lucru”.

  • În timp ce românii vânau oferte, marile lanţuri au redus numărul de promoţii

    Vânzările de bunuri de larg consum au crescut anul trecut în România cu 15,8% în valoare, însă avansul este exclusiv dat de scumpirile record, dat fiind că în volum – ca număr de bucăţi – piaţa a stagnat, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen, citată de Ziarul Financiar.

    Situaţia nu este caracteristică doar pieţei locale, în toate ţările analizate inflaţia punându-şi amprenta asupra acestei industrii.

    Totuşi, România a postat una dintre cele mai mari creşteri, deci s-a confruntat cu una dintre cele mai mari inflaţii, similară cu cea din Polonia. Pe primele locuri se situează Turcia (cu o dublare a preţurilor practic, dat fiind că piaţa în volum a stagnat), Kazahstan, Belarus, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.

    Este evident astfel că Europa de Est a fost cea mai afectată de inflaţia record, apropierea de războiul ruso-ucrainean favorizând creşteri şi mai alerte de preţ.

    În ceea ce priveşte consumul, datele Nielsen arată că piaţa a stagnat în volum în România, adică românii nu au cumpărat mai puţine unităţi, ci mai degrabă au cumpărat mai ieftin ori la ofertă.

    În alte ţări, cum ar fi statele baltice, piaţa are un declin puternic în volum, semn că oamenii şi-au ajustat coşul de cumpărături pe fondul inflaţiei. Deşi şi aici scumpirile au fost record, scăderea în volum a pieţei FMCG a făcut ca în valoare creşterea să fie temperată. „Deşi România se situează pe locul 7, alături de Polonia, în topul creşterilor valorice din estul Europei, ne aflăm într-o situaţie mai fericită decât majoritatea regiunii în ceea ce priveşte consumul, şi asta pentru că suntem una dintre puţinele ţări care nu au scăzut în volum la nivelul întregului an 2022. Totuşi, şi la noi încetinirea consumului a devenit evidentă în ultimele două trimestre ale anului trecut“, spun analiştii Nielsen. Ei adaugă că în România piaţa a scăzut în volum cu 2,6% în ultimul trimestru, pe fondul unor majorări de preţuri de 21,7% versus ultimele trei luni din 2021.

    În acest context al scumpirilor pe bandă rulantă, ce au făcut retailerii? Au redus promoţiile şi ofertele, mai puţin la alimente, spun analiştii Nielsen. În ceea ce priveşte segmentul alimentelor, acesta este cel mai important pentru comercianţi şi aici se dă bătaia cea mai mare pe preţuri, aşa că acest lucru ar putea explica activitatea promoţională.

    „În 2022, majoritatea retailerilor şi-au redus ofertele promoţionale, sub presiunea preţurilor în creştere. În trimestrul al patrulea al anului 2022, 21,9% din vânzările din comerţul modern s-au desfăşurat în cadrul ofertelor promoţionale, ponderea fiind în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Singura macrocategorie de produse care a crescut nivelul promoţional a fost cea a produselor alimentare.“

    Iar asta în contextul în care consumatorii au vânat promoţiile şi ofertele, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă. Ei au căutat produse mai ieftine, orientându-se, spre exemplu, spre mărci private.

    Deşi inflaţia este de aşteptat să scadă în 2023, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea, ci doar nu vor mai creşte la fel de repede. În acest context, consumatorii spun că vor renunţa să cumpere produse neesenţiale (64% dintre consumatori) şi/ sau îşi vor face cumpărăturile din magazine de tip discounter (54%).

    Inflaţia a devenit o problemă încă de la finalul lui 2021, dar situaţia s-a acutizat anul trecut, când aproape toate produsele au suferit scumpiri. Asta a dus la creşteri de vânzări în valoare, dar relevantă în această situaţie e evoluţia în volum. Ea arată cel mai bine apetitul de consum.

    Datele Nielsen relevă că toate macrocategoriile de produse FMCG au înregistrat creşteri valorice în 2022. Cel mai puternic avans este cel al categoriei de produse alimentare (plus 20,1%) – care reprezintă 54% din totalul coşului de cumpărături din România, urmată de băuturile nonalcoolice (15%). Vânzările de produse nonalimentare au crescut în valoare cu 11,7%, iar bău­turile alcoolice cu 6,1%.

    Dacă la macrocategorii există creş­teri pe linie, o analiză mai în pro­funzime, pe categorii, arată altceva.

    „Deşi 81% din categoriile de produse au crescut în valoare în 2022, doar 43% dintre ele au crescut şi în volum.“ Asta înseamnă că în mai bine de jumătate din cazuri există o scădere în volum, deci o scădere a apetitului de consum în 2022. Pe plus au rămas carnea, pâinea şi snackurile sărate.